Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
„Ce ar fi putut face acest om mai mult!?”, a spus Judecătorul Anthony Kelly în timp ce avocații lui
Djokovic și-au prezentat cazul, contestând decizia guvernului de a-i revoca viza.
Da. Regulile/Legile trebuie respectate. Altfel, ar fi haos. DAR care LEGI ?! Stabilite, votate de cine? Și
CUM anume fixate? Absurd, aberant, fără fundament logic, fără discernământ, în lipsa până și a
argumentelor de natură științifică, medicală? Acestea sunt legi? Nu. Aceasta e tiranie. Să răsfoim
"oleacă" istoria, nu veacuri ci câteva milenii, și vedem cum/de ce/când au picat
imperii/guverne/dictaturi. Știu că nu mai e la modă să cercetăm, să scormonim după adevăr,
geografia și istoria sunt de plastilină AZI, le modelăm după cum ne tună și ne fulgeră, acum e
"trendy" să servim de-a gata ce ni se întinde pe tipsie.
DAR să mai luăm aminte la un aspect. Frumos trăgea ca semnal de alarmă sfântul închisorilor
comuniste Valeriu Gafencu: "Comunismul va cădea, dar aveți grijă cu ce îl veți înlocui". Au căzut
națiuni, dictaturi, imperii, dar cam întotdeauna au căzut ATUNCI CÂND DEJA ERA PREGĂTIT terenul
pentru a fi înlocuite cu un "nou" sistem/regim.
S-a aranjat pas cu pas umilirea lui Novak. Deznodământul: încă un etaj al sistemului șubred s-a
autodemolat.
Novak era LIBER oricum, acum e "liber" și pentru "micii" care se agitau "a moralitate, a justiție, a
sănătate" în juru-i. Un Tribunal a decis asta, nu "conspiraționiștii".
Încă mai există obiecții?
#Înainte
Dar înainte de a începe discuția vreau să amintesc tuturor comentatorilor că sportul are legile lui și
singurul judecător este arbitrul - nimeni nu are voie să se amestece în judecarea sportivilor și a
modului în care a decurs jocul. Această lege este atît de riguros respecatată, încît, dacă arbitrul
declară punct cîștigat pentru jucătorul care a bătut mingea lîngă teren, punctul rămîne să fie
considerat cîștigat, chiar dacă ulterior se demonstrează că mingea ieșise din teren. Așa e în sport și
Djokovici mergea la sport pe terenul unde cîștigase de multe ori.
O mulțime de glasuri aiurite i-au făcut cu degetul în aceste zile lui Novak întrebîndu-l ce a căutat în
Australia dacă știa legea nouă a Australiei legată de vaccin. "Ce, dacă ești mare vedetă și ai milioane
crezi că ești mai presus de lege?" Acestora le amintesc că Novak este mare vedetă și are milioane
pentru că i-a bătut pe toți la tenis și s-a dus în Australia nu ca să umble prin moluri, ci ca să- mai bată
o dată. Pentru cine nu știe ce fel de sport e tenisul, le aduc aminte că este un joc în care doi oameni
bat cu paletele o minge mica peste o plasă care împarte un teren de 195, 6 m2. Prin urmare, fiecărui
jucător îi revine un spațiu de 93 de metri pătrați, adică e un spațiu în care se pot afla liniștit 20-25 de
oameni care respectă riguros prevederile de distanțare impuse de pandemiologi.
Întrebarea pe care nu am văzut să și-o pună vocile apărării Australiei din România, care nu sînt nici
juriști, nici tenismani, nici medici, nici măcar sîrbi nu sînt, dar care cred că premierul Australiei le va
citi postările și le va da vreo clătită din lapte de cangur, este: de ce Djokovic a fost admis la
competiție și de ce această veste a fost răspîndită în lume. Răspunsul este simplu: ca să vîndă bine
turneul - dacă se anunța un turneu fără paleta numărul unu a lumii, totul ar fi fost mult mai ieftin
pentru organizatori. De pe portalurile de sport aflăm că un singur bilet la turneul din Australie poate
ajunge la 24.000 de euro în zona VIP. Așadar, dacă poate fi acuzat cineva de măgărie, este partea
Australiană care a făcut totul ca Djokovic să pară că va juca, iar după ce totul a fost vîndut, campionul
a fost scos din joc nu după legile sportului, dar după cele politice. Premierul Australiei a transformat
Australian Open într-un concurs pentru vaccinați.
Nu contează motivul pentru care premierul s-a amestecat în sport, contează că el a călcat legea
sportului, iar mîine o îi vom vedea pe Macron sau Ursula că dau verdicte la meciurile de fotbal.
Repet, nici un oficial nu poate interveni în comisiile de sport unde rigoarea de orice fel, în special cea
legată de sănătate și folosirea substanțelor este foarte mare, mai mare decît la alegerea premierilor
și a președinților de state, despre care niciodată nu se poate ști de ce boli suferă, deoarece această
informație e protejată de secretul de stat.
Întîmplarea aceasta ne-a descoperit tuturor că Legea a devenit mai importantă decît omul. După ce
Hristos a murit pentru a aminti că nu Omul a fost făcut pentru Lege, ci Legea pentru om, astăzi am
ajuns în punctul în care istoria s-a întors la păgînism. "Legea ucide iar Duhul dă viață", zice Scriptura.
Iar celor care apără Legea cu atîta frenezie le amintesc că toate milioanele de execuții făcute de
comuniști și naziști s-au făcut prin lege. Să vă ferească Dumnezeu de ceasul în care Legea vă va scoate
din casă pentru a primi un glonte în cap după ce vi se va citi articolul din lege potrivit căruia sînteți
vrednic de moarte.
Astăzi noi, cei din Moldova, și Sîrbii sărbătoresc pomenirea celui întîi între Mucenici, Arhidiaconul
Ștefan, a cărui nume l-am primit și eu la botez. Ștefan a fost ucis cu pietre după Legea iudaică, la fel
ca alte milioane de mucenisi de-a lungul istoriei, care toți au fost uciși după vreo lege. Hristos Însuși a
fost ucis prin invocarea Legii iudaice. Prin urmare, noi, creștinii, avem calendarul plin cu sfinți uciși de
tirani după legile lor ucigașe, însă noi adunăm cinstitele trupuri ale mucenicilor și le așezăm în
biserici, ridicînd altare n cinstea lor.
Odată a fost adusă la Hristos o femeie care păcătuise și care, după legea iudaică, urma să fie ucisă cu
pietre. Între ea și Lege, Hristos a ales-o pe ea. Legea aceea nu era o lege omenească, ci o lege dată de
Dumnezeu lui Moise și totuși Hristos alege că este mai scumpă viața acelei femei păcătoase, decît a
respecta o lege. Cînd legea devine scop în sine, am dizertat din Creștinism, din omenie, din iubire, din
rațiune și ne-am transformat în ucigași în numele legii.
Hristos a fost acuzat că a venit să strice Legea și pentru asta a fost ucis. Două mii de ani de jertfă au
fost aduși omenirii pentru a ridica pe Om din blestemul Legii, iar astăzi, în doi ani, Legea ajunge să fie
pusă mai presus de om. Oricine face apologia Legii, va fi judecat după Lege, iar legea nu iartă.
Noi însă să fim judecați după iubirea lui Hristos și să judecăm și noi la fel pe ceilalți oameni. Căci cu
măsura cu care judeci, cu aceeași vei fi judecat.
Încă o dată vă zic la mulți ani pentru anul care a început. Și o mînă caldă pentru Novak! Pr Savatie
Bastovoi
ATENȚIE LA MANIPULĂRI !
Astăzi,am permis postarea unui material care elogia sentimentele noastre de stăpâni ai aceste
minunate țări-România. Cum să nu fii mândru de patria ta,pe care Dumnezeu a dăruit-o cu de toate?
Ați văzut cum și-au sărbătorit americanii Ziua Națională? Patriotismul este un sentiment natural pe
care,dacă îl ai,nu ți-l poate smulge nimeni din inimă. Membri grupului au reacționat frumos la
postare, cum era și de așteptat.
O doamnă vădit intoxicată cu credințe străine de neamul nostru a reacționat conform acestor otrăvi
psihice introduse în personalitatea ei. Ea a afirmat că nu are importanță în ce loc de pe planetă îți
îndeplinești programul vital,că nu e normal să ne agățăm neapărat de locul nașterii, că exagerăm cu
dragostea de patrie.A scris asta în țara în care,de mii de ani,Patria se identifică cu Maica dătătoare de
viață, ocrotitoare a fiilor născuți în ea și eternul leagăn al celor plecați dintre vii.Această atitudine de
cetățean al lumii,întâlnită și la unii scriitori, e prematură și păguboasă.Posibil ca într-un viitor foarte
îndepărtat să ajungem la o singură națiune planetară,cu o singură patrie. Acum e prea devreme, atât
din cauze sentimentale,cât mai ales din cauze economice pe care le intuiți imediat.Suntem
manipulați să ne cedăm patria, cu toate bogățiile ei și cu oasele străbunilor, în favoarea unor
manipulatori nesătui.În acest scop,specialiștii manipulatorilor au prelucrat și au creat sisteme
filosofice și religioase apte să păcălească persoanele mai puțin atașate de patrie și mai slab pregătite
intelectual. Aceste sisteme manipulatorii fac trimitere abilă la religii,cu scop de a crea impresia că
Divinitatea ne cere să ne comportăm conform îndemnurilor conținute de textele lor.
Prieteni dragi,vă reamintesc faptul că națiunea noastră a fost victima necunoașterii tehnicilor de
război psihologic așa cum s-a dus el,în secolul trecut. Marile puteri care acționau pentru doborârea
sistemului comunist mondial au folosit cei mai buni specialiști în război psihologic:
psihologi,sociologi,teologi, istorici,economiști, specialiști în mitologie etc.Majoritatea națiunilor
socialiste s-au apărat sub umbrela URSS,însă românii au acționat independent,sperând că Vestul
capitalist îi va trata diferit pentru dizidență. Când liderul URSS ,Mihail Gorbaciov, a schimbat politica
generală către perestroika și glasnosti, mulți lideri comuniști l-au urmat, evitând evenimente violente
grave sau chiar război. Conducătorul român, Nicolae Ceaușescu,compromis deja de ani de dictatură și
de greșeli antipopulare, nu a înțeles complexitatea situației, ci a contat pe războiul întregului popor,
lucru ce a dus la vărsarea de sânge nevinovat. Revolta populației nemulțumite de dictatura clanului
Ceaușescu,ajutată aproape pe față de forțe speciale din mai multe țări capitaliste și socialiste, a
măturat împotrivirea slabă a forțelor de coerciție române și a determinat schimbarea sistemului
socialist cu sistemul actual. Cu toată zăpăceala acelor zile,dragostea de patrie a tuturor românilor a
funcționat fără greș,astfel că România n-a putut fi divizată în provincii,cum se plănuise.Nici acțiunile
dezbinătorii ulterioare n-au reușit să ne știrbească patria română.
Conform dorinței populare, liderii români au acționat pentru integrarea în Uniunea Europeană, ca
unică măsură de supraviețuire a națiunii române postdecembriste. Cei care comentează acum
împotriva acestei integrări nu s-au opus la timpul potrivit, așa că ar trebui să-și vadă de treabă. Eu am
încercat o stratagemă de evitare a integrării,prin declararea României ca stat cu neutralitate
perpetuă,după model elvețian, însă PVR,al cărui președinte eram, nu a găsit sprijin nici în
electorat,nici în alte partide românești. Am înțeles dorința majorității națiunii române și m-am aliniat,
căutând cele mai favorabile soluții politico-economice de viitor. Nu văd nicio contradicție între Marea
Patrie-Uniunea Europeană și Patria Română. Vom evolua în această formulă cât va voi Dumnezeu. Cei
care visează distrugerea UE sau retragerea României nu înțeleg complexitatea situației mondiale în
care evoluăm. Am analizat această situație în altă postare.
Nemulțumirile unor români la adresa UE nu înseamnă patriotism sau naționalism, ci necunoaștere
completă și corectă a situației din această uniune. După evenimentele din decembrie 1989,
aventurieri,concurenți și speculanți economici din întreaga lume s-au grăbit să profite de situația
națiunii noastre, să ne jefuiască și să ne scoată din piețele mondiale. N-am dat dovadă de patriotism,
ci ne-am lăsat dezbinați din motive diverse, nu ne-am informat rapid cum trebuie să acționăm pentru
a rămâne stăpâni pe avuția națională, n-am educat populația să se adapteze rapid la economia
capitalistă, n-am ales lideri politico-economici apți să ne conducă în acea etapă grea, ne-am lăsat
trădați și am urât pe cei pe care ni-i indicau manipulatorii, le-am ridicat la putere oamenii lor. O parte
importantă din avuția națională a ajuns în mâinile unor companii străine cu proprietari din alte țări
decât cele din Uniunea Europeană, dar manipulatorii insistă să ne dezbine,să ne arate greșelile UE.
Capitaliștii din țări UE nu sunt exponenții națiunilor lor,cu care ne unim,ci indivizi care acționează
după principii specifice averii lor. Unii dintre ei sunt necinstiți și imorali în afaceri, lucru pe care ar fi
trebuit să-l știm la timpul potrivit, să ne apărăm averea națională. Ei au adus corupția în țara noastră,
ei ne-au stricat unii cetățeni să acționeze nepatriotic, cinic,trădător. Avem sarcini legale de a-i
identifica,urmări și trimite în pușcării. Clar?
Problemele morale ale națiunii noastre sunt exploatate cu dibăcie de manipulatori,pentru a ne
instiga împotriva conducerii UE și a altor cetățeni. Regulile morale importante s-au cristalizat în sute
și mii de ani,ne-au desprins de bestialitate și ne ghidează activitatea normală. Ele pătrund în noi încă
din primii ani de viață,din familie și societate și asigură un climat moral curat în patrie,precum și un
bun renume în lume. Ne mândrim că, în perioada zamolxiană, anticii recomandau tinerilor să meargă
dincolo de Dunăre, pentru a cunoaște și însuși obiceiuri morale deosebit de curate și frumoase. În
bună parte,aceste bune obiceiuri morale daco-române s-au păstrat și sunt aplicate de majoritatea
cetățenilor, spre binele tuturor.
Unde apare problema spinoasă, care divide lumea întreagă, nu numai națiunile din UE? După cum
știți,omenirea evoluează prin încercări urmate de succese dar și de greșeli dureroase. Numai
Divinitățile sunt perfecte, terranii au destule defecte care îi dezbină și-i fac să sufere. În perioade
tensionate din evoluția omenirii, anumite idei și practici considerate imorale sau ilogice de
majoritatea cetățenilor sunt aduse în atenția generală de către personalități cu putere de influență,
urmărind scopuri diferite,greu de intuit.Astfel de probleme au apărut și s-au dezvoltat în secolul
trecut și începutul acestui secol,pe un fond psihic deosebit de tensionat de globalizare,distrugerea
sistemului comunist mondial, schimbări climatice periculoase, contradicții între marile puteri
nucleare. Cunoașteți problemele care se discută cu multă grijă, pentru a nu afecta socializarea prin
mijloace ultramoderne, cunoașteți adepții schimbărilor morale radicale și rapide,cunoașteți cine și
cum se opune acestui curent mondial. M-am opus și mă voi opune,în limitele legii,moralei și bunului
simț, schimbărilor făcute pe ascuns, cu forța și cu încălcarea dreptului la libertatea cuvântului, cu
încălcarea regulilor democrației, fără informarea corectă a maselor. Tinerii sunt cei mai îndreptățiți să
hotărască climatul moral și legal în care vor trăi ei și urmașii lor. Noi avem obligația de a le transmite
corect informațiile necesare formării concepțiilor generale despre viața lumii cunoscute, regulile de
rezolvare a conflictelor pe cale pașnică, regulile de conviețuire normală în societatea națională și
planetară.Lumea viitorului va arăta așa cum va decide tineretul luminat. Persoanele care doresc să
trăiască după alte reguli decât majoritatea creatoare și morală a omenirii sunt libere să o facă,în
limitele legilor actuale și de perspectivă.
Concluzia? Nu e cazul să ne speriem de anumite măsuri luate de conducerea UE,pe care unii dintre
noi le consideră derapaje de la viața normală, nu le studiază în profunzime și emit ipoteze
apocaliptice.Divinitatea și viața umană au bunul obicei de a restabili ordinea vitală încălcată.
Problemele dezbătute atât de pătimaș,cu exagerările introduse de manipulatori, sunt periferice
comparativ cu marele pericol ce atârnă deasupra capetelor noastre-estincția. Vom avea copii și tinerii
pe care îi modelează dragostea noastră de curățenie sufletească, de bun simț, de adevăr și dreptate.
Nu vă lăsați manipulați către alte ținte decât cele care privesc evoluția vieții noastre ! Iubiți-vă patria
și nu discriminați pe cei care procedează la fel! Comportați-vă atât de moral încât să vă respecte și
dușmanii, să vă copieze comportamentele și concepțiile de viață!
Digo que el universo es respuesta infinita, y también te devuelve más de lo que imaginas. La
respuesta es apretada y rebosante. Es por esto que ser negativo puede ser aterrador; lo bueno
regresará multiplicado por mil, pero también lo negativo. Por otro lado, si soy optimista y no flaqueo,
atraeré eso con una medida apretada y rebosante. Es algo maravilloso; llegará como un géiser. El
mundo responde con más de lo que recibe, y le da al individuo más de lo que imagina, sea bueno o
malo Neville Goddard
LA PIEDRA ANGULAR : LA IMAGINACIÓN
( 1 de diciembre de 1959)
Legile nelegitime pot fi corectate prin decizii ale CCR legitime, în acord cu Constituția și cu principiul
dreptății ca valoare supremă în stat. În lipsă, corecția ar putea fi violentă – reacția societății se poate
concretiza în revolte, nesupunere civică, anarhie, distrugere, lucruri indezirabile pentru marea
majoritate a oamenilor normali. Aici intervine rolul esențial al avocaților și al magistraților, ca oameni
ai cetății lor: să lupte pentru drepturi și libertăți și, respectiv, să spună cu curaj dreptul (jurisdictio), să
tragă societatea de manecă, să o pună în garda, să agaseze prostocrația cu plângeri, acțiuni în justiție,
memorii către Parlament și Avocatul Poporului și excepții de neconstituționalitate. Și să nu tacă, iar
discursul lor să fie coerent. Chiar dacă în România toată lumea „se pricepe” la drept si la justiție mai
bine decât se pricep avocații și chiar mai bine decât se pricep profesorii de drept, asta nu înseamnă
că trebuie să tăcem, pentru ca agenda publica riscă să fie dominată de non-subiecte și de non-valori,
iar dreptatea să umble cu capul spart.
Ultimele luni de „guvernare” ne-au arătat o realitate sumbră, inseparabilă de rânjetul de șenilă de
panzer al președintelui: utilizarea legii ca un bici contra supusilor și a legiferării ca un ciomag pe
spinarea (putinilor) critici. Nimic rău nu se întâmplă din vina prostocraților în societatea noastră
condusă de prostocrați și impostori, ci numai din vina populației, a bolnavilor, a bisericii și, mai ales, a
„negaționiștilor”.
Un vice-rege fără haine pe el se plimbă printre noi, distrugând economia și demolând până și
fundațiile sociale și spirituale ale natiunii. Și cei mai mulți supuși ai săi preferă să nu-i observe lipsa de
haine și nuditatea și să creadă cu relogiozitate că măsurile luate de bufonii săi pentru combaterea
epidemiei (niciodată declarata oficial în România) sunt pentru siguranța noastră, și nu împotriva
noastră, așa cum devine evident pe zi ce trece. În căutarea înfrigurată a promisei siguranțe, libertatea
și drepturile omului sunt puse în suspensie, până la noi ordine de la suzeranul neo-feudal. Dar așa
încep toate dictaturile. Pas cu pas.
Când statul corporatist anunță că ia măsuri liberticide pentru siguranța noastră, trebuie să ne temem
de tirania astfel enunțată și să ne opunem.
Întâmplări în oglindă
de Dan DIACONU, 11/11/2020
Când a venit la putere câinele Carol al II-lea, absolut tot statul român a fost cotropit. Existau mai
mulți vectori de putere care-l controlau pe așa-zisul suveran al României. Pe de o parte erau lojile
occidentale a căror portavoce era, în principal, jigodia mondialistă Titulescu, dar și o bună parte a
elitelor politice ale vremii (și ei, mânați de interese mărețe ale altor state). De partea cealaltă, de
departe cel mai influent vector, era reprezentat de prostituata Elena Lupescu (nume real Elena
Wolff-Falk), agentă a NKVD, care-l manipula pe fătălăul rege fix în direcția în care i se cerea de către
centrala sovietică.
Astfel, în jurul prostovanului corupt care-a jucat timp de zece ani rolul tiranului autohton se tot
învârteau personaje care spoliau țara în vederea fragilizării ei. Adevărații vectori de putere ai
României din acea perioadă se numeau: Elena Lupescu, Felix Wieder (amant al acesteia, poreclit și
„Regele”), Aristide Blank, Nicolae Malaxa, Max Auschnitt, Puiu Dumitrescu, Alex. Mavrodi, Ernest
Urdăreanu (alt amant de-al Elenei Lupescu) ș.a.m.d. Fiecare dintre acești indivizi dubioși (dintre care
sunt tentat să-i exclud pe Malaxa & Auschnitt care, chiar dacă furau, mai degrabă plăteau șpăgi
Camarilei pentru a fi lăsați în pace) au instaurat un regim corupt până-n măduva oaselor menit a
fragiliza România. Fiecare dintre ei se raporta unui centru de putere, fie el în Vest sau în Est.
Partea interesantă pe care puțini istorici o remarcă este aceea că cele două centre aparent ostile, de
fapt convergeau către aceeași țintă, anume instaurarea comunismului. De-aceea jigodia Titulescu
trăgea pentru recunoașterea Uniunii Sovietice. Era planul premergător unei alte uniuni proiectate
tot în acea perioadă, anume Uniunea Europeană.
Ceea ce ni se întâmplă acum este, cumva, o oglindă a ceea ce s-a întâmplat atunci. Suveran a fost
împins tot un neamț papleacă, unealtă ideală a celor care-l manipulează. Camarila politico-
economică a acestuia este mult mai vastă și mult mai spoliatoare decât cea a lui Carol al II-lea. Dacă
e să-l căutăm la apartenență observăm că Plăvanul vine pe filiera spionajului ruso-german. Ne
demonstrează asta atât încrengătura economică din jurul Primăriei Sibiu, de unde provine, cât și
legăturile de familie care duc spre Renato Usatâi, cunoscut pentru „legăturile” la Moscova.
De partea cealaltă, Ludovic Orban (zis și „prostu’ clasei”) e remorcat unei centrale oculte de
influență cu sediul în Bruxelles din care fac parte concerne petroliere, multinaționale din farma
s.a.m.d. Toată păduchernița care mișună în jurul celor doi factori de putere nu are alt scop decât
fragilizarea țării prin instituirea unei corupții galopante cu suport din partea „instituțiilor” în vederea
implementării unui „plan viitor” asupra căruia s-a picat de acord.
Teoretic, în momentul unei asemenea catastrofe, în care agenții străini sunt aruncați în funcții
publice fără ca poporul prostit să realizeze, ar trebui să reacționeze anticorpii statului. Dar care-s
acei anticorpi? SRI a fost cedat cu arme și bagaje centralelor statului subteran American
(FBI/CIA/NSA), iar SIE a fost penetrat total și „dezactivat” încă de pe vremea numirii lui Răzvan
Ungureanu în fruntea sa.
De aceea ar trebui să înțelegeți limpede de ce se vor organiza alegeri indiferent de dimensiunile
pandemiei. Pot fi și un milion de infectări pe zi, pot fi mii de morți pe zi că rezultatul va fi același:
alegerile se vor ține deoarece e nevoie de un parlament „cooperant” pentru realizarea „planului”.
Parlamentul trebuie înlocuit nu pentru că ar fi PSD-ul ostil. Aiurea, de-atâtea ori a arătat o obediență
demnă de-o slugă. Nu, Parlamentul trebuie curățat inclusiv de membri ai PNL indezirabili, iar cei ai
PSD înlocuiți cu „oameni de bine”.
Cam asta trebuie să înțelegeți. Iar ceea ce urmează în perioada imediat următoare va fi crâncen. Ne
vom împrumuta pentru a servi toate lipitorile multinaționale. Ținta e să se ajungă la cel puțin 80%
din PIB datorie publică în următorii trei ani. Imaginați-vă cât e de furat! Și, sub nicio formă să nu
credeți că vreun sfanț din mega-furtul care se pune la cale va ajunge la voi. Vouă însă vă va reveni
privilegiul de a vă asuma imensa datorie. Nu-i SF, e ceea ce se va întâmpla. Dacă ați citit până la cap,
notați-vă data și ceea ce am spus aici și confruntați cu ceea ce vom avea peste trei ani.
P.S. Așa-i că se aplatizează curba infectărilor? Nu încă? Mai așteptați puțin.
Să te dezici de Mircea Vulcănescu, român fiind , înseamnă să te dezici de originile tale, să vrei să speli
România de pe tine, ca pe un jeg. Nu putem să-l rupem pe Mircea Vulcănescu în opera lui și viața lui.
Viața lui este opera lui, acea operă cu o arie extraordinară de final, demnă de cele mai bune zile ale
lui Verdi.
De Mircea Vulcănescu se poate dezice doar cel care a murit și el pentru ca aproapele lui să trăiască, și
nici măcar acela. E greu de spus ce e mai valoros în Mircea Vulcănescu...din punctul meu de vedere a
fost cornul abundenței dăruit poporului român. Noi și astăzi suntem îngăduiți de Dumnezeu fiindcă
neamul nostru l-a dat pe Mircea Vulcănescu. Nici o iotă, nici o cirtă din viața lui nu trebuie schimbată
fiindcă toate au fost cârlige pentru cele două aripi care i-au crescut din timpul vieții.
Despre ce să le povestim noi ca mame copiilor noștri despre Mircea Vulcănescu, mai repede, ce e mai
important oare? Felul în care a vrut să-și ajute profesorul de limbi vechi din liceu, ajuns la limita
subzistenței dar pe care nu voia să-l jignească cu ”caritatea”? Și el, Mircea Vulcănescu, s-a dus la
meditații timp de doi ani, plătindu-le regește, deși știa greaca și latina foarte bine, deși era Secretar
de Stat la Finanțe? Câte delicatețe să ai să nu jignești un fost dascăl ajuns la anaghie?
Sau când s-a dat jos din limuzina ministerială ca să ajute un țăran a cărui căruță se-nglodase? Sau
când a fost bântuit de moartea unui coleg pe care nu-l putuse salva de la înec? Sau când a negociat la
sânge cu Hitler datoria de război a Germaniei față de România? Fapt istoric povestit nu de românii
prea naționaliști ci de Hitler. Sau când în final și-a dat viața pentru semenul său? Ce din acestea ne fac
nouă rușine? Ce din acestea deranjează fabulosul Institut Ellie Wiesel finanțat de banii noștri? Ce rău
dovedit a făcut vreodată Mircea Vulcănescu unui om, fie el român, țigan sau evreu? Unde e dovada?
Ce sursă istorică atestă vreo acțiune de violență a lui M. Vulcănescu asupra cuiva? A făcut parte dintr-
o epocă grea, tumultoasă, da. Dar, atât.
De unde acest război cu Mircea Vulcănescu? De ce, el? Poate pentru că e un simbol al dimensiunii
înalte a acestui popor, căruia trebuie să-i ștergem atât rădăcinile cât și cerul.
Tot de la Vulcănescu știm, din analiza lui sobră și clară făcută poporului nostru, că noi românii
răbdăm, răbdăm, răbdăm...și brusc, din de miri ce răbufnim.
Eu zic că nu avem destule străzi de numit cu numele lui Mircea Vulcănescu, că nu ar trebui să fie oraș
în care să lipsească o stradă Mircea Vulcănescu, o statuie a lui Mircea Vulcănescu, că trebuie să le
vorbim de mici despre el copiilor, și să ni-l asumăm ca pe o cruce de diamant. Cărbune șlefuit al
neamului nostru.
Avem zilnic mii de exemple de decădere dar arareori un astfel de exemplu de înălțare. Să-l apărăm.
Să ne culcăm și noi pe jos pe pământul înghețat de credință al acestor vremuri ca să-l apărăm pe
Mircea Vulcănescu!
Vasile Motrescu (n. 11 octombrie 1920, Vicovu de Jos, Suceava - d. 29 iulie 1958, Botoșani) a fost un
luptător anticomunist bucovinean. A luptat în cel de-al Doilea Război Mondial. A făcut parte din mai
multe grupări anticomuniste, acționând în Bucovina.
Vasile Motrescu, singurul partizan care a ţinut un jurnal în perioada pribegiei, a povestit cum şi-a
petrecut Paştele anului 1953.
În dosarul lui Vasile Motrescu de la Securitate se află şi mai multe pagini din jurnalul pe care l-a ţinut
în pribegie.
Iată cum şi-a petrecut luptătorul anticomunist Vasile Motrescu Paştele din anul 1953.
▪️Vineri, 3 aprilie 1953 (Vinerea Paştilor)▪️
Amărât şi plin de gânduri am petrecut şi această zi de cum m-am sculat, am ieşit la soare şi citesc în
Biblie şi mă gândesc că vine Sfintele Paşti şi sunt aciulea.
Paşti petrecut în necaz, sunt disperat şi fără nici o nădejde şi trăiesc și eu din mila Domnului, până se
va îndura Dumnezeu şi mă va strânge după pământul celor vii.
Stau la soare şi mă gândesc la cei dragi de acasă, cum de Paşti orice suflet cât de sărac şi tot se
bucură cel puţin de libertate şi e la un loc cu toţi oamenii. Numai eu stau pe pustii şi îmi plâng
păcatele singur şi fără nici o mângâiere, flămând, trist, deznădăjduit, cu mintea încordată acuzând şi
iertând tovarăşii de viaţă şi pe toţi vrăjmaşii sufletului meu.
Cât necaz, câtă trudă, durere, suferinţă, oboseală şi gânduri fără nici un rost am întâmpinat într-
aceşti 4 ani, de prigoană, temniţă şi captivitate, trupul meu istovit şi mintea mea obosită. Nu există
fiinţă de om pe faţa pământului să-şi poată imagina viaţa mea de câine, pe care am trăit-o aceşti 4
ani, încă se împlinesc la 10 aprilie. Spre seară am mai dat o raită în jurul colibei, m-am suit în Gruet că
zăpada pe faţă s-a pleşit.
În vârful Gruetului pe un fag am găsit scris numele meu, încă din 1944, toamna de când stam fugar pe
aceste meleaguri de frica ruşilor şi atunci am trăit greu dar nu ca acum. Atunci eram prigonit de ruşi,
acum sunt de fraţii mei români. Da, stau prigonit de fraţii mei trădători care şi-au vândut ţara şi
sufletele lor dracilor din Rusia, pe un kg. de zahăr şi un litru de ulei şi au adus ţara în suferinţă, căci
acum simte şi pruncul din faşă că trăieşte în "raiul" bolşevic
▪️Duminică 5 aprilie 1953 (Sfintele Paşti)▪️
Din Stânişoara mi-am continuat drumul pe Obcina Hacigului până la Arsiţa m-am coborât în vale la
colibă cu toate că ploua şi sunt obosit şi nu mă lasă inima să mă duc şi totodată nici nu e lucru curat
cu cobiliţa de la A.H. căci când am trecut pe lângă ea, mi-a venit miros de tutun şi astăzi în ziua de
Paşti şi chiar în zori de zi şi pe vreme aşa de grea, e imposibil să fie cineva în pădure. Lucru hotărât că
este post fix în preajma colibei, aşteaptă să mă duc pe la ea, să-mi dea Hristos a înviat Securitatea.
Bănuiesc că ori a dat cineva de colibiţă astă iarnă căci am făcut multă urmă pe zăpadă şi tot în trecere
am dat pe la colibă de am făcut foc şi am stat câte o zi două. Să păzească până or înnebuni până la
anul pe la Paşti tot în coliba de la Arsiţa Haciumului să stea. M-am coborât pe la Preluca Grofului în
cracii prislofului, e zăpadă mare şi nu e nici o urmă aşa că trebuie să ocolesc prin Scoru din Cracii
Prislofului m-am suit în cărarea Grofului şi merg pe cărare. A început să ningă îi dau zor, am trecut
iarăşi pârâului Prislofului pe unde am trecut şi ieri. La ora 9 dimineaţa am ajuns cu Paştele la coliba
Gruetul stâncii. Cum am ajuns am făcut foc şi am mâncat şi m-am culcat iar şi am adormit până
dimineaţa. Peste noapte am visat că m-a luat miliţia într-o maşină, dar am scăpat şi că soţia mea mi-a
ieşit înainte şi mi-a spus că e bolnavă tare. (…)
Astăzi am împlinit 4 ani de când sunt prigonit şi nu ştiu cum e viaţa liberă. La ora 10:30 am plecat spre
Vicov să duc mai bine de jumătate din carnea de capră să o dau pe făină, vreau să mă duc la U.T. De
la colibă am coborât pe drumul Prislopului şi am venit pe drum până la grădină, m-am suit în păr….
am trecut în Dealul Slateni şi fiind seară, am mâncat, mi-am făcut rugăciunile de seară şi când a
înserat am plecat către sat. Pe drumul din Criveţe peste toloaca ca la o ½ oră după ce am înnoptat am
ajuns la U.T., m-a primit cu bunăvoinţă, m-a dus în casă la căldură. Dar nefiind obişnuit cu căldura a
început să mă doară capul, mi-a spus noutăţi, veşti şi încurajare, i-am dat carnea de capră şi în schimb
mi-a dat 10 kg de făină, 5 ouă, o bucată de slănină, mâncare de drum, poame uscate şi cartofi aşa că
am făcut o încărcătură de peste 20 kg. La ora 24 am plecat de la U.T. Cum am ieşit de la el a început
să plouă, e foarte întuneric, cad în gropi şi şanţuri, şi sec bălţile de apă în Criveţe am stat sub un
brădănel, dar tot mă plouă, am plecat mai departe şi pe Dealul Babii am tras de am stat de ploaie la
un bordei părăsit, într-un sopron şi m-am băgat într-o grămadă de gunoaie şi nu ştiu ce gângănii se
suiau pe mine şi mă înţepau de parcă stau în furnicar. Înspre ziuă a venit şi un dihor şi s-a cuibărit
lângă mine, dar când m-a simţit a fugit speriat şi revoltat că i-am ocupat locuinţa. (…)
Oare de ce nu am fericirea să trăiesc cel puţin în sat sau să mai am pe cineva cu mine, să nu fiu
singur, să stau în pustiu împreună cu fiarele pădurii, să duc viaţă de pustnic la vârstă de 32 ani, să mă
conformez regulilor partizanatului,…greu de suportat? Căci sunt foarte greu de imaginat toate
lipsurile, suferinţă, durerea sufletească şi trupească căci nici bolnav n-am timp să fiu. Frigul, foamea,
lipsa de îmbrăcăminte şi toate cele ce are nevoie un om… pentru cine le suferi?
Vasile Motrescu a murit la Botoșani, pe 29 iulie 1958 la orele 21:30, fiind executat după ce a fost
capturat prin trădare.
ODIHNĂ VEȘNICĂ 🕯️EROILOR ȘI LUPTĂTORILOR ANTICOMUNIȘTI.
RECUNOȘTINȚĂ VEȘNICĂ EROILOR
#REZISTENȚAdinMunțiiBucovinei
Votăm binele (fie şi mic), NU răul (chiar „mai mic” decât alt rău)
1. Votul înseamnă garantare, înseamnă că delegăm pe cineva să ne reprezinte. Reprezentarea poate
să fie parţială sau totală, dar în amândouă formele implică răspunderea noastră, a votanţilor.
Ca urmare, ideea de a vota „cu răul cel mai mic” este dementă.
Votând cu răul îţi asumi răspunderea pentru ceea ce se întâmplă rău.
Două exemple:
a) Ce votezi între Inchiziţie şi Jihad?
Răspuns corect: Nu votez!
Între două fenomene criminale, chiar dacă unul are de 20 până la 100 de ori mai puţine victime decât
celălalt, nu votez cu niciunul. Dimpotrivă, lupt împotriva amândurora.
b) Pe cine votezi între Stalin şi Hitler?
Răspuns corect: Nu votez!
Între doi psihopaţi megalomani de extremă-stânga, unul socialist internaţionalist, altul socialist
naţionalist, chiar dacă unul are de zece ori mai puţine victime decât celălalt, nu votez cu niciunul.
Dimpotrivă, lupt împotriva amândurora.
Cine votează cu Inchiziţia sau Hitler, cu Stalin ori Jihadul, îşi asumă, implicit, toate răutăţile acestora.
Deci: Nu votăm cu răul cel mai mic, votăm cu binele.
Cu o precizare esenţială: Votăm cu binele chiar dacă este mic!
2. Patima perfecţionismului ca formă a trufiei.
Cheia pentru care ticăloşii conduc România din 1990 încoace se poate găsi în trufia perfecţionismului
din societate.
Oamenii aleg să voteze cu răul (eventual „mai mic”), doar pentru binele… nu e destul de perfect!
Ca urmare, răul se accentuează neîncetat.
Unii dintre politicienii patrioţi, cinstiţi, culţi, de valoare, ai României post-decembriste au fost Ioan
Alexandru şi George Pruteanu. Acest lucru a fost dovedit şi de mandatele lor de parlamentari. În clipa
în care am întrebat mulţi oameni dacă au votat cu ei, sau dacă ar vota cu ei pentru Preşedinţie, am
aflat că mulţi nu i-au votat şi nu i-ar fi votat. De ce? Pentru că „vorbeşte prea pătimaş”, pentru că
„vorbeşte prea doct”, pentru că „e am gras” (da, nu glumesc!), pentru că „e prea slab” (da, nu
glumesc!) etc., etc. Nimic serios! Nimic legat de gândirea lor, trăirea lor, lupta lor pentru România,
pentru Români. Nimic! Tot felul de pretexte. În schimb aceeaşi oameni – care se consideră patrioţi,
buni, cu vederi largi etc. – au votat (şi votează!) infractori, grupări de infractori, partide şi candidaţi ce
au pus umărul fie la distrugerea României, fie la jaful public (de fapt acelaşi lucru).
Realismul sec ne arată că dacă un om politic vrea sincer binele României/Românilor şi are un
program fie şi bunicel – deci imperfect, dar aflat într-o direcţie bună – merită votat. Mai ales dacă are
drept contracandidaţi oameni răi. Fie şi din zona „răului mai mic”.
Este de mii de ori mai bine – şi mai logic – să votăm un „bine mai mic” decât un rău „mai mic”.
A nu vota un bine, fie şi „mai mic” pe motive de antipatii minore, nuanţe de opinie etc. este sinucigaş.
Este evident, este logic, este ceea ce ne arată realitatea: votând „răul mai mic” vom avea aproape
exclusiv candidaţi din zona răului, pentru că tot ceea ce au nevoie este să arate că ei sunt un „rău mai
mic” decât ceilalţi candidaţi.
Este evident, este logic, este ceea ce ne arată realitatea: votând „binele imperfect” vom avea tot mai
mulţi candidaţi din zona binelui, pentru că aceasta este zona care aduce voturi.
Votând răul, fie şi socotit „mai mic”, garantăm supremaţia politică a răului.
Votând binele, fie şi socotit „mic”, garantăm supremaţia politică a binelui.
Alegerea şi răspunderea pentru alegere ne aparţin.
Mihai-Andrei Aldea
"răul cel mai mic" e un termen dat de oameni care nu corespunde întotdeauna cu realitatea. De fapt,
votăm cea mai bună opțiune pe care noi o considerăm. Oameni perfecți, imaculați, neprihăniți, sfinți,
fără de greșeală, fără de păcat, oricum nu candidează.
Despre noi, Românii. Paradoxal.
Romanii au dus, Turcii au luat, Austriecii, Ruşii, Americanii la fel. Cine mai urmeaza? Românii au facut
Turnul Eiffel, statuia lui Isus din Rio, au inventat avioane, motoare, ...., insulina, stiloul etc. Ne-am
facut masini, tancuri, avioane, submarine, vapoare si portavion... Nominalizati la Premiul Nobel. Cum
de rezistam??
Ne-am tradat conducatori: Decebal, Mihai,...
Ne-am exilat valori: Brâncuşi, Eliade, Coanda,...
Ne-am ucis valori: lista uriasa...
Copiii ne lucreaza la Google, Microsoft, sau construiesc in occident. Suntem din Titan?
Vlad Țepeș a iubit o fată de 17 ani! A fost cât pe ce să dea foc Brașovului când a auzit că a fost bătută,
iar ea a vrut să se sinucidă după moartea lui! Cum s-au îndrăgostit, de la prima întâlnire...
Ajunul Crăciunului din 1455 a fost unul memorabil pentru Vlad Țepeș. Un mare cuceritor, domnitorul,
în vârstă de 24 de ani la acea vreme, s-a îndrăgostit pe loc. Două cosițe blonde și doi ochi albaștri i-au
venit de hac. Numele fetei care i-a furat inima era Katharina. Avea doar 17 ani și se chinuia să tragă o
sanie grea, plină de provizii pentru soldați, în Brașov. Povestea de iubire ce a urmat a fost tumultoasă
și s-a încheiat tragic.
În momentul în care l-a cucerit pe Vlad Țepeș, Katharina, o săsoaică extrem de frumoasă, era însoțită
de mai multe fete. Nu se gândea niciuna la cuceriri, ci se chinuiau toate să tragă sania grea cu provizii
pentru soldați. Văzând scena, domnitorul le-a oferit ajutorul. Atât i-a fost!
„Când a văzut-o sus, la bastion, Vlad Dracula, care tocmai se afla atunci acolo cu ofiţerii săi, a sărit s-o
ajute. Spre uimirea tuturor. Deşi era speriată din cauza grozăviilor pe care le auzise despre celebrul
principe, fata a fost impresionată de gestul său. Adevărul a fost că Vlad, la vederea frumoasei tinere
cu ochii ei mari şi albaştri şi cozi aurii, foarte lungi şi bogate, a fost lovit de o dragoste atît de
năpraznică încît nu a mai luat în considerare sfaturile apropiaţilor săi care îl avertizau despre
implicaţiile şi pericolele la care se expune prin această legătură. Se pare că, tot din acel moment, a
uitat şi de toate celelalte aventuri pe care le întreţinea în cetatea Coronei“, a povestit Diana Krausser,
expert în istoria medievală.
Katharina Siegel era fiica starostelui ţesătorilor din cetatea Brașovului şi a crescut la mănăstire. Când
l-a cunoscut pe Vlad Țepeș, locuia cu părinţii ei, la rude, într-o casă aflată la Poarta Șchei numărul 14,
după ce un incendiu a distrus locuința familiei ei. Ea și ai ei erau săraci lipiţi.
Vlad Țepeș, Domnul Țării Românești în trei rânduri, 1448, 1456 - 1462 și 1476, a curtat-o mult pe
Katharina. Venea să o vadă foate des şi îi comanda rochii scumpe, făcute din mătase și dantelă din
Occident.
Domnitorul, care a avut mai multe soții și idile, a fost cucerit definitiv de Katharina. Ea avea să îi fie
amantă vreme de 20 de ani. A vrut să o ia de nevastă, dar nu s-a putut.
„Vlad Ţepeş era cunoscut ca un mare cuceritor, dar niciodată nu s-a logodit cu fetele cu care avea
aventuri. Avea grijă să le căsătorească cu apropiaţi de-ai săi pentru a le avea mereu aproape. Katarina
a fost însă marea sa iubire şi era în stare să facă moarte de om pentru ea“, spunea istoricul Alexandru
Mihailov.
A rănit un preot cu sabia, pentru Katharina
Cronicile vremii au scris că Vlad Ţepeş era foarte gelos şi nu odată a lovit cu sabia în lucrurile din jur
sau i-a ameninţat pe cei care doreau să o ia pe Katharina de soţie. Într-unul dintre aceste accese de
furie a fost rănit şi un preot.
Mai exact, căutând-o într-o seară pe Katharina, Vlad Țepeș s-a supărat că tânăra nu era acasă și a
așteptat-o până ce și-a făcut apariția, dintr-un gang, însoțită de verișoarele sale. Se zice că a întrebat-
o de ce umblă așa târziu pe stradă, iar ea a rupt-o la fugă pe gang. Țepeș a prins-o și a dat s-o sărute,
moment în care a intervenit un preot ieșit să vadă cine face gălăgie.
În întuneric, preotul n-a văzut chipul lui Țepeș și a sărit s-o scape pe Katharina din mâinile bărbatului
care o ataca. Se pare că Țepeș l-a rănit atunci pe preot cu sabia.
A vrut să pârjolească Cetatea Brașovului pentru ea, când a auzit ce a pătimit din cauza legăturii
amoroase cu el
Frumoasa Katharina avea să plătească pentru relația ei cu Vlad Țepeș, pe care a păstrat-o timp de
două decenii, până la moartea lui.
La 2 aprilie 1459, supărat pe taxele mari impuse de saşii din Braşov şi de intrigile capilor cetăţii, Vlad
Ţepeş a distrus toate recoltele de grâne din Ţara Bârsei. A poruncit să fie prinşi sute de târgoveţi şi
negustori care veneau cu marfă în cetate, pe care i-a dus lângă mahalaua oraşului, în zona
Bartolomeului de astăzi, şi i-a tras în ţeapă.
Nevestele negustorilor din cetate au atacat casa în care se afla fata, au bătut-o, i-au tăiat părul şi au
dus-o la Stâlpul Infamiei din Piaţa Sfatului. Ea era însărcinată cu cel de-al doilea copil pe care i l-a
făcut lui Țepeș.
Furia lui a fost grozavă când a auzit că iubita lui a fost lovită și umilită la stâlpul infamiei. A ameninţat
că va da foc Braşovului, dar, până la urmă, a reuşit să o elibereze prin negociere. I-a cruţat pe
negustorii saşi pe care urma să îi execute în Bartolomeu.
Legendele spun că Vlad Ţepeş ar fi recuperat una dintre cosiţele Katarinei, pe care a păstrat-o până la
moarte, pe o pernuță, într-un dulap. Pentru această cosiță adorată și-ar fi lovit chiar și nevasta, după
ce aceasta ar fi descoperit-o ascunsă.
A făcut două încercări de a se căsători cu ea
Katarina a fost singura femeie pentru care Vlad Ţepeş a vrut să divorţeze. A mers până la Papa Pius II
pentru a cere anularea căsătoriei sale cu Anastasia Holszanska, nepoata reginei Poloniei, dar nu a
primit aprobare.
Mai târziu, după ce soția lui de la acea vreme s-a sinucis, în 1462, pentru a nu ajunge pe mâna
turcilor, Vlad Țepeș a vrut să se căsătorească, în sfârșit, cu iubita lui, Katarina. Dar nu a fost să fie! Pe
26 noiembrie în acel an, a fost arestat în Munţii Piatra Craiului, în apropiere de Castelul Bran.
Conform istoricilor, Vlad Ţepeş a fost arestat de Matei Corvin, rege al Ungariei si principe al
Transilvaniei, pentru a-l proteja de saşii care voiau să-l omoare, nemulţumiţi de relaţia acestuia cu
Katharina Siegel.
Deşi nu s-au căsătorit niciodată, Vlad Țepeș şi Katharina au avut cinci copii: Vladislav (1456),
Catherina (1459), Christian (1461), Hanna (1463) şi Sigismund (1468). Domnitorul s-a îngrijit de toţi
urmaşii săi, lăsându-le moştenire pământuri şi case.
După 14 ani de detenţie, întorcându-se în Ţara Românească, Vlad Țepeș a fost numit din nou
domnitor al statului. Domnia sa a fost una de scurtă durată, el fiind asasinat, pe 14 decembrie 1476.
A fost decapitat şi capul a fost trimis sultanului turc, care l-a aşezat într-o ţeapă.
Moartea lui a însemnat sfârșitul vieții și pentru Katharina. Ajunsă la vârsta de 39 de ani, ea s-a întors
la mânăstirea unde copilărise. Legenda spune că nu a mai vorbit niciodată şi că a murit de inimă rea,
deşi anul în care a decedat nu este cunoscut. Se pare, însă, că a mai trăit doar doi ani după moartea
domnitorului. Ar fi vrut să se sinucidă, dar a împiedicat-o credința.
La Revolución de Octubre, y la subsecuente toma de poder leninista, fue el origen de todos los
movimientos comunistas violentos del siglo XX en todo el mundo. Disparó el surgimiento
internacional del comunismo y las incontables catástrofes que le siguieron.
En el verano de 1918, Rusia enfrentó una escasez masiva de alimentos debido a la guerra civil entre
varias facciones comunistas (incluyendo a los bolcheviques), movimientos independentistas
regionales y el movimiento Blanco, liderado por militares rusos anticomunistas. En junio, con el país
al borde de la hambruna, Lenin envió a Josef Stalin a Tsaritsyn para tomar granos de la cuenca del
Volga, un tradicional granero de la agricultura rusa.
La tiranía del Partido Comunista provocó la resistencia de los campesinos. En agosto de 1918, los
campesinos de la región de Penza se sublevaron en un levantamiento armado que rápidamente se
expandió a las zonas aledañas. El Partido envió tropas a reprimir el levantamiento, y Lenin envió un
telegrama a los bolcheviques de Penza:
▪ Ahorcar (y asegurarse de que el ahorcamiento se lleve a cabo a plena vista del pueblo) a no menos
de 100 terratenientes conocidos, hombres ricos, chupasangres.
▪ Publicar sus nombres.
▪ Apoderarse de todos sus granos
▪ Designar rehenes de acuerdo al telegrama de ayer.
“Hacerlo de tal manera de que a cientos de kilómetros a la redonda, la gente vea, tiemble, sepa,
grite…”
🔶 Lee más en el Capítulo 3: Tiranía en Oriente ►►https://bit.ly/34TtGGG
🔶 Síguenos en Instagram ⬇https://www.instagram.com/el.espectro.del.comunismo/
Santísimo y alabado Dios, quiero agradecerte porque me das la dicha de un nuevo día, me regalas un
sin fin de posibilidades y una hermosa mañana. Estoy muy agradecido Padre, porque al despertar
esta mañana, el dolor y la pena no estaban más en mí, porque me protegiste durante la noche,
porque estuve bajo tu cuidado y bajo tu protección.
Dios, al iniciar este dia, concédeme la paz, la salud, a fin de que, estando asistido por la ayuda de tu
misericordia, jamás pueda ser esclavo del pecado. Señor, hoy salgo de mi casa reguardado por tu
Poder, líbrame de todos los obstáculos y de las emboscada de mis enemigos, tanto visibles como
invisibles.
Señor, ahora cuando el día está a punto de iniciar te digo que mi vida es dichosa porque Tú estás en
ella, Tú mi Dios eres mi fuente de tranquilidad y esperanza. Tu mi Dios es mi soporte, mi roca firme, y
es por eso que no hay lugar en mi vida para el miedo, para la ansiedad, ni para la duda. Porque
caminando a Tu lado me siento segura, protegido, y diré yo a mi Señor: esperanza mía y castillo mío,
mi Dios en quien confiaré, gracia por cumplir la maravillosa promesa en mi vida.
Viviré desde hoy en adelante con alegría, porque sé que Tú estás conmigo y en Tu Nombre declaro
que hoy será un día de triunfo. Solo te pido mi Dios, que no te apartes de mi vida ni por un instante y
que seas mi guía, mi refugio y también mi consuelo. Lléname de Tu amor, que es la fuerza que me
impulsa salir siempre Adelante. En nombre Poderoso de Jesús Amén.
De nada sirve conocer la Ley, si cuando sucede una situación donde pierdes el enfoque, reaccionas te
pones dramática (o) desviándote de tú propósito.
Inmediatamente de reconocer que algo no sigue igual te Auto-Corriges (se tu propio Abdullah ) no
aceptando la realidad que no aporta, te vuelves alinear y como si nada.
Feliz ya todo es !!!!!
Olga Jaén
LECȚIA DE ISTORIE - 18 octombrie: Bătălia de la Șelimbăr.
La data de 18 octombrie 1599 a avut loc Bătălia de la Şelimbăr, dintre oastea munteană condusa de
Mihai Viteazul și armata transilvană condusă de Andrei Bathory. Bătălia s-a terminat cu victoria
armatei condusă de Mihai Viteazul, care și-a deschis astfel drumul spre cetatea Alba Iulia, unde a
înfăptuit prima unire a Transilvaniei cu Țara Românească. Înainte de a trece la înfăptuirea obiectivului
propus, domnul muntean a convins conducătorii celor două imperii, Habsburgic şi Otoman, că fapta
sa nu le lezează interesele. Astfel, după ce a asigurat hotarele țării, Mihai Viteazul porneşte spre
Transilvania, iar oastea munteană urmează două direcţii principale: cea mai mare parte a oastei, sub
conducerea domnitorului, trece spre Transilvania prin Valea Buzăului, pe când o altă parte a armatei
ce era condusă de Baba Novac şi frații Buzeşti, pătrunde prin Valea Oltului, înaintând spre Sibiu. Cele
două coloane au făcut joncţiunea, la 16 octombrie 1599, la Tălmaciu, iar peste două zile, la Şelimbăr,
unde oastea munteană va întâlni armata condusă de Andrei Bathory. Bătălia a început cu un schimb
intens de focuri de artilerie, iar cele 18 tunuri ale lui Mihai, au trebuit să facă față artileriei
cardinalului Bathory, mult mai superioară numeric. Atacul cavaleriei muntene l-a început însuși Mihai
Viteazul pe flancul stâng, pe când grupul de oaste al lui Baba Novac a încercat să anihileze oastea
transilvăneană din partea stângă. Mihai a reluat apoi atacul cu partea centrală a oștirii sale, care a
pătruns în dispozitivul inamic, lărgind flancurile spărturii și nimicind centrul armatei comandată de
Gáspár Kornis. În această situație, armata principelui cardinal Andrei Báthory, rămasă fără
comandant și atacată atât din centru, cât și din flancuri, s-a dezorganizat, oștenii au intrat în derută și
au început să fugă. Astfel, la Șelimbăr, Mihai Viteazul a obținut o strălucită victorie, prin care și-a
deschis drumul spre cetatea Alba Iulia, unde a înfăptuit prima unire a Transilvaniei cu Țara
Românească.
🇷🇴 România 🇷🇴
Ce înseamnă pentru noi România ?
În primul rând înseamnă ACASĂ....și întotdeauna va fi așa pentru că este locul unde ne-am născut,
este locul unde am învățat să facem primii pași, unde am spus pentru prima oară MAMA, în dulcele
grai românesc!
România înseamnă, credința, obiceiurile, tradițiile, înseamnă orice cătun liniștit și izolat sau
înseamnă agitația orașelor, înseamnă foșnetul codrului, sursurul apelor și mai înseamnă cântecul
inegalabil al ciocârliilor!
România inseamnă cultura, de la Eminescu, Creangă, Nichita, Grigorescu, Brâncuși, Brâncoveanu și
lista poate continua!
România înseamnă istorie,o istorie a lui
Decebal, Vlad Țepeș, Avram Iancu, și milioanele de eroi ai neamului care s-au jertfit pentru a apăra
România!
Acum lucrurile sunt puțin diferite deoarece pe zi ce trece apreciem din ce in ce mai puțin ce avem.
Am uitat de Romania.???
Da! Am uitat de ea. Ne pierdem părinții, ne dispar tradițiile, ne sunt furate pădurile și ne sunt
vândute bogățiile!
Suntem mult prea procupați pentru a rezolva problemele zilnice personale, mergem pe strada cu
capul în pământ, am încetat să mai privim demult înainte .
Nu mai punem preț pe calitate, ci cantitate, mai important este scopul si nu mijloacele, am rămas
doar români, nu și patrioți!
Mulți dintre noi am plecat, ....câteva milioane!
NU ne este bine printre străini, dar ne este bine in străinătate!
De ce nu rămânem?
De ce nu ne întoarcem?
De ce nu incercăm să schimbăm ceva pentru țara noastră ?
Pentru că nu se poate?
SE POATE!
Dacă vrem să schimbăm Romania vom reuși. Schimbarea incepe cu noi: cu mine, cu tine, cu el....cu
fiecare dintre noi!
Schimbă-te!
Fii un om bun, invață să fii corect, serios, respectuos. Vorbește cu cei din jurul tău ,ascultă-i, ia cele
mai bune decizii, aplică regulile, muncește corect, arată că poți mai mult si nu uita niciodată de unde
ai plecat!
Romania esti TU!🇷🇴🇷🇴🇷🇴
#DiasporaEuropeana #DEO #NuCedam!
La 11-13 aprilie 1917 la congresul învățătorilor din Basarabia profesorul preot Alexei Mateevici,
martir al unirii, ține o cuvântare înflăcărată, curajoasă pentru timpurile de atunci:
"Ei bine, dacă ați luat asupra dumneavoastră sarcina de a lumina poporul, apoi trebuie să dați
poporului idei adevărate căci altfel înțeleg învățământul fără rost.
Da, suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însă facem parte din marele trup al românismului.
(aplauze) Frații noştri din Bucovina, Transilvania nu se numesc după locurile în care trăiesc ci-şi zic
români. Aşa trebuie să facem şi noi"
Carol I nu a fost bogat, când a venit in România! Nu a iubit poporul român niciodată!
În 1914, la sfârșitul domniei lui Carol, România avea cel mai mare procent de analfabeți din Europa
(85%)
2020 la fel! România locul 1 in Europa la analfabetism. Intenționat nu se face reforma in educație,
pentru a le face greu copiiilor sa studieze. Avem nevoie de muncitori, nu de clasa intelectuala sau
copii cu educație’
- independența României, de la 1877 - 1878, se datorește lui Ion C. Brătianu și Mihail Kogălniceanu,
care l-au obligat pe Carol I să accepte trimiterea Armatei Române în sudul Dunării
- nu Carol I a ridicat România la rangul de regat, în martie 1881, ci același Ion C. Brătianu și anturajul
său. Singur s-a proclamat Rege. Nu este regele meu și nu o sa fie niciodată!
- Carol I n-a iubit poporul român, nici România, ci poporul german și Germania. Dovadă: pe 23
septembrie 1914, după ce Consiliul de Coroană a refuzat să implice România în primul război mondial
alături de Austro-Ungaria și Germania, el a scris o scrisoare prin care abdică de pe tronul României.
Doar faptul că a murit peste câteva zile (27 septembrie/10 octombrie 1914) a făcut ca abdicarea să
nu devină efectivă.
Respectiva scrisoare există. Citiți-o!
- în 48 de ani de domnie a lui Carol I, România a fost zguduită de zeci, sute de răscoale țărănești între
care două majore, naționale: 1888 și 1907.
- în timpul domniei lui Carol I, țăranii, așa cum probează mii de documente istorice, au fost
transformați în ROBI ai statului oligarhic condus de Carol I; orice autoritate, de la notari, secretari,
primari, prefecți, subprefecți, la jandarmi, miniștri, Justiție, i-au tratat nu ca pe cetățeni liberi, ci ca pe
animale înlănțuite
- la 1907, când săracii pământului românesc, adică țăranii, au declanșat o revoltă unică în Europa
acelui timp, Carol I, ca și șef al Armatei, în înțelegere cu oligarhia, a pus întreaga Armată Română pe
picior de război (140.000 de oameni) și a „pacificat” satele țării cu pușca și tunul.
Rezultatul, așa cum a declarat Carol I unui ziarist francez, a fost uciderea a câtorva mii de țărani
români. După ce măcelul s-a oprit, Carol I a dat un ordin către armată prin care o felicită că și-a făcut
datoria și a salvat „țara”!
- Carol I a avut câteva calități precum munca, simțul datoriei, onestitatea, depășite însă de o aroganță
incredibilă, îngâmfare, lăcomie inimaginabilă de bani și dispreț față de oameni
- spre exemplu: zeci de ani, el a salutat miniștrii guvernelor României întinzându-le un singur deget
de la mâna dreaptă, mai puțin lui Ion C. Brătianu, Titu Maiorescu, P. P. Carp și Mihail Kogălniceanu
- dacă în cei 48 de ani s-au construit căi ferate, drumuri, porturi, poduri, clădiri publice, nu se
datorează lui Carol I, ci minților deștepte ale Neamului și muncii anonime a poporului român.
- Carol I, în 48 de ani, a dovedit o lăcomie patologică de bani, a primit în folosință, la 1884,12 mari
moșii ale statului român , a fost acționar la zeci de întreprinderi, a intermediat afacerea Strousberg
intervenind în favoarea unor prieteni germani pentru a se construi calea ferată Roman - Ploiești -
Vîrciorova, afacere în urma căreia Statul Român a pierdut zeci de milioane de lei, a fost proprietarul,
prin interpuși, a două bănci la Dusseldorf, ajungând, la 1914, unul dintre cei mai bogați regi din lume.
Bogăția o datorează muncii poporului român și jafului pe care el și oligarhia l-au efectuat cu legea în
mână, și nu vreunei moșteniri familiale. De altfel, familia lui era calică.
Concluzie: în cei 48 de ani de guvernare despotică, arbitrară și nici într-un caz constituțională, Carol I
a probat răceală de gheață față de soarta poporului român, egoism maladiv, lăcomie de bani
deșănțată și mari defecte.
Carol I l-a prigonit și atacat pe Mihai Eminescu, deoarece acesta îl demasca în pamfletele și articolele
sale.
Nu i-a permis lui Alexandru Ioan Cuza să revină în țară nici măcar în vizită, ba nici măcar când Domnul
Unirii a cerut să-l lase să vină în țară...
A ordonat poliției să tragă în studenții români care manifestau strigând "Vrem Ardealul" cerând
intrarea regatului României în război pentru eliberarea Ardealului.
Nu va mai alegeți nemți sau francezi,ca și conducători, pentru ca aceștia nu iubesc poporul român. Bă
faceți robi, voi și copiii vostri, așa cum sunt de 200 de ani.
Eu trebuie sa văd statuile lui Carol I, peste tot, in timp ce ale eroilor noștri sunt puse la periferie.
Istoria propaganda de a ridica pe Carol I, este făcută sa credeți că trebuie sa fim sun colonie.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Gic%C4%83_Manole
PS: Rog, ăștia care știți istorie de pe FB sa lăsați propaganda. Mergeți la lins pantofi la Klausi!
Nihil Sine Deo