" -

INTRODUCEREA ACTELOR DE IDENTITATE CU CIP TN ROMANIA

mijloc de ingradire a vietii personale $i a UbertatiireUgioa,se

2009

Introducerea actelor de identitatecu cip in Romania: mij Ioc de ingradire

a vietii personale ~i a libertatii religioase

Studiu realizat de un grup de cercetatori §i profesori in vederea informarii populatiei Romaniei asupra consecintelor primirii actelor biometrice,

2009

Introducerea aetelor biemetrice,

o problema de :c()n~tiirtta§i libertate

.Deci zicea Iisus catre iudeii care crezusera in HI: daca veri T~mane ill cuvarttul Meu, sunteti ell 'adevarat ueenici ai Mei; §i yeti cunoaste adevarul. iar adevarul va va face Iiberi."

(loan 8, 31 ~32)

La inceputul acestui an, viata societati-i romanesfia £o~t tulburata de §tire'a introduceril actelor de identitate biometrice. Acestea difera de actele de identitate de pana, arum prin incorporarea unui cipelectronic de tip RFID - dispozltiv de identificare prin unde radio - care contine informatii personale, intre care imaginea faciala.si amprentele. Cipul devine astfel elementul esential de identifioare a ficcarei persoane.

In ceea ce priveste promisiunea sigurantei acestor .acte ~i modulin care au fost promovate actele normative corespunzatoare, dorim sa facem cateva precizari.

Siguranta actelor de identitate eu cip mcorporat este doar un mit ~i nua fost demonstrata pan-a acum decei care le promcveaza. Orice expert Itt tehnologia informatiei COTl,ffrmafaptul ca TIU exisHi ~i nu va exista niciodata un sistem irnpenetrabil de protectie a datelor, Daca periodic apar in presa ~tiri despre adolescenti rom ani care patrund in serverelecelor mai securizate institutii din Iume - CIA, NASA '----I cine ne garanteaza siguranta actelor de identitate biometrice?

Odata stocate informatii personale in cipuri, mai devreme sau mai tal'ziu. se vor gasi persoane care nu In scopuri §tiintifice (la conferinte despre securitatea electronica S-au facut demonstratii de decriptare), ci eli alte 'Objective

3

vor putea frauds documentele de identi~a:e '. _ Cin.-e ne garanteeza ca odata xu. dezvoltarea telmol.0g1C a. " qp:u~:de nu votputea fi dtite chiar de hi' mare distanta? erne fo1e gatanteaza. ca nu vor putea fi scoase ~i.inttodtlse date din cip,urUe personals fa:ra §-tirea .. ~i. consimtamant:u! posesorului? Se va.putea :ajun&€ la situatte ca aceste date sa ne fie tnaccesibile noua, proprietariTor, iar cei care vor avea acces .laele, legalsau ilegal, sa. le puata f0108i impotriva noastra .

. . " hi al doilea rand, ni s-a spus ca libertatea pentru care

$.,'3 rnurit In decembrie 1989 va fi g(;!rarttata pe deplin odatS: cu integrarea in structurile euro-atlantice.Ori, prin legea actelor biometrics §i ptincea privind coresponderite electtonica§i convorbirile telefenice, tocrnai libertatea ne este afedata. Prin amprei1tateatuturorce~atet:ilor, cu totH suntem considerati suspecp de. activitare infra~tiQll.al~, irtttegul sistemde .supraveghere electronlca reprez:tnta 0 .invadarea vietU privataintr-o m_asura nemaimtalrtita-parta acumin Istorie, Oupa 20 de ani in care ne-am luptat pent:ru a aduce la lumina dosarele Seruritapi, inca-r~ eram lrtcatu§ati fara voia §i §tiinta nQastra" nolle acte de identitate biometriee deschiddrumul pentru initierea unor noi dosare .mult mat detaliate.

. ." Apatarea liber-tapieste '0 problema de demnitate ~i de

existenta nationala §i individuala, Noile legl reprezirttailiCe., pqttiJ unuiproces de testdlrtgere a Iibertatilor individuals §1 de intruziune in viata privata,§i contravin art. 8 §i 10 cI;in Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Eurcpene reteritoare la prbtectiadatelofcucaraeter personal si Ia libertatea .de cbn$tiirtta, precumsiarticelelorZs, 25. 26,.,27, 29 .§i 31 din Constitutia Romanlei privind g&rantarea libertatilor §1 drepturilor ceiateJtilor. Sa fim constienti capierderea Iibertalii he va ,a.'fecta pe toti, 'indiferent de pczitia pe-care oavern'

in .ierarhia sociala' .

. .

4

Mai exista un aspect pe care brice erestin ilva considera de, maxima imp." ortanta .. Cercetand informatiile tehnice

, ,

despreacest tip de acre, gandul nostru se mdre~ph\imediat ~atre descoperirea din Apoealipsa privind pecetluirea tuturot oamenilor, ill vremea sfarsitulu! lU:llyi'i, pe .mana clreapta ~l frunte, cu eeva fara de cafe nu se va putea cumpara si .nu se va putea vinde, darcare va CGJ[I'stitui semnul Antihristului, §i lepa.q,area de Hristos (Apocalipsa 13, 16-18).'fn zilele noastre se curroscdeja cazuri de persoane carora li s-au implantar cipuri pe mana dreapta din motive de secusitate, msdicale sau.economice.

Prin urmare, luand ca temei lhvalatura Biseridi; se deslusesc utm~atoatele doua' aspeete privind aetele vde ldentitate ell ell':

a) Primirea actelortn 'forma actual a nu reprezinta pe~

cetluireaftnala. .

bJ Ave,m· con~tiinta <caprimirea lor este unuldin ultimii pa§i fuamtea peeetluirii finale §i ca a{:east2i' primire ate areptcbnsednfa intrarea pe un drumalcarui 'C§lpateste acceptarea.peeetluirii pemalla~ipefrunte.§iap.osta.i;.ia.; Daca primim acum pasapoarte ClJ :cipurl, yom primi iTIcepand cu 1 ianuarie 2011 (conform oeu 184/20f,J8)§i cattil¢ de idehtitafecu' cip, Pestecaliva. ant, vom accepts fara probleme decongti'int-~i linbQgatitea cipurilor eu noi informatii, care ne vorusura legatura eu diverse institutii medicale, info nn a. tion ale, ccrrrerciale: apoi 'ne va parea fireasca unificarea lor intr-urrulsingur, €ate' sa incorp@reze ~i c~rt,ile: 4e credit. Peste alti cativa ani se va s.pune ca,pentru a preveru pierderea §i furtul,'este mai efic'iehPci Implantarea cipuluiin trupul omului. Va mai treceirrca 0 perioada §'i se vaajunge laconcluzia ~a, pentru buna functionarea societatii/este strict necesar ca t,ot!: oarneriii sa aiba implantate aceste cipuri pefruntasi pe marta dreapta, Ce -vom face atunci?

5

Sa fim incredmtati ea va fi mult mai greu de rezistat atunci decat aeum, dud nu ne aflam in ultima faza! Obisnumdu-ne cu toate comoditatile asiguratc de viata bazata pe 0 infrastructure contrelata prin cipuri, ne va fi extrem de gre.u sa renuntarn la toate inlesnirile pe care Ie avem.

Nu este pentru prima data cand,ln . numele unor intentii bune, tari intregi pa~esc In ceea ce se va dovedi 0 tragedie nationala. Corifeii comunismului au propovaduit inceputul unei ere no! In istoria umanitatii, Au promis ca toate nedreptatile anterioare vor fiinlaturate.ica se va instaura 0 epoca a libertatii §i egalitatii oamenilor, ca prosperitatea ~i pacea vor euprinde omenirea, Noi, cei ce am trait lh comunism, cunoastem mai bine decat occidentalii rezultatul: .zeci de milioane de oameni ucisi, extinderea coruptiei Ia nivelulintregii sooietati, constiinte siluite intr-o masura nebanuita, Asa cum utopia eomunista a esuat iiI atingerea prornisiunilor facute, §i utopia binelu: prin restrangerea tibertiitii ~i prin control, care ni se propune acum, va esua. Nu vom avea parte de paeea si fericirea fagaduite, ci de 0 noua dictatura careia nimeni nui se va putea Impotrivi.

A vand In vedere consideratiile de mai sus, credem di cea mai buna sclutieeste sa refuzarn actele biometrice, asumandu-ne consecintele marturisirii adevarului, Cei care nu au puterea sa fad. aceasta si Ie primesc, sa fie constienfi ca se afla pe un drum gre~it care, dad. nu i1 vor parasi, va avea ca finalitate pecetluirea ~i apostazia.

Totodata, este nevoie sa solicitant respectarea legilor in vigoate privind drepturile fundamentale ale omului §i ale cetatenilor Romaniei. Astfel, In virtutea art. 23-31 din Constitutia Romaniei privind libertatea persoanei, respectul vietii private, libertatea de constiinta §i accesul la informatieyconsideram noile prevederi . legale abuzive ~i cerem ell fermitate respectarea dreptului fiecarulcetatean de a accepta san respinge adele de identitate biometrice,

6

pe temeiulrespectari,_i Iibertati! convingerilor §i a constiinte! religioase. In virtutea aces tor prevederi, sa cerem ca legea privind noile acte de identitate sa dea posibilitatea sa refuzam actele biometrice §i sa putem opta pentru adele de tip vechi, fara ca aceasta sa conduca Ia discriminari economics sau sociale. Reamintim ea 0 prevedere asemanatoare s-a aplicat pana nu dernult pentru actualele carti de identitate: l,persoanele care reJuzii cariea de ideniiiate din motive religioase primesc buleiine de tip »echi" (Ordinul1l90 din 31 iulie 2001 al Ministerului de Interne, acum scos din circulatie),

Sa solicitant institutiilor statului ~i organizatiilor nonguvemamentale sa deschida 0 dezbatere publica la nivel national, pentru ca societatea in ansamblul ei sa constientizeze implicatiile introducerii noilor documenteeleetronice. Pana ce se va lua '0 deciziein cuno~tinta de cauza, care sa reprezinte vointa majoritii1ii poperului roman, cerem suspendarea aplicarii actelor normative OGU9412008 §i HG 1566/2008 privind pasapoartele electronice, a Directivei VE 12.6/2006 privind standardele pentru permisele auto ~ia OGU 184/200B~i OG 69/2002 privind cartileele.ctronice~e identitate.

Prin aceasta, nu ne opunem progresului stiintifiu rlorinteide bunastare §i de sigurantd a societatiis! nu negam structurile de conducere statale. Dar nu dorim cal dupa lipsa de libertate din perioadacomurusta, sa ne facem partasi unei noi ingradiri a libertati] §i unui control al oamenilor mult mai eficient decat cel de atunci. De aceea, cerem eu fermitate conducatorilor politici Sa apere cetatenfi de arnenintarea pierderii libertatilor daca refuzam buletinele eu cipuri §i sa nu se instaureze un control totalitar de tip Big Brother, ale carui consecinte pe term en lung vor fi dintre cele mai rele.

Odata eu efortul pe care ilavem astazi de facut pentru a intelege corect ceea ce se intampla §i cum trebuie sa actio-

7

nam concret sa luam armele noastre cele duhovnicesti:

., .

postul §i rugaciunea, impreuna-sfatuirea, smerenia §i sinceritateacu care vom cere ajutor de 1a Dumnezeu. Nucunostintele teoretice ne vor ajuta s~ ne pastram in credinta, ci trairea catmai profunda a vietii duhovnicesti. Tot binele pe care il poate face ernul izvoraste din legaturacu Dumnezeu. Daca-L avem pe Hristos, Hristos ne vadezlega toate intrebarile §i ne va ajuta sa biruim ispitele la vremea potrivlta, De aceea, principal a noastra stradanie trebuie sa fie dobandirea harului Duhului Slant. Daca nu avem agonisit harul, la vrernea incerearilor, oricat de bine informati am fi, nu yom ave a putere sa rezistam si fie vorn lepada de Dumnezeu,

In aceste momente dificile, toti cei ee dorim birrele Romaniei trebuie sa ne unimin [urul Adevarului.care este Hristos ("Eu sunt Calea, Adevarul §i Viata" - loan, 14, 6h sa depasim disensiunile, sa nu ne Uisam dezbinati de orgoliile personale, Crecia (in 1997) §i Serbia (in 2008) au reu~it sa respinga introducerea actelor biometrice prin unitatea cu care poporul a actionat.

Marturisind Adevarul vom implini voia lui Dumnezeu si luptandu-ne cu patimile vom putea marturisi Adevarul. S~ nu uitam.de spovedanie, de pocMnta ~i sa nu fim crestini de forma. Daca Dumnezeu ne-a ingaduit sa traim astfelde vremurlc.apocaliptice", cand spunem binelui diu §i raului bine, este pentru ca noi ne-am indepartat de Dumnezeu §f nu avem pocainta celor din cetatea Ninive.

Dumnezeu sa-i binecuvinteze §i sa-i intareasca pe top. cei care se vor angaja in lupta cea buna pentru pastrarea demnitatii §i libertatii Intru Adevar.

8

Introducerea documentelor electronice in Romania

fucepand cul ianuarie 2009, in Romania seemit pa§apoarte electronice care pe laIlg~ datele personale obisnuite contin elemente biometrice - imaginea fadalil §i impresiunile digitale (amprente) - stocate pe un microcip de tip RFIDI (Radio Frequency Identification - identificare prin unde radio). Romania este prima tara din Uniunea Europeana eu acest regim al actelor de identitate reglementat prin OGU 94/2Q08z, HG 1566/20083 §i prin Regulamentul Consiliului Europei nr. 2.252/20044• Nici 0 tara din Europa nu detine deocamdata acest tip qe pasaport eu ambele elemente biometrice incorporate. Inceput in judetul Ilfov, aces! sistem se urmareste a fl extins In toata tara panain iunie 2009.

Din luna decembrie aanului 2008, in Romania se incepe emiterea unui nou model de permis auto de tip card, care de asemenea contine un microcip electronic RFIO. Masura a fost implernentataIn ascuns, fara promovarea in mass-rnedia.si fara 0 baza legislative nationala (actualul Ordin nr. 1.455/20065 nu include microcipul intre elementele permisului), ci doar in baza Directivei UE 126/20066 privind permisele de conducere .. Cip-ul va confine obisnuitele date personale, dar §i informatii privind starea de sanatate: ve-

1 http://en.wikipedia.Qrg/wiki/RFID

2 ORDONANT A DE URGENT A hr. 94 din 24 iunie 2008 publicata in:

MONITORUL OFICIAL fir. 485 din 30 iunie 2008.

~ HOTARARE nt. 1.566 din 25 noiembrie 2008 publicata in: MONITORUL OFICIAL or. 842 din 15 decembrie 2008';

4 httpJ/eur-Iex.europa.eu

50RDIN nr. 1.455 din 25 septembrie 2006 publicatain: MONITORUL OFiClAL nr. 822 din 5 octombrie 2006.

6 http://eur-Iex;europa.eu

9

dere, auz, boli, precumsi restrictionari de tipul "posesorul trebuie sa conduct: doar ziua eau dour tnsofit". Contraventiile, amenzile ~i oriee alte date vor fi stocate tot aici, asemenea unui cazier care nu se poate sterge.

Pentru 1 ianuarie 2011, eprogramata introducerea noilor earti electronice de identitate eu cip RFID, platformapilot fiind realizata in [udetul Caras-Severin, de unde proiectul se va extinde in anii urmatori in celelalte [udete (OGU 184/20087). Informatiile sunt memorate pe 2 suporturi: banda optica si circuit integrat de tip smartcard (eip). Microcipul permite detectarea posesorului de Ia distanta, fara§tirea aeestuia, iar datele inscrise nu pot fi sterse, ci se pot face doar adaugtri la ele, si numai de catre Ministerul Intemelor ~;i eel al Comunicatiilor (Norme metodologice ale OG 69/20028). Exista asadar un drept suveran asupra naturii §ieantiHitii informatiilor mscrise: cine inscrie, ce inscrie §i e13. tinscrie.

Aspecte Intemationale

Campania de introducere a noilordocumente biometriee de identitate §i611atorie a inceput dupa anul 2000, odata eu dezvoltarea la scara larga a tehnologiei microcipurilor RFID,la nivelul Uniunii Europene pa§apoartele biometrice intrand in vigoare din anul 2006, Masura face parte din proiectul de create a unei singure baze de date biometrice mondiale cu denumirea de Consortiu Informational International, control at de SUA si, in parte, de Marea Britanie, carora li s-au adaugat §i alte tari sub

7 ORDONANTA DE URGENTA nr. 184 din 25 noiembrie 200.8 publicata in:

MONITORUL OFICIAL nr, 803 din 2 decembrie 2008.

8 NORME METODOLOGICE din. 16 rroiembrte 2004 pentru aplicarearOrdonantei Guvemului nt. 69/2002 publicate jn: MONITORUL OFICIAL nr, 1.113 din 27 noiembrie 2004.

10

pretextul luptei antiteroriste-, Lucrurile evolueaza intr-un ritm 'ingrijorator, intrucat Inca de pe' acum exista presiuni din partea organizatiilor internationale ~i a diverselor agentii guvernamentale de implantare a rnicrocipului chiar in eorpul umanw, Unele state deja au intrat in aceasta faza, implantand cipul la anumiti bolnavi din spitale», la elevii de scoala sau la persoanele In varsta. Numeroase organizatii= pentru apararea drepturilor omului, asociatii civile §i culte religioase din Statele Unite ~i Uniunea Europeans au protestat fata de aceasta eampanie iresponsabila de mareare a fiintei umane, de ingradire a libertatii si de injosire a demnitatii persoanei,

La myel de stat, poporul grec, in frunte cu Sinodul Biseridi Ortodoxe din Grecia, a respins inca din; 1997 introducerea buletinelor electroniee, in faza de proiect, reactio .. nand prompt §i faraezitarel3~

In statuI vecin, Serbia, in urma unei campanii pornite de 0 organizatie non-guvernamentala, ell sustinerea Bisericii Ortodoxe Sarbe ~i a cercurilor academice, dupa doi ani de proteste, introducerea cipurilor biometrice a fost blocata pana la 0 dezbatere publica nationala«, Avocatul Dragoljub Djordjevic, prornotorul campaniei anti-biometrie "Vi'ata fora a fi insemnat'', a mers mai departe.icontestand in 2008 legea abuziva la Curtea Suprema a Serbiei,

Despre toate aeeste framantari in presa romaneasca nu s-a scris aproape nimic, La lneeputul anului stirea a venit brusc, punandu-ne in fata faptului implinit:,.(,de la 1 ianuade 2009 romanilor li se vor introduce ... ". Intr-un stat de drept asemenea masuri nu se pot initia fara 0 informare

'9 http;J/victor-roncea.blogspot.rom/20Q9/Ol/conttove:r-;a-securi_tate-versus-libertate.htmJ 10 http://en,wikipedia.org/wikiIFood_ and _Drug_Administration

11 http;/fen. wiki pedia.org/wiki/RF1D#Id€_nfification_:of_patients_iffid_hospital_staff 1) http://en, wiki pedia.org/wiki/Microchip _ implant_(human)itEthical_ Questions 13 Vezi Anexa I, 1.

14 Vezi Anexa.Il,

11

prealabila a populatiei despre cursul evenimentelor ~i despre irnplicatiile in viata persoanei, fara. oconstientizare a opiniei publice.

Reactii in soeietatea romane as ca.

,

Campania documentelor biometnce IansataIn Romania a starnit proteste din partea mai multor reprezentanti ai societatii civile ~i ai lumii eclesiastice,

La data de 21 ianuarie 2009, Asociaiia Civic Media ~i /j.sociatia Adevar~i Dreptate s-au constituit intI-un grup apoIitic de actiune intitulat Coalitia impotrioa Siaiului Poliiienesc». In ~umele acestui grup, a fost initiatli 0 petitie online», 111 temeiul art. 23 din Constitutia Romaniei - libertatea persoanei, petijie care a. reunit pana iriprezent peste 20.000 de semnaturi, ~i simultan a fast deschisa la Curtea de Apel Bucuresti 0 actiunev pentru suspendarea aplicarii HG 1566/2008 privind pasapoartele biometrice, ca fiind 0 incalcare a dernnitatii ili vietii intime a persoanei, garantate de art. 26 din Legea fundamentala» §ide prevederi internationale ale drepturilor omului,

Grupul Areapagt9 la 20 ianuarie a.c. a initiat campania .Nw ciitu~elor electronicei" i avand ca scop popularizarea inforrnatiilor

legate de noile acte de identitate care contin microcipuri. .

Prof. univ. dr, Pavel Chiril&,de la Asociatia Filantropicii Medicald "Christ.iana"20, a arras atentia ca, dupa scandalul vaccinului Gardasil, avem de a face ell un nou experiment - noile permise auto con tin §i date medicale -, cu un nou atentat laadresa libertatii romanilor, caruia trebuie sa i ne

,

15 http://victor-toncea,blogspot.com/2009/O'l/s-nascut-coalitia-impotriva-statului.html 1~ http://www.petitiononline.com/NU 666/petition.htmJ

17 http://portal.just.ro

18 http://www.monitorutoficiaJ.ro

19 http://www.nucatuselorelectronice.ro 20http://victor-roncea.blogspot.rom/2009/0l/sl,lIlt-categol'ic-i;mpotriva-cipurilor.html

12

impotrivim categoric. .Suntem categoric impoirioa cipurilor biomeirice. AVem de a face atat cu 0 problemdreligioasa, de con$tiinta, cat~i cu una a 'controlului totat!"

De asemenea, s-au exprimat mesaje de ingrijorare din partea unor preoti parohi ~i stareti de manastiri-, care avertizeaza ca masura introducerii noilor pasapoarte sl a preconizatelor carti de identitate biometrice vine ·in contradictie eu libertatea religioasa a persoanei, inealcand dreptul la credinta §i la exprimarea ei potrivit propriilor convingeri ale fiecaruia, Legea pasapoartelor biometrice nu instituie nici 0 garantie inacest .sens, spre deosebire deregimul vechilor carti de identitate (OC 69 din 2002) care prevedea, prin Ordinul Ministerului de Interne 1190 din 200121 (acum devenit inaplicabil), di "persoanele carere!uzii cartea de idenii~ate din motive religioas,e -primesc buleiine de tip tech]". Libertatea de a ·alege pe ternei religios este recunoscuta si.de art. 4 alin, 1 din Legea 446 din 2006 privind serviciul militar: "Cetiitenii care, din motive religioase sau de con§tiintii, refuza sa Indeplineticscd seroiciul miliiar sub arme executa seroiciui alternaiio", Mai mult, afost subliniat caracterul nedemocratic al prevederilor legislative, intrucat-in Romania nu a avut lac nici 0 dezbatere puJ,Uca pe aceasta tema, netinandu-se cont de convingerile religioase a aproape 90% din natiune ..

Mai dure sau 'mai moderate, aceste critiei le putem considera indreptatite daca avem In vedere modul in care au votat europarlamentarii romani IIRaportul privitor la regulile de emiterea pasapeartelor biometrics de catre 30 de state europene incepsnd cu luna iu nie '2009", initra t deGru pul Partidului Popular European (Crestin-Democrat) si eel al Democratilor Europeni din Portugalia», Nici un reprezentant

21 Ordinui era de circulatie intema, nefiind publicat in Monitorul Oficial, jar pe mi'isura ce vechile buletine au fostecoase din circulatia ectul a diiutin desuetudine (inaplicare prin trecerea timpului).

zz http://www .cillauzaortodoxa;l:o/stiri/cum-au-votat-europarl1lmentarii-rorrianipentru-pasapoartele-biometrice-fara-ca-noi-sa-stim-nimic

13

roman nu a adus vreo obiectie sau un amendarnent raportului, care a primit 594 de voturi pentru, 37 de abtineri gi 51 impotriva, Acesta nu este primul caz in care se observe slaba transparenta a procesului decizional la nivel comunitar si lipsa de atitudine a reprezentantilor electoratului roman.

Ce este si lace' foloseste microdpul RFID?

Microcipul RFID este un circuit electronic de cativa milimetri care inmagazineaza §i transmite informatii prin unde radio catre un ararat de citire». Primele microcipuri au aparut in anii '70 in Statele Unite side atunci s-au perfectionat continuu, ajungand sa fie folosite in cele mai variate domenii ale industriei ;§i serviciilor, aplicate sau incorporate pe produsele din supermarket-uri, pe cilrti, pe medicamente, in mijloacele de transport in comun, la aparatele de securitate, pe pasapoarte §i acte de identitare, dar §i in scoli sau inchisori ca dispozitive de urmarire si chiar implantate pe animale §i pe oarneni.

Ceea ce a 'lflceputca un sistem de gestionare a marfurilor s-a extins treptat, din anii '90, la identificarea animalelor si, in final, la urrnarirea ~i morritorizarea persoanelor, Astfel, elevilor din unelescoli li se aplica cipuri pe ghiozdane sau pe ceasuri, pentru a fi urrnariti de p5rintii lor, unele penitenciare folosesc bratari electrice pentr controlul eficient al detinutilor, iar din 2004 anumite spitale= implanteaza pacientilor cip,?ri pentru a le monitoriza simptomele §i evolutia bolii, In astfel de cazuri s-au putuf observa reactii adversee: arsuri. aparltia celulelor cancerigene in jurulcipului, migrarea acestuia in organism, sensibilitatea la radiatii,

23 http://en.wikipedia.otg!wiki/RFID

24 Cf. ,;Ttacking the SccialDimensions of RFID Systems in Hospitals", de Fisher, Jill si.Monahan, Torin, in Intematiol1i1lJournal of Medical 1l1fonnatics.77 (3), pp. 176-183.

25 Cf, scrisorii adresate de FDA (autoritatea medicalaa SUA) catre Digital Angel. Sursa de peintemet: http://www.spychips.com/devices!verichip-fda.reporthtml 14

electricitate sau campuri electromagnetice, precum gi 0 In-

treaga serie de alergii '§i infectii, .

. . Autoritatile de securitate americane §i europene, darsi institutiile publice §i marile companii de marfuri sustin 0 politica de extindere a folosirii cipului in practic toate domeniile vietii, fara un control legislativ national §i in ciuda protestelorcare razbat din partea asociatiilor pentru protectia consumatorilor ~i a celor pentru apararea drepturilor civile»,

Lipsa de securitate a microcipului

Cipurile incorporate in pasapoartele bicmetrice ,§i in actele de identitate pot confine substantial mai multe infermatii fata de simplul cod de bare, pe Care il incorporeazasi il inlocuies«, Nu exista nici 0 garantie cal pe Hinga nume §i adresa, nu vor fi trecute de pilda §i datele medicale, cazierul persoanei, anumite tulburari de care sufera, detalii despre alte persoane din viata sa, despre evenimente la care a luat parte, §i chiar optiunile sale politicesau religioase. Acest minu~cul cip este dosar electronic la purtator, pe el putand fi adaugate sau sterse orice fel de date, de la distanta gi la bunul plac al supraveghetorului. Desi deocamdata se folosesc in paralel, se urmareste inlocuirea treptata a codului de bare pein cipul electronic, probabil cu pastrarea sistemului de citire prin repetarea dfrei 6~

lnformatiilecontinute pe cipurile pasive pot ficitite de la 10 metri distanta=, fara ca purtatorul sa-srdea seama sl fad consimtamantui sau. iar cele de pe cipurile active, dotate cu antena de emisie, chiar pana la 100 metrivin funetie de puterea aparatului de citire. De exemplu, un scanner aflat la aeroport va citi de la departare datele de pe cipul dirt

Uihttp://en.wikipedia.org/wiki/RFID#Privacy

27 http://en.wikipedia.org/wikiIRFlD#Passports

28 Cf. "The State of RFlO Applications in Libraries" de Jay Singh et at, In Information TeQhnblogy & Libraries, nr. 1 (marne 20(6), pp. 24-32

15

pasaport fara ca titularul sa stie, chiar ell actul in buzunar. Securitatea informatiilor este extrem de fragila, orice persoana cucunostinte medii in domeniu ~i cu aparatura usor de procurat de pe piata putand intra in posesia lor. Pasapoartele biometrice produse in Marea Britanie au fast fraudate in 48 de ore= de la intrarea in circulatie, iar cele

,

arnericane, care oficial puteau fi citite doar de la distants mica (de capva centimetri) au fast supuse unui experiment de citire de la peste 10 metri distanta=. Aparatele decitire - scannerele - pot fi montate in orice incapere, nu doar in institutiile publice avizate, spre exemplu intr-o §coata, Intr-un magazin, 'intr-un birou, incadrat In tocul usii sau in tavan ori in aparatul de- aer conditionat, Datele oricarei persoane care are la ea actele de identitate - carte de identitate, permis auto, pasaport - pot fi citite instantaneu §i incorporate intr-obaza de date, iar cipurile avansate pot inregistra chiar §i sunetele din jur». Aplicatiile sunt practic nelimitate. Fie dl ne aflam la serviciu, la cumparaturi, la spital sau in orice aIt lac, nu ne dam seama cand suntem scanati, Cipul poate emite un semnal de localizare a pesesorului=, asemanator sistemelor GPS, si poatefi urmarit constant de cafre e statie terestra, Daca este posibil ea telefoanele mobile sa fie urmarite oriunde dintr-un satelit, sa ne inchipuim ce poate face un satelit rand e verba de un cip care are capaeitatea de a primi §i a transmite informatii, dat fiind ca acesta confine mult mai muIte date decat.un telefon mobiL

Printre avantajele prezentate de eei care implementeaza sistemulmicrocipunlor se numara securitatea sporita

29 d. cotidianului britanic Guardian, "Cracked itl", de Steve Boggan, 17 nov. 2006. Sursa de pe internet http://www.guardian.co.uk/technoJogy/2006/noV/17/news.home.a£fairs

30 Security lind Priuacy Issues in E-passports de Ari juels, David Molnar, David W?gner, 15 martie 2006. Sursa pe internet: http://eprint,iacr.orgl200S/095.pdf

31 http://en.wikipedi<i.0rglwiki/RFID#History

32 Cf. studiului "eu sau jiira cip?", de Dan Munteanu, inginer proiectant de circuite integrate (cipuri) ~i Silvia Munteanu, informatician. Sursa de pe.internet: http'/,rWww~m/12Io.l'lilt~~~ 16

a persoanei, combaterea infractionalitan], prevenirea fraudelor, In realitateam vazut ea noile aete biometrics sunt mult mai usor de fraudat, iar fragilitatea sistemului de date creste numarul de infractori potentiali. Intre un act de identitatecu foi ~i eu elemente grance imprimate si unuleu circuite eleetroniee eu informatii codate, intotdeauna va fi mai usor de fraudat eel din urma, Daca inainte existaucateva cazuri de furt de identitate la LOOO de oameni, acum 0 singura persoana cu aparatura corespunzatoare poate citi ~i descarca datele tuturor celor 1.000 de oarneni. Unde este securitatea? La fel ~i daca vorbim de bani lichizi ~i bani eleetronici, a carer securitate este mult mai fragtla. E mai probabil in zilele noastre sa ne goleasca eineva banii .din cant prin operatiuni informatiee, decat sa ne deposedeze de bani liehizi prin talharie.

Un studiuefectuat de The Identity Theft Resource Center arata ca In anul 2008 eazurile de pierdere a datelor ~i de accesare neautorizata au crescut brusc.cu 47%, fata de 200733•

Astfel, din datele publics privind pierderea datelor personale in SUA, rezulta251.175.706 de mregistrari pierdute sau aeeesate fraudulos incepand cu ianuarie 2005, fiind implicate eompanii binecunoscute (Eastman Kodak, FedEx), unitati de invatamant, unitati de control al sanahltii publice

§i spi~ale, serviciide utilitati publice=. '

In august 2008, 0 cornpanie privata din Marea Britanie a pierdut datele despre 10.000 de infractori ~i 84,000 de detinuti ~i 30.000 de inregistrarr din registrul national al Politiei. BBC estimeaza di in perioada ianuarie-aprilie 2008, s-au pierdut informatii confidentiale ale aproximativ 4.000.000 de cetateni ai Marii Britanii». Cu toate acestea, intimp ce controlul posesorului asupra sigurantei datelor personale

JJ http://www .inf()world.com/~rticle!09/01107 (Data _brea:ches~rose_sharply _in_ 2008_says:_study _1.html

34 www.privacyrights.org/ar{ChronDataBreaches.htm

35 http://hews.bbc.co. uk/2/hi/uk _:news/politics/7575989 .stm

17

]

este nut s-a observat ca legislatia privind protectia acestor date tin de sa pedepseasca victimele l}i nu insntutnle vinovate de pierderea 10r31>.

Riscurile dezvoltarii tehnologice contemporane

Cele mai avansate cereetari $tiintifice privind 'interactiunea dintre organismul timan §i aparatura electronica intra in cea mai mare parte sub incidenta secretului militar. Exista motive intemeiatesa credem ca rezultatele depasesc eu mult ceea ce un om obisnuit l§i poate.imagina,

Intr-o revtstseditata de Departamentul de [ustitie American>, autorul, director al Consiliului de Politici pen· tru Cercetari Penale al Statului Texas, prezmta posibilele tehnologii care ar putea fi folosite in monitorizareasi controlul infractorilor recidivisti §i comenteaza pe marginea amenintarilor la adresa democratiei pe care aceste .tehnologii le ridica, 0 posibila tehnica de coercitiear fi urmatoarea: " ... am putea implanta un cip in violatorii recidivisti pentru a le monitoriza deplasarile §i a le masuranivelurile hormonale care controleaza libidoul., Acesti infractori ar putea fi paralizati instantaneu de substante chimice, eliberate de dispozitivul care Ii S-a implantat, daca s-ar apropia degradinite, scoli §i locuinte dotate cu sistemede alarm a speciale",

Relevant este §i materialul extras din previziunile Fortelor Aviatice Americane elaborate in anul 1996. Citim In

, . - . . . .

acest document»: "Pare po sibil sa putem produce limbaj de mare fidelitate in corpul umart, creand posibilitatea de a su-

36 arstetlmica.com/news.ars/post/20070314-breaches-of-dat<i-blaming-the-myth.html 37 Tony Fabelo, "Technpcorrections: The Promises, the Uncertain Threats", In Sentencing and Correctio1}s, nr, 5, mai 2000; disponibil electronic la adresa de internet: httFf /www.ncjrs.gov/pdffilesllnij/181411.pdf

JS US Air Force, New World Vistas: Air and Space Power for the 21st Century - Ancillary Volume, Scientific Advisory Board (USAF), Washington, DC, Document # 19960618040, 1996, pp. 89-90; disponibil electronic Ia adresa de internet; http.//www.au.af.mll/au/ awe/ a wcgate/vistas/ ancillary. pdf

18

gestiona in mod secret ~i de a directions psihologic 0 persoana, Cand un puIs de microunde de mare putere de ordi-

nul gigahertzilor Ioveste corpul uman, apare 0 variatie foarte mica de temperatura. Aceasta este asociata cu 0 dilatare instantaneea tesutului usor incalzit, Aceasta dilatare este indeajuns de rapid a pentru a produce 0 unda acustica, Dad se foloseste 0 secventa de pulsuri, se poate crea un camp acustic intern.in intervalul de 5.-15 kilohertzi, care este audibil. In acest fel este. posibil sa se "vorbeasca" cu un adversar intr-un mod cat se poate de tulburator pentru acesta". Conform aceluiasi raport lIse pot controla emotiile (deci ~i actiunile), produce stari de somn, se transmit sugestii, se po ate interfera atat cu memoria de scurta, cat ~i cu cea de lunga durata, Se pot produce 0 serie de experiente personale ~i sterge 0 serie de experiente personale ... ",

Teate aceste date au menirea de a ne face sa intrezarim uriasul potential tehnologic pe care l-a atins omenirea In secolul XXI. Ce vom face dad: aceasta tehnologie se va afla in mainile unor persoane sau grupuri fara responsabilitate si fara con§tiinta?

Aspecte morale

Omul este facut dupa chipul lui Dumnezeu si in vederea unei nesfarsite asemanari eu El. Cugetul of to do x are temeiuri pentru a sustine ca acceptarea cipului pe actele de identitate este 0 injosire a demnitatii de crestin si are efecte in viata sufleteasca a eelor care sunt de acordcu aceste rnasuri. Acceptarea cipului pe actele de identitate este un compromis care duce la slabirea credintei §i a nadejdii Tn purtarea de grija a lui Dumnezeu, Persistand in Iogica acestui compromis, se va ajunge inevitabil la implantarea cipului in trupul uman. Prinaceasta pecetluire crestinii i~i vor incredinta viata unui sistem care se de clara autonom fata de Dumnezeu. Pecetluirea va fi intr-un fel un riou botez,

19

dar nu in numele lui Hristos, si aceasta lIalegere" va reprezenta intrarea simbolica. psihologicasi fizica in robia sistemului.

Cercetand informatiile tehnice despre acest tip de acte, gandul nostru se indreapta imediat catre desc~peri:ea din Apocalipsa privind pecetluirea tuturor oamenilor, In vremea sfarsitului lumii, pe mana dreapta §i frunte. cu ceva fara de care nu se va.putea cumpara §i nu se va putea vinde, dar care va constitui semnul Antihristului ~i lepadarea de Hristos (Apocalipsa 13, 16-18). In zilele noastre se cunosc deja cazuri de persoane carora Ii s-au implantat dpuri pe manadreapta din motive de securitate, medicale sau economice.

.. . Prin urmare, luand ea temei invatatura Bisericii, se

deslusesc urmatoarele doua aspecte privind adele de identitate cu cip:

a) Printirea actelor in forma actuala nu reprezinta pe-

cetluirea finals.

b) Avem constiinta ca primirea lor constiinta ca primirea lor este unul din ultirnii pasi Inaintea pecetluirii finale §i ca.aceasta primire are drept consecinta intrarea pe un drum al carui capat este acceptareapecetluirii pe mana §i frunte §i apostazia, Daca primim aeum pasapoarte cu eipuri, vom primi incepand eu 1 ianuarie 2011 (conform OGU 184/2008) §i buletinele eu cip. Pestecativa ani vorn accepta fara probleme de constiinta imbogapreacipurilor cu noi informatii, care ne vor usura legatura cu diverse institutii medicale, informationale, cornerciale: apoi ne va parea fireasca unificarea lor intr-unul singur, care sa Incorporeze §i cartile de credit. Peste alp cativa ani se va spune ca, pentru a preveni pierderea §i furtul, este mai eficienta implantarea cipuluiin trupul omului. Va mal trece Inca 0 perioada ~i Se va ajunge la concluzia ca, pentru buna functionare a so cie ta pi, este strict necesar ca toti oamenii sa . aiba implantate aceste cipuri pe frunte si pe mana dreapta. Ce vom face atunci?

20

Sa fim incredintati dl. va fi mult mai greu de rezistat atunci decat acum, cand nu he aflam in ultima fazal Obisnuindu-ne cu toate comoditatile asigurate de viata bazata pe 0 infrastructura controlata prin cipuri, ne vafi extrem de greu sa renuntam la toate inlesnirile pe care le avem.

Efortul pe care il avem astazi de facut este sa intelegem coreet ceea ce se intampHi ~i cum trebuie sa actionam concret. Armele noastre sunt In primul rand eele duhovnicesti: postul §i rugaciunea, impreuna-sfatuirea, smerenia si sinceritatea eu care vom cere ajutor de la Dumnezeu. Nu cunostintele teoretice ne vor ajuta sa ne pastram incredinta, ci trairea cat mai profunda a vietii duhovnicesti, Tot binele pe care II poate face omul izvoraste din legatura cu Dumnezeu .. Daca-L avem pe Hristos, El ne va dezlega toate intrebatile ~i ne va ajuta sa biruim ispitele la vremea potrivita, De aceea principals noastra preocupare trebuie sa fie dobandirea harului Duhului Sfant. Daca nu avem agonisit harul, la vremea incercarilor, oricat de bine informati am fi, nu vom avea putere sa rezistam si ne vom lepada de Dumnezeu,

In aceste moments dificile, toti cei ce dorim binele Romaniei trebuie sa ne unim in jurul Adevarului, Sa· depasim disensiunile, sa nu ne lasam dezbinati de orgoliile personale. Grecia (in 1997) §i Serbia (in 2008) au reusit sa respinga introducerea aetelor biometrice prin unitatea ell care poporul a actionat,

Temeiuri juridice ale Iibertatii persoanei

Din punet de vedere juridic, masura introducerii actelor biometrice In Romania incalca legile care garanteaza libertatea persoanei, din Constitu tia Romaniei 09, ca t si normele internationale ale drepturilor omului. Reproducern in continuare fragments din prevederile respective:

39 http://www.conslihltia.ro/const.htm

21

]

• Art 8 din Carta drepturilor fundamentale UE40 (protectia datelor cu caracter personal):

,,1. Orice persoana are dreptul la protec/in datelor cucaracier personal care a privesc.2. Aceste date irebuie traiate. in mod loial, in scopuri precise vi pe baza consimfamantului persoanei inieresate sauin temeiul unui. aIt motio legitim prevazut de lege. Orice persoana are drept de acres la datele coleetate care 0 privesclji sa obtina rectificarea acestora.3. Respeciarea aces tor reguli eesupune conirolului unei auforitiipi independents",

" Art. 23 alin, 1 din Constitutia Romaniei - libertatea individuala:

.Liberiatea indiuiduald §i sigurant« persoanei sun! inuiolabile".

• Art. 25 din Constitutia Romaniei -libera circulatie:

,)1) Dreptul I'll libera circulaiie, in tarii' §i in sfrainatate, esre garantat.

(2) Fieciirui 'cetiijean, ii esie as igunu dreptul de a~$i stabili domiciliul sau. resedinia in orice localitate din /ara, de a emigra,

'precum si de a reoeni in tariF. .

• Art. 26 din Constitutia Romaniei - viata intima:

,,(1) Au,t.oritatile publice respectii ~i ccrotesc oiata intima, familiala $1 priva.ta.

(2) Persoana fiiicii are drepiul sa dispunii de. ea fnsa§i, dacii nu 'lncalca drepiurile §i libertatile altora, ordinea publica satt, bunele moraouri".

e Art. 27alin. 1 din Constitutia Romaniei - invtolabilitatea domiciliului (indirect):

.Domiciliul vi resedinia suni inuiolabile. Nimeni nu poate piitrunde saurlimdne in damiciliu(. ori in re§edinta unei persoane fora invoirea aces teia ". (reernintim ca cipul poate servi ca dispozitiv de loealizare ori de inregistrare a sunetelor, pe care posesorul il ia eu ella domiciIiu)

• Art. 29 alin, 1 din Constitutia Romaniei - libertatea constiintei:

.Liaenate« gandirii §i a opiniiior, precum §i libertatea eredinielor religioase nu pot fi ingradite sub nici a forma. Nimeni

40 http://eur-lex.europa.eu/ro/treaties; (Cartaesle un capitol OIl Tratatului de lil Lisabona privind Uniunea Europeana +Constitutia UE revizuita - semnat 101 13 decembrie 2007. Romania a ratificat Tratatul de la Lisabona prin lege in ZOO7,iar prin ratificare Carta Drepturilor Fundamentale a devenit obligatorie din punct de vedere juridic).

22

nu poate fi corrstrans sit adopte» opinie 'Uri Sa adere la 0 crediniii religioasa, conirare convingerilor sale". ., .

• Art. 31 - dreptul la informatie:

,,(1) Drepiul persoanei de a. aveaacces Ia orice informaiie-de

interee public nu poate fi fngradit. '

(2) .AutotitaJile publice, potrivit competenjelor ce le reuin, sura obllga~e sa asi~ure·. informarea corecid a ceiiiienilor asupra treourilor publice §l asupra problemelor de interes personal". (posesorul nu are acces la informatiile din propriul cip; in raport eu acestea el este persoana neautorizata)

La vremea aparitiei cartilor de identitate simple.cetateanul putea alege: "persoanele care rejuzd cartea de identitate din motive religioase primesc buieiine de tip oechi" (Ordinal 1190 din 31 iulie 2001 al Ministerului de Interne, acum scos din circulatie), De pilda, HG978/2006·.1, referitor la fotografiile de passport, lasa libettatea personalului monahal ca ,Jotografia pease fi realizatd cu caput acoperit, peniru motive religioase". 0 prevedere similara este ~i art. 4 alin. 1 din Legea 446 din 200642 privind serviciul militar: ,;Cetatenii care, din motive rel.igioase sau de con§tiinta, rejuza sa lndeplineascii seroiciul miliiar sub arme, executa seniiciul alternatio",

O garantia fundamentala 0 of era Carta Drepturilor Fundamentale a VE prin art. 10 - libertatea de gandite, de co~§t~inta ~i de religie. La alineatul 2 se prevede: .Dreptul la Obl~cfi.e pe motive de constiiniii este recunoscui In conformitate cu legiu: interne care regl'ementeazd exercitarea acestui drept",

Este de remarcat ca jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) condamna In mod dar retinerea amprentelor digitaIe fara temei juridic. Astfel, intr-un proces intentat 'de doi cetateni britanici statului Marii Brita-

41 HOTARARE ill. 978 din 2 august 2006 penrru rnodificarea art. 6 din Nonnele metodologice de aplicare a Legii nr. 248(2005 privind regimulliberei circulatii a eetiltenilor romani in strainiitate, aprobate prm Hotariirea GuvemuIui nr. 94/2006 publicata"in: MONITORUL OFICIAL nr. 672 din 4 august 2006.

41 ~EGE nr. ,446" ~in 30~oiembrie 20D6 privind pregatirea populatiei pentru aparare pubhcata m: MONITORUL OFICIAL nr. 990d in 12 decembrie 2006.

23

]

nii la CEDO, Marea camera a concluzionat= la 28 februarie 2008 ca "retinerea de mosire de. eelule $1 a profilului ADN fncalcti dreptul la viata privata, siipulai in Articolul 8 § 1 al Conoeniiei Drepturilor Omului. Curtea considerd ca amprentele digitate coniin informatii unice despre persaana $i reiinerea lor fora cansimtamiintul pereoanei nu poate fi privitd Ca neutri: saU in signifianta. Retinerea amprentelor digitale poaie asadar, in sine, sa cauzeze lmportanie ingrijoriiri privind viata privatii si, in consecinta, constituie 0 interferenia cu dreptul de a respecta viata privatii."

Aceste temeiuri sunt suficiente pentru a cere modificarea dispozitiilor legale privind noile acte biometrice, astfel incat fiecare sa aiba posibilitatea sa accepte sau s~ respinga o masura care constituie 0 ingerinta in viata sa privata.

Istoria ne aratd ca au existat decizii la nivel de stat care au influentat in mod negativ intreaga populatie a unei tari sau a unei mari parti din ea.

In Statele Unite, in anii '60, medicamentul thaliomide», contra greturilor 9i insomniei femeilor insarcinate, 'a fost declarat sigur in privlnta rea ctiilo r adverse. Rezultatul a fost tragic: mii de copii s-au has-cut rrralforrnati, eu brate .;;i picioare ca inotatoarele pestilor.

Cazuri ca acesta au determinat aparitia organizatiilor non-guvernamentale de protectie a consumatorilor .;;i de monitorizarea posibilelor abuzuri ale statului. De asemenea, cetatenii au inteles ca nu se pot increde orbeste in deci-

43 Decizia CEDO incazul ,,5. i?i MarperTrnpotriva Marli Britanil" (dosarele 30562/04 ~i 30566/04), rnareriale drsponibile pe internet La adresa: http://viWw.echr.cQe,irit/ECHR/EN/Headet/Pre,ss/Multimedia/\Ne\x:asIS+Of+pu1?lic+hearings 44 Articolul "De ce nu putem crede in Gardasil" din revista Presa Ortodoxa, numar sernnal/ 2008; editata de Asociatia pentru apararea fatniliei ~i CQpilului.

24

ziileguvernantilor. Astfel au aparut actiuni de respingere a unor legi care lezau interesul populatiei,

Un exernplu recent din tara noastra este introdueerea vaccinului Cardasil, asa-zis impotriva cancerului de col uterin, la fete. Ministerul Sanatapi a facut acestui vaccin campanie in 2008, fad sa atentioneze cit in Statele Unite se inregistrasera deja 25 de decese 9i cifra uimitoare de 10.000 de cazuri de reactii adverses, insotite de riscul pe termen lung de cancer sau sterilitate. Populatianu a avut lncredere ill aceasta campanie :;;i doar 2,57% din elevele de clasa a IV-a vizate au acceptat vaccinuL

Exista diverse motive pentru aparitia unor astfel desituatii, Unul dintre acestea este faptul ca deciziile luate de diverse organisme internationale au fost transplantate uneori in legislatia noastra fara a se lua in cakul impactul lor SQcial, netinandu-se cent de dorintele 9i necesitatile reale ale poporului roman. De exemplu, In iunie 2008, europarlamentarii romani au aprobat Tratatul de la Lisabona- (noua forma a Constitutiei UE), fara amendamente, desi 9 state Inca nu 0 ratificasera, iar celelalte 0 facusera cu rezerve, Din 387 de delegati romani, unul singur a votat impotriva: "Am votat impofriva Tratatului pentru cd Romdnia nu a uuui. nici ocontributie ta acest document. in momentul de fata arat.iim ca.ta nioelul UE noi nu contiim. Am acceptattot ceea te ne-au propuseuropenii" 4,.

Un motiv in plus de lngrijorare pentru securitatea persoanei 11 constituie recenta Lege 298 din 18 noiembrie 200848, privind retinerea informatiilor. Aceasta obliga furnizorii re-

45 Articolul .Dragostea doamnei Albright, .. "din revista Prt;S4.0rtodlJxa, numar sernna If 2008, edi tata de Asocia.t/a pentrl,J IIpararea fa miliei $i copilului.

46 http://europa.eu/lisbon;_treaty/full_textlindex:_ro.htm 47http://www.euractiv.ro/J;inlUriea-europeana/artides I displayArticle/artidelD _ 12457/fratatulcde-la-Lisabona"a-fost-ratificat-cu-un-vot-tmpotriva...html

48 LEGE nr, 298 din 18 noiembrie 2008 publicata itt: MONITQRUL OFICIAL nr. 780 din 21 noiembrie 2008

25

J

telelor publiee de comunicatii (operatorii de teletonie fixa !?i mobila) §i furnizorii de comunicatiielectronice (operatorii de Internet) sa retina, sa pastrcze §i sa predea, la cerere, autoritatilor competente, date privind convorbirile telefonice §.i mesajele de pe Internet. Datele trebuie pastrate timp de 6 luni de la inregistrare, si pot fi cerute in cadrul unui proces In principiu numai de catre judecator sau procurer (art, 3 alin. 2). Adevaratul nucleu allegii pare a fi insa art. 20, din care citarn un fragment: "In scopul prevenirii si contracararii amenintarilor la adresa securitatii nationale, organelede

, , ,

stat cu atributii In acest domeniu pot avea acces la datele retinute", Aceasta inseamne di orice agentie, comisie sau corp guvernamental, poate fi usor imputernicit sa prelucreze aceste date, in numele securitatii nationale, Prevalenta puterii politiee asupra puterii judecatoresti a creat dintotdeauna deviatii in bunul mersal societatii, cu urmari asupra sigurantei individuals.

Recent, avocatul §i senatorul roman Iulian Urban s-a exprimatcritic referitor la aceasta legesi ta problema pa§apoartelor biometrice, In cadrul interviului publicat in Curentui din 22 ianuarie 200949, cu titlul "Noile masuri pot fi anticamera unui nou tip de dietatura", acesta a sesizat tendinta spre centralism: 1I0amenii sunt invitati sau, mai degraba,lmpin:;;i catre momentul la que vor ajunge complet dependenti de sistem, de tehnologie si existenta lor nu va mai fi posibila in afara sisternului, A§a ca, referitor la «siguranta}"eu cred ca de fapt nu -exista siguranta a cetatenilor, exista doar a 'mana de cetaterti care controleaza, prin sintagma «securitate a statului», pe ceilalti cetateni".

Aceste exemple ne arata ca, in ultima instanta, nu putern incredinta total statului responsabilitatea pentru viata noastra.

Toate datele prezentate mai sus ne trezesc ingrijorarea cu privire la viitorul Iibertatii persoanei §i al respectarii constiintei religioase in Romania. Cipurile de pe noile aetede identitate nu prezinta siguranta tehnica, informatiile de pe ele putand fi eu u§urint,a deturnate si folosite inscopuri contrare intereselor noastre.

In virtutea drepturilor fundamentals garantate de art. 23-31 din Constitutia Romfrniei - libertatea persoanei, respectul vietii private, libertatea de constiinta :;;i accesul.la informatie -, consideram noile prevederi legale abuzive §i cerem eu fennitate respectarea dreptului fiecarui c,etatean de a accepta sau respinge adele de identitate biornetrice, pe temeiul libertatii convingerilor §i al constiintei religioase.

SoU eitam Parlamentului Rornaniei, Guvemului §i institutiilor publice interesate suspendarea de u~gt!nfa a aplicarii actelor normative OGU 94/2008 §i HG 1566/2008 privind pasapoartele electronice, a Directivei UE 126/2006 privind standardele pentru permisele auto '§i a OGU 184/2008 ~i OG 69/2002 privind c.lrtile electronice de identitate, precum ~i initierea unei dezbateri pub lice la nivel national, pentru ca societates romaneasca sa constientizeze implicatiile pe care le are introducerea noilor documente electronice fata de

.

protectia libertatilor cetatenesti ~i a vietii private».

Conduzii

49http://www.curentul.ro/2009/index;php/Actualitate/Iu!ian-Urban-Noilemasuri-pot -fi -anticamera-unuionou-tip-de-di.cta:tura.html

26

5U Riscurile majore prezentate de introducerea documentelor electronice sunt recunoscute inclusiv de Comitetui Economic ~i Social al UE (vez, Anexa V).

27

1

Anexa I

1. Circulara Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei

Nt. 2626 / 7 api'ilie1997

Carre .cinstitul popor gree,

privind Acordul Schengen ~i Legea peniru Protejarea indioi-

dului la prelucrarea datelor cu caracier personal .

Iubitii nostri fii intru Domnul, hat voua de la Domnul Dumnezeu Atottiitorul!

.

Sfantul Sinod al Bisericii Greciei, motivat de cele dlte s-au scris, s-au auzit ~i s-au petrecut de curfind din pricina ingrijorarii cauzate de Aeordul Sehengen ~i de votarea legii pentru Protejarea individului la prelucrarea datelor eu earacter personal, 'studiind tema ~i availdih vedere cuvintele Domnului §i Mantuitorului nostru Iisus Hristos: "Dati Cezarului cele

,

ce sunt ale Cezarului si lui Dumnezeu cele ee sunt ale lui Dumnezeu" (Matei 22, 21), adresandu-se credinciosilor siii fii, remarca urrnatoarele:

"Dand Cezarului cele ale Cezarului", Sfantul Sinod §i impreuna eu dansul orice crestin constient recunoaste catemele politiciiexteme §i .ale protectiei interne de care depind bunastarea poporului nostru in viata lui pamsnteasca suntreglementate de catreconduceree politics a Statului, care da 50- coteala 'in fata poporului ~i are obligatia de a se lupta pentru libertatile acestuia, pentru drepturile §i progresul sau.

In paralel msa, Sfantul Sinod, dar impreuna eu dansul orice cetatean elen, are, potrivit Constitutiei, dreptul de a se interesa de exactitatea respectarii drepturilor private ~i a celor

28

obstesti garantate constitutional. Astfel, Sfantul Sinod, eu eonvingerea ca oriee formulari oficiale pe 0 tema necunoscuta pana acum (precum este si asa-numita IImdosariere electronica"), nu sunt cu putinta a acoperi toate datele necunoscute ale chestiunii, face apel ditre guvern ~i, in general, catre conducerea politics a tarii noastre, de a .lua in vedere in cadrul competentei. §i a responsabilitatii sale orice explicatii legate de aceasta tema. Iar in continuare sa se ingriieasca de 0 cat mai buna cu putinta protectie a persoanei fata de preluerarea datelor ell earacter personal, prin proeeduri legislative constitutionale §i sa aduca imbunatatirile cerute la recent votata lege.

Pe tema lui Antihtist §i a pecetluirii

Sfantul Sinod doreste a remarca msa ca, 0 data cu Acordul Schengen ~i eu respective lege, a revenit inactualitate tema lui Antihrist si a semnului sau, despre care ne vorbeste Sfanta Carte a Apocalipsei.

Pe tema aeeasta, deoarece are legiHura directs cu credinta ~re§tina §i cu mantuirea omului, Sfantul Sinod este indreptatit sa declare catre toate forurile punctele sale de vedere, "ciand lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu",

Asadar, eu tristete remarcarn ca progresul civilizatiei in domeniul aplicatiilor electronice este legat, din paeate, de numarul 666, care este utilizat drept cod numeric principalIn tehnologia respective. Acest numar este limpede mentionatin Sfanta Carte a Apocalipsei ca fiind numarul lui Antihrist. Despreinsemnatatea acestui numar s,..au scris §i s-au auzit multe opinii,

Biserica noastra primeste {nvatatur", cum ca Pecetea lui Hristos nu este un oarecare simbol exterior care se poate impune oamenilor prin forta §i prin tiranie, ci este harul Sfantului Duh, pogorat prin Sfiri.tele Taine ale Botezului §i Mirungerii numite peceti ale lui Hristos", 110 pecete adevarata, luminata de Duhul", dupa cum spune Sfantul Simeon Noul Teolog, ~i

29

pecetea lui Hristos 0 are §i 0 pastreaza eel care marturiseste ca Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, care a venit in lume 'in trup §i SMa facut am pentru mantuirea noastra, Tar opecete care se impune cu forta §i in mod tiranic nu este in stare a face neIucratoare puterea lui Hristos.

in acela§i fel, pecetea lui Antihrist, despre care vorbeste Apocalipsa, nu este un simbol extern care se poate impune cu forta, peste voia §i impotrivirea omului, ci este despartirea voluntara de viata harului Sfantului Duh prin lepadarea nesilita a credintei di Iisus este Fiullui Dumnezeu §i Mantuitorul lumii. Pe aceasta tema S~G!-U scris insemnate studiide catre sfinti clerici §i intelepti dascali de teologie.

al carui element de baza va fi codul numeric 666. N~ constitnie acesta un dispret al cuvantului lui Dumnezeu? Nu este 0 provocare §i un scandal pentru poporul nostru crestin ortodox ?'

Prevedem ca protestele pe aceasta tema vor fi flumeroase. Sit din pacate, vor fi directionate de cercuri care nu este cu putinta a fi supuse controlului Bisericii.

Numarul666

insa numarul 666, potrivit celor mentionate despre el in Apocalipsa este consfintit ca numar al lui Antihrist §i, prin urmare, nu este cu putinta ca un crestin Sa nu fie interesat de introducerea itltentionat~ §1 sistematica a acestui numarin viata sa; §i indeosebi in viata poporului elen care este aproape in totalitatecrestin si .ortodox, indiferent cat de constientisi traieste fiecare om credinta,

Desigur, este posibil §i ca numarul 666 sa fie un numar fara, nici 0 irnportanta spirituals, asa cum este cand apare in numerotarea filelor unei caTti cu .multe pagini, sau un numar dintr-un ordin ide inrrratriculare. Insa ni se pare dudat§i contradictoriu, pe de 0 parte, ca tara noastra sa aiba mandria Pecetii lui Hristos, a credintei in Hristossi in Si<1nta Treirne.jn numele careia SMa votat §i sMa consacrat Constitutia sa, ~i a Sfintei Crud care impodobeste in mod concret drapelul nostru, iar pe de alta parte sa acceptarn ca norma de stat 0 situatie sociala care permite sa votam legi (pe orice tema si, mai mult, pe o tema care are legatu:ra directa CU omulsi cu credinta sa in Hristos, cu constiinta sa) in Cafe sa fie introduse subtil practici care presupun conformarea statului elen la sistemul electronic

Sa nu fieacceptat

Pentru aceasta, SHintul Sinod se adreseaza Guvernului §i lumii politice a tarii noastre §i considers potrivit:

a. A nu fi aceeptat drept cod numeric al sistemelor electronicede stat pentru protectia persoanei numarul 666. A se face respectate ~i a se aplica la acest punct repetatele asigurari oficiale ale factorilor de conducere din diferite perioade de guvernare.

b. sil sefaca 0 interventie Ia conducerea tarilor membre ale Uniunii Europene in care, chiar dad. unele state s-au declatat "laice", exist a msa §i tari crestine, cu politics crestina, §i sa se ceara oficial inlocuirea numarului 666 in sistemul electronic centralal Uniunii Europene cu oricare alt cod numeric. Cu un at~ll de mare progres al electronicii, oare nu e posibil sa inlocuie~ti un cod numeric?

c. Sub nici un motiv sa nu se aplice drept cod numeric numarul 666 in noul sistem de identitate al tatii noastre, iar apartenenta religioasa sa fie specificate obligatoriu intre elementeleinscrise pe rtoul tip de buletin.

Dad! se insista in aplicarea legii, nu se va naste oare opinia conform careia folosirea acestui numar nu este intampUitoare? $1 temerea ca In spatele acestei utilizari se ascunde ceva suspect?

Dam slava lui Dumnezeu pentru progresul civilizatiei, pentru toate darurile lui Dumnezeu catre poporul nostru ortodox. Dam slava lui Dumnezeu deoarece tara no astra estegu-

31

30

vemata democratic, iar libertatile §i drepturilefiecarui individ sunt protejate de Constitutia tarii ~i de acordurile internationale chiar parra intr-atat 111cat sa fie respectate ,§i considerate inviolabile chiar ~i drepturile individuale ale unei IllinotitaJi ,jcontrarcort§tiintei/, fie §i dacaacestea vin In vadita contradictie eli interesele majoritafii -:

Exprirnarn eonvingerea ea poporul nostru va primi cu bunavointa mesajul duhovnicesc ~i ca, in consecinta, conducerea politica responsabila va face tot ce este mai bine pentru . a nu provoca unei piirti a poporului nostru ortodox, daca nu chiar intregii natiuni, probleme deconstiinta,

Dupa toate eele spusesl privind inainte catre zilele Mantuitoarelor Patimi ~i ale Invierii din rnorti a M antu ito ru lui Hristos, <tarim intregului popor ortodox gree a ajunge cu lntelepciune Sfintele Pasti, daruindu-i binecuvantarea parlnteasca a Bisericii '§i chemand asupra tuturor harul lui Dumnezeu §i nemarginita Sa mila,

Semnea:pa Presedintele Sf&ntului Sinod, Arhiepiscopul Creciei, IpSSERAFIM Urmeaza semnaturile eelor lalti .membri ai. Blautul ui Sinod

Aceasta circulars (2626 /7 aprilie 1997) a 'fast dtita in toate bisericile Greciei, in Duminica Ortodoxiei din anul 1997{ iar maiapoia fost publicata In oficiosul Sfantului Sinod, Pros ton lao (Carre popor), nr .. 21 din aprilie 1997.

32

2. Declaratia Sfintei Chinotite a Sfantului Munte Athos

Karyes 21augu,st/3 septembrie 1997 Sfanta Chinotita (Comunitate) Sfantul Munte Athas Nr. protoc, F2 132/1412

Comunicatul Sfintei Sinaxe Dubie Extraerdinare a SflnhtluiMunte

Sfanta Sinaxil Dubla Extraordinara a Sfantului Munte Athas, cercetand iarll~i importanta chestiune a Acordului Schengen .. ~ a: buletmelor electronice de identitate, a soeotit necesar cain continuarea dec1anl{iilor saleanterioare sa atluca la cuno§tinta cinstitul popor ortodox gret urmatoarele:

1. lmparta.~iin nelinistea intregii Biserici, alaturandu-ne spiritului recentelor comunicate ale Sfantuhij Sinod al Bisericii Gredei, Sfantului Sinod Eparhial al Bisericii Cretei ~iale multoraltor sfinte mitropolii ~i sfinte manastiri,

2. Ca monahi ortodocsi, tTaim permanent in duhul riis,tignirii §i al invierii, duh al pI.ll1Bului de podiinta d~tator de bucurie ~i al asteptarii venirii Celui i,eare a pornitca un biruitor Sa biruiasca" (Apocalipstl 6, 2). Consideram deaceea necesarsaamintim fiecarui crestin ortodoxca irnplinirea datoriei fundamentalea marturisirii credintei ncastre catre Domnul riostru Usus Hristos nu se po ate impleti eu un duh de tulburaresi panica, duhcare nu arata altceva decat lipsa de credinta ";;1 de trainicie a Harului in inima. Adancirea studiului semnelor vremii siconstatarea cucertitudine a zilelor de pe

33

urma produe 0 buna neliniste tare are drept rezultat incercarea unei podHnte depline, ·Ci unei lupte hotarate pentru biruirea patimilor noastre aducatoare de moarte ~i a unei mai bune pregatiri pentru intrarea in imparatia Mielului eel inj unghi at. i,Feridtieei ce spala vesmintele lor ca sa aiba sHipanire peste pomul vielii~i prin porti satntre in eetate l" (Apocalipsa 22, 14).

3,Caderea din dreapta credinta ~i secularizarea, spiritul generpl de apostazie ~i de inaintare in diverse ratacir! §i slujiri ale diavolului, saltul progresului tehnologic alsistemelor de inregistrare,~rhiva,re si rsupraveghere, uruversalizarea eco~ nomiei §i constatareaincercarii de patrundere clandestina. a simboluriloranticrestinein domeniile vitale ale vietii socia Ie ~ CUm surtt produselecomerciale, tranzactiileeconomice §i relatiile stat-cetateni - fat cu adevarat mult prea palpabile§i apropiate cele pe care Sfantul Evanghelist loan ledescrie in versetele 16~18i din capitolul 13 din de Dumnezeu insuflata Carte a Apocalipsei, In<ireptatita neliniste ~i protestele cinstitului popor nu au, desigur, scopul de a impiedica implinirea des}1var§it~ a proorociilor la 0 vremede que "nimeni nu .§tie, nici mgerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatal" (Matei24" 36). -

4.Suntem Insa Ingrijorati§i protestam, deoarece raeeala §i Indiferenta aratata fala' de eredinta §i traditia spirituala a unui popor crestin ortodox de catre Guvemul sau sia repre~ zentarttilor sai alesi poate pune Biserica, chiar §i Natiunea, irttr-o irtcercare inoportuna §i in confuzie,

5. Declarant inca 0 data cil datoria fundamentals a marturisiriicredlntei, darsi increderea In cele cate Mang§.ietorul le-a predat ca proorocii in Biserica crestina ne obliga sa refuzarn a accepts orice fel de buletin electronic de identitate eu Cod Numeric Matrical Unit (C.N.M,D.), ca aducand prejudicii libertatii persoaneisi constiintei noastre crestine.

34

6. Chemam Guvetnul {li pe reprezentantii alesiai popo~ rului grec sa anuleze aplicareadaunatoare Natiunii, dar deja votata de Parlamentul ales, a Acordului Schengen, deoarece nucontine 0 garantare deplina a respectarii secretului particular ~i a prezumtiei de nevinovatie a cetaJeanului~i contribuie Ih eel maiinalt grad la degradarea ortodoxiei nearnului nostru, de vrems ceo introduce discriminari irtadmisibile pentru cetatenii· tarilot terte,

7. Declaram cinstitului popor gree di traip-t Hbuna" neliru§t:e intru Dumnezeu pentru cele petreeute, in post §i Ufgaci~ une, stabilind ~n acest sC:::QP 0 priveghere de toata noaptea in Sfa.nta Biserica Protaton, duminica 8') 21 septernbrie 1997, de sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului.

8. Fie ca rugaciunile Preacuratei 'Nascatoare de Dumnezeu, Mijlociroarea tuturor ~i Acoperitoarea Sfahhllui Munte si aortodoosilorde pretutinderusa-i intareasdi pe top. credinciosii in luptacomuna a pocaintei, sfar§itului crestinesc :;;i a bunei marturisiri §i sa alunge de la natiune orice nOJ;la' ispita §i evolutie a evenimentelcrcare due departs de izvoarele datatoare de viata ale Traditiei noastre Crestine Ortodoxe.

. Semneaza intaistatatorii§i reprezentantiiceler douazeci

de-sfinte Irtanastitidin Stantul Munte Athas, prezenti la Sf~nta Sinax;} Dubla Extraordfnara

35

3. Pastorala catre credinciosi a Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe a Ucrainei [Patriarhia Moscovei)

;,pana cand va veni' (1_ Corinteni 11, 26.). In Hecate zit citind Simbolul Crediniei; noi marturisim credinta in venirea lui Hristos pe care 0 asteptam cu credinta ~i in viata veacului ce vasa vie.

Eshatologia (invatatura despre s£ar~it), ca istorisire a unor evenimente reale din viitor, este prezenta in viata noastra de astazi, privind-o ell nadejde ~;i inteles crestin. De aceeaea nu trebuie privita sau cercetata unilateral, adica ca un subiect care nu priveste existerua noastra de a cum, dar, pe de alta parte, nu poate fi acceptata ca parte a alegeriipersonale a fiecarui crestin, ca ceva cu totul particular. Grija pentru .soarta viitoare a Iumii este fireasca fiecarui credincios, cacieste legata de soarta sa personala,

$i totusi, realitatea asteptarii vietii viitoare ~i a celei de-a Doua Veniri ca eveniment, presupune !iii realitatea istorica a tuturor manifestarilor legate de ea. A Doua Venire a lui Hristos va fi precedata de manifestari si deetapaniree de scurta durata a lui antihrist, care va dori sa ia locul lui Hristos Dumnezeu, ~i va pretinde pentru sine cinstiri care se cuvin numai lui Durnnezeu, Aceia care-l vor primi ca pe Dumnezeu vor prirni semnul sau (pecetea lui antihrist) (Apocalipsa 13, 16- 17), care Ie va da posibilitatea sa locuiasca in spatiul care temporar va fi control at de antihrist, lar cine va ramane credincios lui Hristos ~i nu se va inchina lui antihrist ve fi lipsit de toate drepturile, iar la sfar~ittIl vremurilor chiar ~i de darul sfant al lui Dumnezeu - viata, De imparatia lui antihrist in vii tot sunt legate doua realitati ale carer tadacini existain prezent: notiunea de semn (pecete) ~i drepiurile §i libertiiti1e persoanelor.

Primirea serrmului lui antihrist presupune inchinarea constienta in fata lui ca lui Dumnezeu. Pentru unii aceasta va fi de buna voie.. pentru altii silita,qar in ambele cazuri V'8 fi constienta. Pecetea (in Sine) este mijlocul tehnic care va da posibilitatea existentei in lumea supusa lui antihrist, ~i fara

37

Sfantul Sinod al Biserieii Ortodoxe a Uerainei neincetat ostenindu-se sa invete~tiintasanatoasaa credintei ortodoxe si mustrand pe cei que se impotrivesc (Tit I, 9), luru:d a~n:te la serioasa ~iindelungata tulburare a poporulm bisericesc ortodox §i avand parinteste in vedere nelinistea bunului cuget al multor cetateni ai patriei noastre pricinuita de problema numerelor de identificare, socoteste ca fiind sfanta sa datorie de a cerceta din nou aceasta chestiune §l de a se adresa fiilor sai duhovnicesti, cetatenilor Ucrainei si autoritatilor ei cu urmatorul comunicat:

Problema introducerii numerelor de identificare a fost 9i mal inainte, nu riumai 0 data, tema unui studiu detaliat al carui rezultat au fest hotararile Sfantul\.\i Sinod al sfintei noastre Biserici, a .carorimportan~a si neschimbare 0 intarim inca 0 data.

Totusi. imprejurari noi ne-au impus sa dam cateva lamuriri din cauza adancirii conceptelor acestei tematici, privite In cadrul dimensiunii eshatologicea credintei noastre (adica privitor la soarta Bisericii si a fiilor ei in vremurile din urma, inainte de sfarsitul lumii), Credinta noastra, intemeiata pe marruriile istorice ale Sfintelar Scripiuri §i ale Simbolului Crediniei despre venirea lui Hristos ~i biruinta Sa mantuitoare, este indreptata catre viitor, catre evenimentul celei de-a Doua Veniriintru slava a lui Hristos, dupa care se va naste cer nou ~i pamant nou. A Doua Venire este implinirea credintei crestine, fara de care crestinismul i~i pierdesensul. De aceea asteptarea celei de-a Doua Veniri dureaza de-a lungul intregii vieti a Bisericii si a teologiei ei. Apostolul Pavel spune ca de fiecare data cand slujim Sfanta Euharistie vestim moartea Domnului

36

'inchinarea inaintea lui, acesta nu are nici 0 putere reala rnistica asupra omului, $i totusi, imparatia lui antihrist nu va fi poslbila nidi 0 baza tehnica corespunzatoare. eu ajutorul careia el va incerca sa-~i atinga seopul.

In legatuta eu aceasta, orice limitare a drepturilor ~i libertatilor politice ~i eeonomice ale cetatenilor eu ajutorul mijloacelor tehnice, In intelegerea crestina lineara a timpului orientat catre sfarsitul sau, in dimensiunea sa eshatologica, nu pot sa nu tulbure cugetul membrilor Bisericii, astfelincat.sa se punaintrebarea: eu ce seop se face aceasta?

Problema drepturilor $i libeitiifilorin cazul acesta nu poate fi 0 problema privata a credinciosului. Procesul actual de codificare a cetatenilor atinge nemijlocit activismul politic ~i economic al cetateanului, Se introduc forme care au inrudire tipologica cu limitarile vremurilor apoealiptice. Pe Hinga aceasta, sunt ignorate tot timpul !Ii se blocheaza acele metode reale de realizare a functiei statului de regularizare !Ii control in zona economiei publice ~ia activitatii politice, ceea ce trezeste in credinciosi comparatii cu faptele apocaliptice.

Credinciosii, in desfasurarea evenimentelor de iastazi, observa anumite semne eshatologice. In acelasi timp, avand trebuinta de trezvie, nu trebuie sa intelegem aeeste semne ca fiind chiar evenimentele sfarsftuhn lumii, De aceea, cei care au acceptat numerele de identificare, de bunavoie sau siliti, nu trebuie sa priveasca acest lucru ca Iepadarede credinta. Pe de alta parte, cei care constienti de aceasta nu vor sa primeasca codul nu trebuie siliti sa 0 faca., iar in cazul refuzului acestora din pricina sensibilitatii de credinta sa nu fie numiti fanatici $i sectari,

Deoarece in contextul Apocalipsei dumnezeiesti ni se descopera e~lauzirea eshatologica §i caracterul primejdios, sub toate aspectele, al controlului tehnic al persoanei, nu putem sa fim indiferenti fata de introducerea acestora in casele noastre, unde Domnul ne-a randuitsa vietuim siin tari1e pe care ni le-a

38

39

lasat prin parintii nostri, Dumnezeu, care pe toate le ocarrnuieste pentru fiii Sai buni, a randuit astfel incat mijloacele tehnice de astazi, indiferent de raportarea diferita la ele, pot, in chip minunat (surprinzator) sa serveasca la rezolvarea problemelor statului 'intr-un mod muItumitor pentru cresfini, Dar pe Uinga aceasta, cei din conducer~a statului tputere), declarandu-si atasamentul fata de nolle standards politice.frebuie sa se raporteze cinstit ~i responsabil la simtamintele cetatenilor sai,

Construirea noii societati democratice este, de fapt, construirea societatii cetat,enilor care reeunoaste real~i nu mitic puterea, acelorasi cetateni care 0 constituie. De aceea, misiunea autoritatilor executive consta ill rezolvarea problemelor .cetatenilor, care au puterea reala pe care au delegat-e statului. Fiecare incercare a functionarilor statuIui de a obliga ,cetatenii sa primeasca hotar~rile sale, in orite chestiune, pretextand (invocand) oarecare motive, parut importante, este potrivnica rnemijlocit conceptului de stat cetiit~nesc. Rezultatul nu este progresul, ci ramanerea pe loc, Autoritatile trebuie sa gaseasdi 0 rnodalitate sa rezolve problemele !Ii nusa blocheze rezolvarea acestora, mai eu seama cand este vorba de oarneni liberi, despre drepturile ~i libertatile sfinte ~i de Dumnezeu date ale oamenilor.

Refuzul reprezerrtantilorautoritatllor de resort de a trece la un model altemativ de reglementare a activitatii economice a cetatenilor (mai cu seama in legatura cu plata impozitelor) sail rezolvarea cu abilitate a problemelor din jurulintroducerii acestora, pe drept cuvanteste privita caincalcare a principiilor fundamentals ale democratiei §i iresponsabilitate fata de popor. In context religios, astfel de actiuni alaautoritatilor capata 0 dimensiune apocaliptica, ceea ce poate fi apreciat ca 0 acceptare constienta sau nu a bazei tehnice care favorizeaza instapanirea lui antihrist, 0 astfel de pozitie a autoritatilor in viitor nu va contribui la scaderea tensiunii'in societate, ~ici nu

va oferi membrilor ei asfaziatat de necesara stabilitate I?i nadejde di viata Be va Imburtatati.

Ne adresarn tuturor camenilor de buna eredinta din Ucrainasa faca tot ceea ce Ie sta in putinta ca sa nu se ridice obstacolein calea disputei dintre autoritati §i credinciosi,

Chemam Inca odata cu staruihta reprezentantii tuturor organelor deconducere sa ajute Ia realizarea drepturilor legale garantate credinciosilor de a vietui §i de a-§i indeplini datoria lorcetateneasca inconforrnitate eu convingerile lorreligioase, §i thai 'eu seama operatiile financiare sa se realizeze fara identificarea 'prln numar, precum ~i sanu permitaimpunerea universala a numarului de identificare in toate aspecte vietii oamenilor,

De asemenea, rugainautorit~We sa elaboreze un rnecanisrn prin care credinciosii care rnai lnainte au primit acest numar de Identificare sa poata renunta la el. deoarece socotesc ca nu pot sa-l foloseasca din pricina convingerilor lot religioase §i Sa aib<1 posibilitatea sa l§i desfasoare activitatea economicain cadrulunui sistem alternativ de plata, la fel ~i pentru aceia care nu au 'primitdeler aceste numere,

Pe credincio I]i Ii chema.m,dupacuvintele Sfahtului Apostol Pavel: HS:i7 nu va clint:iti -degraM cu mintea. nici sa va spdimantaJi - nici de ureun duh, nici cfe ureun cuosn! .. , --:' cum cil ziua Domnului Q, $1 soeii." (II Tesatoniceni 2, 2).

4. Declaratia Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse

Respectati simt~mintele credinciosilor §i staruiti in trezvie, modul degandlre alcrestinului

In ultimul timp, In Rusia ~i intr-o serie de alte tari ale Federatiei Ruse, se fat demersuri 'ince priveste organizarea colectarii de informatlidespre ceta;teni, informatii care vor fi depozitate In sistemelecomputeriaate ale statului, Acest lucru este explicat prin necesitatea punerii in ordine a platii impozitelor, precum si prin dorinta de inlesnire a relatiilor financiare dintre cetateni ~i structurile administrative,

Printre altele, eetatehifot din anumite regiuni au Incept:lJ sa li se elibereze imediat carduri electroniee cuajutorul carora se vorrealiza plati c-ijtre organele administrative locale ~i care va deveni baza pentru extinderea ajutorului social ~i medical, ell privire la returnarea banilor pe care cetati:mii i-au dat statului sub forma de irnpozitev Stirea a suscitat neliniste printre credinciosii ortodocsi. Acestia se temeau de controlul totalal autoritatilor asupra vietii private ~i sociale a omului, precum ~i de lipsa oricarni fel de control social al informatiilor care se pot gasi pe aceste carduri.

Fiecarei persoane aflatein campul mundi i s~ va atribui, la cererea sa, un cod fiscal individual. Multi crestini, care cinstesc cu sfintenie numele primit laSfantul Botez, socotesc ca este nedemn sa ceara statului sa Ie dea un "nume nou" Bub fortna de numar,

o alta ehestiune la fel de imporranta cucare ni.ise adreseaza credinciosii este problema simbolisticii folosita la inregistrarea cetatenildr. In unele documente se afla .sau se va

Sernneaza Int&istatatoruI Biserieii Ortodoxe a Ucrainei, Fericitul Mitropolit al Kievului §1 a irttregii Ucraine, Vladimir Impreuna cu membrii Sfantului Sinod la Lavra Pecerska - Kiev, 29 decembrie 2003

40

41

afla un cod de bare ~ cifre sub forma de linii de diferite grosimi. Fiecare dintre aceste coduri confine in sine trei linii separate (izolate) care coincid grafic eli simbolul corespunzator numarului ,,6i'. In felul acesta, codul de bare, prin decizia creatorilor sistemului international de mareare a lui, contine numarul 666 pomenit In cartea Apocalipse:

Sfantului loan Teologul, ca fiind numarul antihristului (Apocalipsa 13, 16-18), 1?i din aceasta cauza este folosit de sectele sataniste, spre of ens area Bisericii ~i a crestinilor.

Multi experti in computere ne incredinteaza cil nu a existat nici 0 nevoie pentru folosirea etiehetelor pentru cifra "6" in Iinii separate. Din aceasta se poate trage concluzia: in mod constient sau inconstient, oamenii care au elaborat sistemul global al eodurilor de bare cu largaaplicare astazi in statistici, comert, evidenta miscarii marfurilor ~iin multe alte sfere au ales un simbol ofensaror si pricinuitor de tulburare pentru crestini, care pare eel putin o batjocura obraznica. Ingrijorarea cauzata de aceesta problema a fast exprimata de multe comunitati ortodoxe din lume, printre care ~i de catre Biserica Ortodoxa Greaca. Cercetand intreaga complexitate a problemei, Sfantul Sinod, in pofida acestui lucru, se adreseaza pastorilor ~i turmei cu apelul de a pazi trezvia crestina, .chipul de cugetare ortodox.

Tulburarea pe care 0 pricinuiesc in randul vostru actiunile autoritatilor statului este Imparta~ita cu voi ~i de ierarhia bisericeasca, caci, pana la urma, este yorba de apararea drepturilor credinciosilor de a vietui in acord cu propriile eonvingeri religioase, De asemenea, dorim sa faeern limpede cunoscut: nu trebuie sa ne ternem de simboluri ~i semne exterioare, caci nici 0 ispita a vrajmasului sufletelor oarnenilor nu este in stare sa biruiasca harullui Dumnezeu, care se afla din belsug in Sfanta Biserica. Nimeni §i nimic nu poate sa clinteasca credinta omului care petrece cu adevarat in Hristos sicare se impartaseste cu Sfintele Taine ale Bisericii,

Sfantul Apostol Petru scrie: lf~i cine va va face voua riiu. dacn suntefi plini de ravna peniru bine? Dar de Deli ~i piiiimi pentru dreptate, fericifi veti Ji. lar de frica lor sa nu va temeii, nici savp' tulburaii. Ci pe Domnul, pe Hristos, sii-L sfinfifi in inimile voastre gi sa fiti gata ioideauna sa,tiispundetioricui vii cere soeoieali; despre niidejdea uoastrd", (I Petru a, 13-15). Unii preoti au indus din proprie initiatjva problema acceptarii numarului fiscal 'in randul problemelorcare se pim la spovedanie, pun-and refuzul inregistrarii fiscale drept conditie a primirii la Sfanta Imparta§anie. Celor care incearca sa lege numerele de identificare de peeetea lui antihrist Ie reamintim ca, in predania Sfintilor Parinti, 0 astfel de pecete este inteleasa ca semn, care Intarel?te (confirm a) lepadarea constienta de Hristos. Conform cuvintelor lui Ipolit Romanul.aceasta pecete va glasui; .Ne lepad4m de Ziditorul cerului $i al pamantului, mii lepad de Boiez; rna lepad de toati: sIujirea lui Dumnezeu $i suni de acord eu tine $i cred In tine". La fel spune si cuviosul Nil Izvoratorul de Mir: 'JP~ pecete vor siaecrise urmdtoareie: «Eu sunt al tau»; - «Da, ttl e$ti ol meu» ". In pofida acestei predanii, oamenii, uneori, sustin ca actiunea tehnologica poate, pesemne, sa provoace 0 intorsatura in cele mai ascunse adancimi ale sufletului omenesc, ducandu-l la uitarea lui Hristos. 0 astfel de superstitie se deosebeste de talcuirea ortodoxa a ApoeaUpsei Sfantului loan Teologul, conform careia Ilsemnul fiarei" se pune celor care ered de bunavoiein ea (fiara) "ilumai pentru minunile ei mincinoase" (Sfantul loan Gura de Aur). Nici un semn extern nu tulbura sanatatea duhovniceasca a ornului daca nu se face ca urmare a tradarii de bunavoie (constiente) a lui Hristos ;;i batjocorirea credintei,

Spun and acestea in numele turmei noastre, ne adresam coneomitent autoritatilor, reamintind toate:motivele de ingrijorare si nedumerire mentionate,

Biserica se raporteaza cu intelegere la tendintele de desavarsire a modului de, colectareataxelor (impozitelor),

42

43

deoarece de aceasta depinde in mare -masudi bunastarea oamenilor, mai intai de toate a eelor sarad, bolnavi ~ibatrani De asemenea, salutam incercarile de inlesnire a accesului cetatenilor' la ajutorul socialsi alte beneficii pecare statui i Ie ofera, did cunoastem tate sunt dificultatile care insctescaeestacces.

Pe de alta- parte; Si'antul Sinod reaminteste statului: potrivit dreptulnirtorrnativ international, ~i printre altele - Constitutiei Rusiei =. cil strangerea, pastrarea ~i utilizarea inforrnatiei despre viata privata a perscanelor fara acordul acestora nu este permisa (art, 24). Raspunzand apelului turmei nelinistite a Bisericii noastre, ii chemam pe eei care detin puterea sa se' apiece .seriosasupra cererii noastre, Ne ingrijoreaza, printre altele, imposibilitatea accesului cetaterulor la informatiile despre ei, care pot fi pa-strate in .seifuri electronics de catreotganele fiscale -~i de catre alte institutir administrativfinanciare, precum $i posibllltatea ca aceste intormatii sa fie

folosite in dauna oarnenilor, '

Casim ca fiind importanta oferirea posibilitati! credinciosilorde nu se de-clara ca depunatori de cereri de eliberarea unui numar fiscal individual

Pacem apel catre autoritatile Rusiei sialealtortari din Federatia Rusa unde numarul locuitorilor ortodoqieste dominant - sa se puna problema refuzului simbolurilor hulitoare din codul de bare si schimbarea in sistemul international de tiparirea respectivelor semne.'

1hsa, daoaaeeasta nu se poate realiza, socotim di este neeesara crearea unui limbaj electronic nationalalternativ, Mai exista inca 0 circumstanta existentiala. Curand, oamenii care nu de-tin cod fiscal sau card de plastic se pot afla in situatia sa Ie fie pracnc refuzata posibili tatea primirii ajutorului social §i chiar.medical. Daca se va intaIllpla asaceva, voraparea toate motivele posibile de suspiciune fata de principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor sicu privire la Iibertatea deconstiinta=principii pe care le propaga atat de activ civilizatia modems,

44

Tocmai de aceea noi insistam pentru necesitatea existenteiunui sistem altemativ de evidentaa populatiei §i oferirea acelorasi serviciisociale, medicale, deasiguraresi aite

tipuri deservlcii. '.

Biserica nu poate sa nu-si ridice glasulfu apararea libertatilor oamenilor, Cad pentru unitatea duhovniceasca a societatii este de 0 importanta exceptionala ca credinciosii sa nu se siIDta cetateni de mana a doua, ca sanl.l vada in stat un prigonitor-si batjocoritor al credintei, Crestinii ortodocsi ale carer autoritati impun acceptarea documentelor cu numar, care sunt cunoscute prin raut(itea lor, TIU va aduce paguba sufletului sau. Dar, in acelasi timp, e_l va trebui iara~i, ca ~i'ln vremea prigoanei, sa fad~. diferenta dificila dintte Patrie ?i stat. Adevarata pocaintii pentrucrimele sava:r?iteln veacul al XX~le_a impotriva .credinciosilor se va implini atunci cand statul va respects permanent simtarriinfele credinciosilor ~i atuncicand nu se va implies In chestiunea constiintei omului, dinnici un motiv:politic, economic, ideologicsau politienesc.

Rugandu-ne pehtruRusia ?i aIte tbi unde seafla pastotipi no§tri,rtadajduitn caatltbritatile nu vor ramane indiferenteln fata durerii millcanelor de crestini. Iar slujitorilor lUI Hristos §i turmei noastre Ie adresarn cuvintele apostolulul Pavel: .Iur Dumnezeul riibdiirii ?i al rnangtiierii sa vii dea vauli agiindi la jel unit -peniru alJii, dupa lisus Hristos" (Romani 15; 5).

45

5; Pozitia Ierarhilor din Mitropolia Clujuluiin privinta pasapoartelor biometrice

dispozitia oricarui factor institutional sau privat ~i constituind un sistem de supraveghere a cetatenilor pe toata durata vietii

lor, ~i chiar dupa moarte. -

Argumentul ca acest sis tern de supraveghere contribuie la identifiearea ~i urmarirea delicventilor constituie 0 of ens a la adresa intregului popor roman, Care nu poate fi tratat ca 0 banda de infractori.

Dimpotriva, acest sistem de supraveghere e un atentat Ia libertatea ~i intirnitatea oamenilor, drepturi consfintite nu numai de legile civile, ci ~i de normele religioase. E ca ~i cum un duhovnic ar divulga secretul spovedaniei, fapt aspru pedepsit in randufelile bisericesti, dar cu drept de cetateniein sistemul transparentei fadl perdea, Biometria nu numai ca_ nu 0 sanctioneaza, dar, dimpotriva, 0 legifereaza, omul fiind tratat nu ca faptura a lui Dumnezeu, inzestrata cu suflet, inteligenta ~i libertate.

In concluzie, facern un apel catre Domnul Traian Basescu, Presedintele Romaniei .§i garantul respectarii Constitutiei, sa fadi tot ceea ce ii sta in putinla spre a-i asigura cetateanului roman dreptul la libertate ~i viata particulara, in censens cu prindpiile convietuirii socials.

in sedinja din 19 februarie 2009, Cluj-Napoca,

Comunicat de presa»

Sinodul Mitropolitan al Clujului, Albei, Crisanei ~i Maramuresului, luand act de reactiile unor medii monahale si teologice fata de introducerea sisternului de supraveghere biometrics in Romania, considera ca acestea sunt indreptatite, ele urmand insa sA fie supuse unor analize §i nuantari, atat la nivelul Sinoadelor locale dini la acelaal Sfantului Sinod plenar.

Oficial, semnalul a fost dat prin Hotararea de Guvem nr. 557 din 26 aprilie 2006 privitoare la introducerea pasapoartelor electronice, in care sunt stocate datele biometrice ale persoanei, adica imaginea facial a, impresiunea digitala, precum §i alte elemente de identificare.

Mai mult, desi Hotararea Ii priveste pe top- cetatenii Romaniei, ea nu a fast precedata de 0 dezbatere publica, asa cum s-ar fi cuvenit intr-o tara democratiea.

Pentru 1 ianuarie 2011 este programata introducerea noilor carti electronice de identitate eu cip. Acesta are forma $i dimensiunea unei aschiute In care se stocheaza datele biometrice ale unei persoane; el poate fi implantat nu doar intrUR act de identitate (buletin, passport, card comercial sail sanitar), ci §i 'in corpul uman, sub pielea palmei, a unui deget sau a cefei, iarcontinutul sau poate fi citit de la distanta §1 de catre oricine, cu ajutorul unui calculator sau a unui aparat de receptare anume construit. Nu exista nici 0 lege nationala sau internationala care sa garanteze discretia sau securitatea absoluta a datelor inscrise in cip, acestea fiind, practic, la

t BARTOLOMEU, Arhiepiscop :;;j Mitropolit

t ANDREI Arhlepiscopul Alba luliei

tSOFRONIE Episcopul Oradiei

t ruSTINIAN Episcopul Maramuresului i?i Satmarului

tPETRONIU Episcopul Salajului

t IRINEU BISTRITEANUL Episcop Vicar Cluj

,1 Preluat de pe site-ul oficialal Mitropoliei Ortodoxe Romane a Vadului, Feleacului ~i Clujului: http://mitropolia-clujului.ro/stiri/2009/02/21/

46

t VASILE SOME~ANUL Episcop Vicar Cluj,

t JUSTIN SIGHETEANUL Arhiereu Vicar Maramures

47

6. Semnele vremurilor - 666

Cuvant al Cuviosului Paisie Aghioritul

Ma mir cum toate aceste evenimente nu le creeaza problerne de constiintal De ce nu-si pun macar un semn de intrebare la talcuinle mintii lor? $i dad ilajuta pe antihrist la pecetluirea lor, de ee mai trag si alte suflete Ia pierzare? Caci la aeeasta se refera: " ... ca sij, fn~ele, dacii es te cu putin ta, ~i pe cei alesi" (Marcu 13,22).

Se vorinsela cei care le vor UUcui pe acestea cu mintea lor. In timp ce semnele sunt foarte clare .. "Fiara'; de la Bruxelles a sorbit in computer eu 666 aproape toate statele. Cartela, buletinul electronic, "inainte-mergatoare ale peeetluirii", ce arata? Din pacate, la radio ascultam numai timpul probabil.

Ce ne va spune Hristos? "Fatarnicildr, fafa cerului ~titi s-o judecgfi, dar semnele oremurilornu puieii" (Matei i6, 3).

Asadar, dura _cartela;~i dupa buletinul electronic.adica "indosarierea" persoanelorvce se face pentru a inainta cu viclenie la pecetluire, vor spune mereu la televizor ca oarecare a furat cartel a cutaruia ~i i-a luat banii din banca. Pe de alta parte vor face reclama "sistemului perfect", adidi pecetluirii pe mana sau pe frunte cu raze laser, a numarului 666, numele antihristului, care nu se va dis tinge cu ochiul liber.

Din pacate, iara~i lIanumip cunoscatori" ii vor ):nfa~a" .pe fiii lor duhovnicesti ca pe niste prunci chipurile ca sa nu-i mahneasca, "Aceasta nu are importanta". "Nu-i nimic, este destul sa credeti Iauntric". $i~ desi vedem ca Apostolul Petru, care s-a lepadat numai la exterior de Hristos, i. s-a socotit aceasta cu adevarat lepadare, acestia se leapada de Sfanta pecete a lui Hristos, ee le-a fost data la Sfantul Botez, care este .Peceiea darului SNntuI!Ji Duh", prin primirea pecetii lui antihrist §i mai spun apoi ca II au pe Hristos inlauntrulIor.

Din pacate, 0 astfel de logid1 ave au §i unii ,~gnostici'r pe vrernea sfintilor mucenici, care incercau Sa intoarca pe mucenici de fa marturisirea lor, a~a cum spune Sfantul Vasile eel Mare in "Cuvantu[" sau la mucenicul Gordie:

;, Dupi; furtu na diavoleascd, ua veni insorire« dumnezeiasca".

In spatele duhului lumesc al 11 libertatii" de astazi, al lipsei de respect In Biserica lui Hristos fata de cei mai mari, parinti ~i dascali, care au mca de Dumnezeu, se ascunde sclavia duhovniceasca, stresul ~i anarhia, care conduce lumea la tmpas, la catastrofa sufleteasca si trupeasca,

Iar In spatele sistemului perfect de asigurare computerizata, be se face prin "carfeta" electronica, seascunde dictatura mondiala, sclavia luiantihrist. " ... ca sii-~i puna semn pe mana lor eea dreapta sau pe frunte, incat nimeni sa nu poata cumpdra sau ninde, dectU numai eel ce are semnul, adici: numele fiaret, eau numarul numelui fiarei. Aid este inieiepciunea. Cine are pricepere eaeocoteascd numele fiarei, caci este numiir de om. ~i numarul lui este §ase sute saieeci $i §ase" (Apoealipsa 13, 16-18).

Sfantul Andrei al Cezareii scrie urmatoarele: .Despre numele eel murdar al lui antihrist ~i despre ttilcuirea numiirului precum §i despre altele ce s-au seris despre aceta, vremea le. va descoperi ~.i experienia celor inJelepJi .... , dar nu a binevoit harul dumnezeiesc Sa se scrie in dumnezeiasca carte numele lui eel pierzdior. lnsa cereetand CU raiiunea; cu adeoiirat' mulie (nume) se pot afla ... ". (Sfantul Andrei al Cezareii, Tdlcuire La Apocalipsii, cap.38, pp. 341-342, editie greaca).

Dar lucru ciudat este dl multi oameni duhovnicesti, pe langa faptul ca fac talcuirile lor proprii, se mai ~i tern eu 0 frica lumeasca de "punerea la dosar", In timp ee ar fi trebuif sa se nelinisteasca duhovniceste, sa-iajute pe crestini cu nelinistea cea buna $i sa Ie intareasca credinta, ca astfel sa simta mangaierea dumnezeiasca,

48

49

" ... multi ineereau sa-l convingii pe mucenic sa selepede numai cu gura $i sii-$i piistreze credinia in suflet prin aceeasi dispozitie lduntrici'i, peniru eli Dumnezeu, spuneau ei, nu 9autii la cele pe care le rosieste limb«, ci la intentia omului. fnsa mucenicul Gordie a ramae neinduplecai $i a raspune: «Nu sufera limba tea aidita de Hristos sa rosteasca ceva 'impotriva Ziditorului. .. Nu valn~elati; Dumnezeu nu se lasa batjocorit, caci din cele ce ies din gura sa, fiecare va fi judecat: din cuvintele tale te vei indreptati §i din cuvintele tale te vei osandi»' .

De asemenea, sub stapanirea lui Deciu, s-a poruncit crestinilor sa marturiscasca religia inchinatorilor la idoli, iar crestinii care au marturisit §i au jertfit idolilor, au primit un certificat, scapand astfel de mucenicie, Dar nu numai acestia sau lepadat de Hristos, ci §i cei care au dat bani inchinatorilor la idoli si au Iuatcertificatul fara sa se lepede de Hristos, asa numitii "libellus". Chiar §i pe acestia Biserica noastra i-a considerat lepadati, cazuti,

Sa ne arnintim ~i de minunea sav~r§itii de Sfantul Teodor, car'€: se praznuieste in fiecare an in sambata din prima saptamana a Postului Mare: "lillian Paraoatut rtiind eii poporul lui Hristas, mai cu seama In siiptamana mtdi a Postuiu! Mare,cauta sa se curateascii $i sa se apropie mal mult de Dumnezeu, a voit sa-i spurce. De aceea a poruncit sa puna in piata in acele zile mitncaruri spurcate cu sangele jertfelor idolesti. Dar Sfantul mucenic Teodor s-a ariitai in vis lui Eodoxie, arhiepiscopu! de aiunci al Constaniinopolului~$i descoperindu-i fapta fmparatului, i-a poruncit sd-i adune pe credinciosi dis-de-dimineaii; ea sa-i impiedice sa foloseasca aeeIe miintaruri spurcaie. far Iips« hranei necesare sa 0 inlocuiascd oremelnic. prin coliva ... in felul acesia scopul Paraoasului a foat ziidiirnicit $i poporul eel credincias a fost piizit nespurcat ... ".

Departarea de ceIe jertfite idolilor a fost randuita printr-un canon <11 Sfintilor Apostoli: ,,$i apostolii §i preotii s-au adunat.c. ($1 au hotatal) sa se Jereascif. de cele jertfite idoliior $1 de desfrdu §l de (animale) sugrumaie $i de sange" (Faptele Apostolilor 15, 6, 20).

50

Dar cu toate cele pe care le-arn aratat, auzi, din pacate, 0 grarnada de neghiobii ale mintii unor "gnostici" de astaz]. Unul spune: "Eu voi primi buletinul cu 666 §i voi pune sio cruce alaturi", Altul spune: It Eu voi primi pecetea cu 666 pe frunte ~i voi face §i o cruce pe cap ... ", Iar altii spun, 0 gramada de alte neghiobii, crezand ca se vor sfinti in felul acesta, Dar toate acestea sunt inselari.

N umai cele care primesc sfintire, numai acelea se sfintesc, De pilda, apa prirneste sfintire §i se face agheasma, lnsa urina. nu primeste sfintire, Piatra se poate face paine prin minune, dar necuratia nu primeste .sfintire.

Prin urmare, diavolul, antihristul, atunci cand este pe buletin, pe m~na sau pe fruntea noastra prin simbolul lui, nu se sfinteste chiar .;;i 0 cruce de ai face pe el.

Avent puterea Cinstitei Cruci, a simbolului sfant, §i harul dumnezeiesc al lui Hristos numai atunci cand ne indestulam eu Sfanta pecetluire a Botezului, prin care ne Iepadam de satana, ne unim cu Hristos ~i prirnim sfanta pecetluire: .Pecetea darului Duhului Sfan!".

Hristos sa ne lumineze pe top! Amin.

Sfantul Munte Athos

Chilia ,iPartagudaff - Manastirea Cutlumus

Sarnbata din prima saptamana a Postului Mare 1987

Cu multii durere $i dragaste in Hrisioe, Monahul Paisie

51

Anexa II

Biometria reprezinta IIrecunoa~terea automata a unei persoane folosind tr-asaturi distinctive". Aceste trasaturi pot fi "fizice", cum sunt, de exemplu, amprentele palmare, digitale sau scanarea retinei sau pot £i ucomportamentale"j cum ar fi semnatura persoanei, vocea, mersul sau stilul de scriere,

Folosirea biometriei nu este ceva nou. Primulcaz cunoscut dateaza din secolul al xrv -lea, in China. Cea mai larg £010- sita trasatura biometrics in ziua de azi, amprenta digital a, a fost introdusa de politia franceza in 1890. In anii '70 tehnologia biometrica a inceput sa fie folosita in scopuri comerciale, in special pentru securitatea cladirilor de pe Wall Street! Totusi, in urma atacurilor teroriste din New York §1 Washington din 11 septembrie 2001, managementul biometric a devenit unul dintre stalpii de sustinere principali ai politicii glob ale de securitate anti-terorista. De atunci, folosirea tehnologiei biometrics a cunoscut Q dezvoltare fara precedent in randurilepublicului cat §i in sectorul privat.

Statele Unite ale Americii sunt, fara indoiala, initiatorul acestei expansiuni a tehnologiei biometrice. Actul de reforms al seeuritatii granitelor §J eliberarii vizelor in America stipula, in 2002, faptul ca farile aicaror cetateni nu au nevoie de viza pentru a intra in SUA trebuie, in timp de doi ani; sa introduca pasapoartele biometrice daca doresc sa ram:ana scutiti de regulamentele privind viza, Pentru a indeplini cerintele americane de securitate §i dupa dobandirea unui consens politic, la intalnirea de varf de la Salonic din 2003, Consiliul 'European a aprobat "un act referitor la introducerea standardelor comune de securitate, pasapoartele biometrice ~i alte documente de calatorie emise de catre state le membre" .

"Pana la sfar~itul anului 2006 majoritatea statelor din Uniunea Europeans au inceputsa emita pasapoarte blornetrice continand un microcip monitorizabil de la distanta,care con~ine, printre altele, 0 fotografie digitala ~i semnaturadetinato .. rului, Pentru ca UE hotarase sa introduce pasapoartele pentru

~i Dumnezeu a creat drepturile civile: rezistenta sarba la introducerea carduril~r de identitate biometrice

de Filip Ejdus Western Balkans Security Observer, English Edition, issue: 4 / 2007, pages: 62-68 pe www.ceeol.eorn

"Din pricina zarvei create in mass-media de alegerile parlamentare. directiva guvernului din 17 ianuarie 2'007 a trecutaproape neobservata. Aceasta directive a fost trasata sub presiunea publicului, condus de un grup non-guvetnamental ~i Biserica Ortodoxa Sarb~L A inghetat 0 parte a eodului legal care trateaza problema cardurilor de identitate, datand din iulie 2006, ~i care prevedea instalarea obligatorie a unui cip biometric in noile carduri de identitateale cetatenilor. Directiva reprezinta 0 mica, deocamdata, dar eroica victorie a drepturilor civile asupra patrunderii nelimitate a politicilor de securitate in toate sferele vietii, De asemenea, aprobarea acestei dire dive reprezinta un pas semnificativ in directia democratiei din Serbia. Arata faptul ca societatea civila poate sa influenteze direct politicile guvernului atunci cand ate suficiente argumente bazate pe valori umaniste,

Apate, totusi, intrebarea, de ce aripa dreapta, elementele derice §i conservatoare, au luat asupra lor sarcina de a apara drepturile omului in timp ce publicul de orientate. liberal a nu a tacut ci, dimpotriva, a sprijinit proiectul de llcipi~are" a cetatenilor Serbiei ~i de inaugurate a unei asa zise societati de supraveghere."

Cuvsntul biometrie isi are originile in cuvintele din

". .

greaca veche "bios" - II viata" §i "metron" - "a masura".

52

53

cetatenl! sai, ceruse, de asemenea, avand in minte liberalizarea vizelor,ca ~arile candidate la DE ~i chiar cele potentialcandidate, indusiv Serbia, sa introduce pasapoartele biometrice.

in Serbia atat publicul cat ~i elita politica au acceptat cerinta UE. Totusi, incercarea scandaloasa aantreprenorilor politici de a "trece cu forta" cartile de identitate biometrice ca parte a pachetului ce continea §i pasaportul biometric a tensionat in 'mod extraordinar rezistenta, in principal din aripa dreapta sicercurile religioase. din Serbia."

"Cartile de identitate au fost introdusein Serbia in 1942, astfel ca autoritatile de ocupatiesa i§i poata imbunatati controlul asupra teritoriilor ocupate, Pana In prezent Serbia este una dintre sutele de tari din intreaga lume unde este 0 responsabilitate sa ai 0 carte de identitate. Cat despre cartile de Identitate biometrics, iIi. UE doar Spania le-a introdus. Unelestate au in considerate acest pas, iar UK a. luat mult contestata decizie de a le introduce pana in 2009.

Problema introducerii acestor docurnente a inceput in Serbia in 2001 (and ministrul afacerilor interne de Ia acea vreme, Dusan Mihajlovic,ln circumstante {carte neobisnuite, a trimis 0 comanda de 100 milioane de euro Ia Motorola pentro achizitionarea de echipament biometric pentru pasapoarte §i carti de identitate. Legea privitoare la cartea de identitate a fost .aprobala trei ani mai tarziu l1'i ariticipa introducerea unei noi generatii de carp de iderititate biometrics (Proiectul SMART). Echipamentul a fost cumparat fara sa se fi facut 0 dezbatere publica ~i inainte de aprobarea legislatiei privitoare lac dlrple de identitate, catsi Inaintea aprobarn unui .nouact de protecpe adatelor personale. Aceasta noua generatie de CI ar contine trei elernente biometrice - 0 fotografie, amprentele digitale ~i semnatura. Aceste informatii, pe langa_ faptul ca vor fi tiparite pecard, vor putea fi accesate printr-un microcip.Tmpreuna cu.aeeste informatii, microcipul ar fiintrodusin partea cardului care ar trebui sa poata fi citita automat. Continutul

acestui cip ar putea fl citit de la distanta. Pentru pastrarea datelor, Ministerul Afacerilor Interne din Serbia (MUP) a aranjat ca informatiile de pe CI sa fie pastrate intr-o baza de date centralizata numita poetic "Memoria Sarba". Aceasta baza de date ar fi pastrata in cladirea MUl', pe strada Kneza Milosa, 101. Toateaceste lucruri all fost justificate de §efii din MUP ca fiind parte dintr-un mod mai eficient decombatere a cnmei organizate, a terorismului sica parte a introducerii guvernului electronic.

Totusi, initiative de introducere a CI biometrice a fost criticata vehement, mal intai de catre elementele de dreapta, conservatoare ~i ale clerului din cadrul societatii sarbe, Printre cei mai hotarati oponenti s-a remarcat Biserica Ortodoxa Sarba.Pe langa Biserica, malitia impotriva acestei noi Iegi a fest constituita din cativa non-guvernamentali, cum arfi Consiliul Portilor Sarbe~ti, .Asociatia Adevarul a Cetatenilor ~i Centrul Spiritual Sf Epi~cop Nicolae. Dintre organizatiile nonguvernamentale, eei mai .critici au fost organizatia Peniru 0 uiaia fora peeeiluire. Aceasta organizatie- a fost infiin~ata In mai 2006r cu scopul de a se opune introducerii CI biometrice ~i, urmarind aprobarea directivei guvernului, a ca~tigat locul cinci intr-un sondaj pentru cea mai eficienta propaganda media/politicii in 2006, sondaj 'condus de respectabilul jurnal ;;NewSerbian Political Thought".lnafara de organizatiile mai sus mentionate, aceasta coalitie s-a bucurat de sprijinul unei parti conservatoare a serviciului de informatii.

Critica organizatiilor §i personajelor bine cunoscute amintite mai sus au adus argurnente religioase, economice, tehnice ~i socio-politice. inspaimantati de avertismentele apocaliptice din cartea Apocalipsa, reprezentantii Bisericii vad aceste carti de identitate biometrice ca fiind 0 ademenire lIanticrestina si anti-ortodoxa" a societatii sarbe intr-un u1agar de concentrare invizibil", care permite IIsupravegherea totalitara a fiecarui cetatean in fiecareaspect al vietii sale, de catre stat" .

54

55

Criticile economice au fost, in principal, referitoare la pretul. foarte mare care s-a platit pentru echipamente cat ~i la faptul ca aceasta miscare ar dubla institutii deja e~ist~nt~ cum este Institutul de producere a bancnotelor. Totusi, gandmdune la £aptul ca acest echipament va fi folosit pentru producerea pasapoartelor biometrics ce nu vor putea fi, din nefericire, evirate, acest argument l~i pierde putin din impact.

Argumentele tehnice impotriva tehnologiei biometrice sunt mult mai serioese. Un numar mare de studii au aratat ca tehnologia biometrics, din cauza vulnerabilitatii fata de hackeri ~i a altor imperfectiuni pe care le are, reprezinta un "cadoll pentru teroristi, criminali organizati si servicii de inteligenta strains". De exemplu, expertul in computere Lucas Greenwald a patrons in sistemul de inalta tehnologie a pa~a· poartelor biometrice din Marea Britanie in doar doua sapta:. Iriani §i folosindechipament cumparat cu daar 100 lire stetline, o parte din opinia experts din Serbia sustine aceasta critica, Nikola Markovic, presedinte al Societatii de Tehnologia Informatiei din Serbia, a fost de acord cu faptul cil introduce rea CIelectronice va crea oportunitatipentru folosirea in· scopuri necurate a acestora datorita rnasurilor electronice si legale neadecvate luate pentru a proteja cetatenii, Pe langa astaexpertii In tehnologia informatiei sustin ca proiectul guvernului electronic poate .fi Implementat in intregime.fara introducerea CI biometrice.

Argumentele legale impotriva legii cartilor de identitate sunt, de asemenea, foarte convingatoare. In primul rand, articolul 28 al legii prevede ,ca "institutia responsabila poate preda informatia din baza de date unui alt stat sau unor alte insritutii

. .

si organizatii precum §i indivizilor ~i eompaniilor private care au dreprul legal la acest acces." Acest articol este in opozitie directa cu articolul 42 din Constitutia Serbiei care gar,!nteaza protectia informatiilor personale §i interzice, explicit, folosirea acestora In alte scopuri decat cele pentru careaufost colectate.

Pe langa acestea, articolul este in conflict cu deja existent a legislatie din 1998 referitoare la protectia date lor personale, frecvent criticata din cauza invechirii sale. Aceasta Iegislatie a constatat ca informatiile personale pot fi colectate, folosite ~i schimbate numai pe baza legilor existente §i ell permisiunea personala. a cetatenilor in cauza dar, nu in baza alter regulamente asa cum sespecifica In noua lege a CI.

in cele din urma, critica socio-politica impotriva proiectului de "cipizare" a cetatenilor §i de centralizare a informatiilor personale avertizeaza asupra potentialului totalitar al acestuia, Cu mult timp in urma, studii de monitorizare ~i control au stabilit e£ectele supravegherii oamenilor asupra comportamentului acestora. In 1791, intr-o lucrarede pionierat in acest domeniu, Jeremy Bentham a conturat un sistem special de supraveghere in 'inchiscare pecare I-a numit Panopticon. Acesta este un him care supravegheaza cercul central al inchisorii siin care gardienii stau in spatele unor geamuri intnnecate ~i observa prizonierii. Nefiind constienti de inomentul in care sunt observati, prizonierii i§i "hormalizeaz1)u comportamentul, Chiar ~i Bentham a gandit Panopiicon ca un instrument simplu, ell ajutorul caruia era posibil sa at putereasupra constiintei prizonierilor.Mult; ani mai tarziu, Michelle Foucault a folosit Panopiicon ca 0 metafora pentru represiunea biopolitica disciplinara a individului-decatre societatea moderns.

Studii centemporane de supravegheresi control critic a, de asemenea, sistemele moderne de monitorizare cum este biometria deoarece transforms intreaga societate intr-o inchisoare invizlblla, in careteti cetateni! sunt sub suspidunea de a fi potentiali criminali sau terori§.ti.~tiind di in orice moment pot fi supravegheati, cetatenii sunt fortati sa se inhibe, 5a-§i normalizeze §.i standardizeze comportamentul, ceea ce reprezinta ultimul cui baiut in sicriul Idealului de societate Iiberala.

56

57

Pesourt, initiativa de i-ntroducere a cartilorde identitate

'. '

biometrice este problernatica din punet de vedere legal, tehno-

logic, economic §i socio-politic, Pentru toate aceste motive noua lege se prezinta ca 0 u§a larg deschisa in fa.ta eelor care sunt dernici sa 0 foloseasca in scopuri obscure, ou§a pe atat de intunecata §i de larga, pe cat au fost lucrurile imaginate decunoscuti scriitori anti-utopici ca Huxley, Orwell §i Kafka.

Cerinta UE de introducers a pasapoartelor biometrice este a consecinta a razboiului global anti-terorist al SUA ;;i a starii, aproape permanente, de "alerta",ln care lumea a fost impinsa dupa atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Totu§i, intrebarea este, de uncle a avut guv'emul sarb 'ideea de a introduce CI biometrice? Ei nu au fast inca inclusi in UE asa ca nimeni nu le-a cerut nimic din toate acestea. De ee a decis Serbia voluntar sa devina avangarda obscurelor politici de securitate, de supraveghere ~i controli'Si mai intrigant este faptul di asa numitul bloc democratic-si esociatiile civile care 11 Bustin au sprijinit aproape in unanimitate noua lege a CI~i'1. limp ce fortele clerului §i cele nationaliste s-au opus eu tane in numele drepturilor civile §i a intimitatii cetatenilor,

Privindinainte, secolul 21 pare a fi un secol de tensiuni .intre principiile libertatii 9i securitatii, Ramane de vazut dad fortele conservatoare 9i ale clerului raman de partea libertatii in Serbia, in timp ce Iiberal-dernocratii raman de partea securitatii."

58

Anexa III

Pasapoartele biometrice.Jaindemana teroristilor

Cristina Oroveanu "Ad eva rul" , 7 august 2008 http://www .adev arul.ro/ articole/ pasapoattele-biometrice-Ia-indemanateroristilor .html

Considerate cele mai sigure §i emise pe bani multi, doeumentele pot fi donate

Un specialist in securitate a demonstrat ca pasapoartele cu· microcipuri, gandite ca varf de lance impotriva furtului de identitate, pot fi manipulate 'ieftin ~i simplu, Cei care au demascat problema au fost jurnalistii de la "The Times". Testele efectuate in contul publicatiei din Marea Britanie au demonstrat "siabiciunile" microcipurilor introduse sa protejeze impotriva terorisrnului ~i a crimei organizate. Un specialist a donat cipurile de pe doua pasapoarte britanice -ii a implantat imaginidigitale ale lui Osama ben Laden 9i ale unui atacator sinucigas, Cipurile manipulate au fost considerate autentice de programul de citire a pasapoartelor.

Ministerul de Interne britanic a sustinut intotdeauna ca cipurile falsificate vor fi depistate la controalele la frontiers deoarece nu se vor potrivi cu codurile din PKD, 0 baza internationala de date. Insa numai zece dintre cele 45 de tari care

. ~ .

elibereaza astfel de pasapoarte s-au inscris in sistemul de co-

duri Public Key Directory (PI<D) §i doar cinci II folosesc. Marea Britanie este membra a PKD,insa nu n va folosi pana anul viitor. Dar chiar si atunci, sistemul va fi complet securizat cu conditia ca toate cele 45 de tari sa fie inscrise. in plus, chiar dad unele dintre aceste tari fac schimb de coduri manual, in-

59

fractorii pot folosi pasapoarte false din tari care nu impartasesc codurile, fiind astfel nedetectabile.

Cipurile sofisticate, un bluf

Zeci de milioane de pasapoarte cu microcipuri au fost deja emise de cele 45 de tari in speranta ca, astfel, calatoriile internationale vor fi rnai sigure. Elecontin un mic cip cu freeventa radio ~i antena, lar un cititor special electronic trimite un semnalcodat catre tip, urmand ca acesta din urma sa raspunda cu datele de identitate ~i biometrice ale detinatorului,

Testele pentruj.The Times" au fost efeotuate de Jeroen van Beek, cercetatorin securitate de Ia Universitates din Amsterdam. El a folosit un cod de programare cunoscut de public, un cititor de carduri de 78 de dolari si doua cipuri RFID de 19 dolari, reusind s~ cloneze !1i sa manipuleze 'inmai putin de 0 ora doua cipuri pana la nivelul in care puteau fi plantate intrun passport fals sau furat. In final, cipurile manipulate de Van Beek au fast acceptate ca autentice de Golden Reader, programul standard folosit de International Civil Aviation Organisation pentru a le testa.

Cu poza lui Bin Laden

Pasaportul unui tanar a fast manipulat sa contina imaginea lui Osama bin Laden, iar pasaportul unei femei de 36 de ani a fost modificat astfel incat Sa con tina 0 fotografie a lui Hiba Darghroeh, un kamikaze palestinian care a ucis trei persoane in 2003. "Faptul ridica semne de intrebare in legatura cu securitatea", a declarat Van Beek.

60

Anexa.IV

Fragmente de acte normative relevante CONSTITUTIA ROMANIEI DIN 31/10/2003

Publicata Ih Monitorul Oficial, Partea lnr, 767 din 31/10/2003 Modificatasi completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Ro-

maniei nr. 429/2003.

TITLUL II, CAPITOLUL II

Art. 23 Libertatea Individuala

(1) Libertatea individualasi siguranta persoanei sunt inviolabile, Art. 25 Libera circulatie

(1) Dreptul la libera ~irCtllatie, in tara ~i in strainatate, este garantat.

Legea stabileste condijiile exercitarii acestui drept,

(2) Fiecarui cetatean ii este asigurat dreptul de a~§i stabili domiciliul sau resedinta In orice localitate din tara, de a emigra, precum §i de a reveni in tara.

Art. 26 Viata intima, famiifaIa §i privata

(I) Autoritatile publice respects ~i ocrotesc viata intima, familialasi

privata. .

(2) Persoanafizica are dreptul sa dispuna de ea lnsa§i, daca nu incalca drepturile §i libertatile altora, ordinea publica sau bunele rnoravuri.

Art. 27 Inviolabilitatea demiciliului

(1) Domiciliul ~i resedinta sunt .inviolabile, Nimeni nu paa~epa~ trunde sau ramane In domiciliul ori in resedinja unei persaane fara invoirea acesteia.

Art. 28 Secretul corespondentei

Secretul scrisorilor, al telegramelor, a1 altor trimiteri postale, al convorbirilor telefanice §i al celorlalte mijloace legale de eomunicare este inviolabil.

Art. 29 Libertatea constilntei

(1) Libertatea gandirii ~i a opiniilor, precum §i libertateacredintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici 0 forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte 0 opinie ori sa adere la a credinta religioasa, contrare convingerilor sale.

61

Art. 31 Dreptulla iniQrmatie

(1) Dreptul persoaneide a avea acces.Ia orice informatie de interes

public riu poatefiingradit. ,.

(2) Autoritatile pub lice, potrivit cornpetentelor ce le revin, sunt obligate-sa asigure informarea corecta acetaterulor asupra treburilor publicesi asapra problemelor de interes personal.

C~~TA DRE(1TU~ILOR JVNDAMENTAtE A UNWNII EUROPENE

JurnalulOfidal C 303, 14/12/2007 p. ·0001- 001620071214

TITLUL I DE?\:1NITATEA

Art."! Demnitatea umana

Demnitatea umapa este inviol abila. Aceasta trebuie respe<:tatii {'I protejats,

TITLUL II LIBERT A TILE

.. ~

Art. 7 Respectarea vietiiprivate~i de- familie

.Orice persoana are dreptullarespectareavietii private §i de familie, a domiciliului ;;1 a secretului comurnoadilor,

Art. 8 Protec\iadatelorcu earaeeer personal

(1) Orice persoana are dreptulla protectia datelor cu. caracter perso-

nal care 0 privesc, . ..

(2) Asemeneadate trebuie tratatein mod corect, in scopurile precizate §i pe baza consimtamantului persoanei interesate sau In terneiul unui alt motiv legitim prevazut de lege. Orice persoana are dreptul de acces la datele colectate care 0 privesc, precum §i dreptul de a obtine reetificarea aoestora.

(3) Respectareaacestor norrne se supunecontrelului unei autorita1i independente.

Art. 10 Libertatea de gandire,de con~tiinta ~i de reltgie

(1J Orice persoana are dreptulla libertatea de gandire, de con§tiinta §i de religie. Acest drept implidi libertatea de i:l-§i schimba religia sau convingerea, precum 9f libertatea de a,-{ij manHesta religia sau convirrgerea individual san colectiv, In public sau In particular, prin intermediul cultului, invatamantului, practicilor §i indeplinirii rirurilor.

(2) Dreptul la obiectie pe motive de con$tiin~iieste recunoscut in conformitatacu Jegile interne care reglementeaza exercitarea aoestui drept.

62

Avizul Ccmitetului Economic §i Social European privind identificarea prin Frecvente Radio RFID

TEN/293 Identificarea prin free vente radio Bruxelles, 11 iulie 2007 . fragment ~

RFID nu este 0 tehnologie matura.astfel indit potentialul sau deplin nu este .inca inteles,Pe de-o parte, poate aduce beneficii gteu de imagihat civilizajiei noastre tehnologice, iar pe de alta parte poate reprezenta cea mai mate amenintare cunoscuta la adresa liberta~ii~i a vietii private. CESE are convingerea oii aplicatiile RHD ar trebui dezvoltate in conformitate cu un cod etic strict in rnaterie de protectie a vietii private, de libertate ~i securitate a datelor, dar ca, odata luate masurile de protectie necesare, dezvoltarea aplicatiilor sale trebuie contirruata. [.,,1

.Aplicatiile Care identifica persoane prin intennediul marfurilor pe care le-au cumparat sunt, in generql, .inacceptabile. Cu toate aeestea, unele aplicatii sunt inadecvateIntr-o soeietate Iibera ~i nu ar trebui autcrizate rticiodata, Necesitatea lmperativa de a proreja viata privata §'i anonimarul trebuie s'a constitute miezul recomandarii adresate de Cornisie statelor membre,

CESE propune unnatoareleorientari:

[ ... ] d RFID nu .trebuie folosita pentm Iocalrzarea persoanelor. Localizarea persoanelor este 0 actiune inadecvata, indiferent tii se face prirt imbracaminte, bunuri sau alte articole:

d) RHO nuar trebui utUizata nleiodata intr~un mod care sa elimine san s.! reduca anonimatul.

63

Cuprins

Introducerea actelor biometrice,

o problema de constiinta §i libertate ... , ...... ~"'~''''''''''''''''' .. "",,3

Introducerea documentelor electronice in Romania, 9

Aspecte in ternationale , , , , , .. , 10

R t· .. Am . t t " ~ 12

eactu SOCle a ea romaneasca .

Ce este ~i la ce foloseste microcipul RFID? 14

Lipsa de securitate a microcipului., 15

Riscurile dezvoltarii tehnologice contemporane , 18

Aspects morale , , , " .. " 19

Temeiuri juri dice ale Iibertatii persoanei , 21

Cand statul greseste " 24

Concluzii ,', .. , ,; · '., , ; .. ;;.27

Anexa I

1. Circulara Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei .28

2. Declaratia Sfintei Chinotite aSfantului Munte Athos ........ 33

3. Pastorala Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe a Ucrainei36

4. Declaratia Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse 41

5. Cornunicat de presa al Mitropoliei Clujului.. A6

6. Semnele vremurilor - 666 de Cuviosul Paisie Aghioritul.48 Anexa II

Rezistenta sarba la introducerea cardurilor biometrice ......... 52 Anexa III

Pasapoartele biometrice, la indemana teroristilor 59

Anexa IV

Fragmente de acte normative relevante , 61

Anexa V

Avizul Cornitetului Economic si Social European 63

64