GHID DE INTERACŢIUNE CU VĂCUŢELE DIN SANCTUAR

Abordarea văcuţelor

1.1. Când mai mult de o persoana vizitează sanctuarul, respectiv când au loc de vizite de grup (două sau mai multe
persoane), văcuţele pot fi abordate doar de către o singură persoană, pe rând, doar in prezenţa şi sub
supravegherea unui membru al echipei sanctuarului.
1.2. Cel mai bun moment pentru abordarea unei văcuţe este după masă, când văcuţa, sătulă, se opreşte sau se
aşează şi rumegă, fără a mai mânca, sau moţăie la soare.
1.3. În nici un caz două sau mai multe persoane nu vor aborda împreună, concomitent, o văcuţă.
1.4. Abordarea unei văcuţe se face astfel:

 Vă apropiaţi de văcuţă din faţă sau lateral (niciodată din spate), asigurându-vă că văcuţa vă are în câmpul
vizual şi observă că veniţi spre ea.
 Vă opriţi la distanţa de 0.5 – 1 m de văcuţă, vă aşezaţi şi întindeţi mâna sub botic, ca să vă miroasă.
 Așteptați ca văcuţa să vină la voi, înainte de a continua.
 Dacă văcuţa evită contactul, nu insistați; cel mai bine vă îndepărtaţi şi aşteptaţi un alt moment pentru
abordare.
 Dacă văcuţa se apropie şi vă miroase, aşteptaţi 10-15 secunde să vă miroasă pe îndelete înainte să vă mişcaţi
sau să îi vorbiţi.

1.5. Văcuţele apreciază mângâierile in zona mandibulei, gâtului, în spatele urechilor şi mai ales pe spate, la baza cozii,
în zona sacrală.
1.6. În nici o circumstanță nu încercați să atingeţi o văcuţă printre firele gardului electric. Puteți face contact cu firul
fără să vă daţi seama (prin îmbrăcăminte) şi riscaţi să transmiteţi un mic şoc electric văcuţei, care poate asocia
neplăcerea provocata cu prezenţa voastră sau a vizitatorilor, în general.
1.7. Evitaţi abordarea văcuţelor atunci când acestea stau în grup, unele lângă altele.
1.8. Respectaţi întocmai instrucţiunile echipei sanctuarului.

1
 Hrănire
Nu este permisă hrănirea din mână a văcuţelor de către vizitatori, sau participarea vizitatorilor la procesul de hrănire.
Daca aveţi impresia că o văcuţă doreşte hrană suplimentară, comunicaţi acest lucru unui îngrijitor, nu luaţi iniţiativa
hrănirii, pentru că nu cunoaşteţi cantitatea, tipul de hrană şi periodicitatea meselor.
Hrana văcuţelor constă în fân sau tărâţe, în cazuri speciale (văcuţe bătrâne). Este interzisă hrănirea văcuţelor cu legume,
fructe sau alte alimente.
Este interzisă abordarea văcuţelor de către vizitatori înaintea sau în timpul hrănirii (când văcuţele mănâncă fân).

Perierea şi toaletarea
Perierea şi toaletarea văcuţelor de către vizitatori este permisă doar în prezenţa şi sub supravegherea unui îngrijitor, în
următoarele condiţii:

- doar îngrijitorul poate iniţia procesul de periere şi toaletare

- doar îngrijitorul poate decide dacă puteţi prelua şi continua activitatea de periere şi toaletare
- dacă văcuţa devine neliniştită, întrerupeţi imediat procesul de toaletare şi vă îndepărtaţi încet
- dacă îngrijitorul se îndepărtează (de ex. ca să intervină într-o situaţie neaşteptată), întrerupeţi imediat procesul de
toaletare şi vă îndepărtaţi încet.

Comportamentul în preajma văcuţelor

Atâta vreme cât vă aflaţi în preajma văcuţelor, în spaţiul lor de păşunat sau locuit, trebuie să vă abţineţi de la: zgomote
puternice (sonerii de telefoane la volum tare, ţipete, ton ridicat, etc) sau mişcări bruşte. Nu uitaţi, în nici un moment, că
majoritatea văcuţelor au avut experienţe neplăcute cu oamenii, înainte de a fi salvate si aduse in sanctuar.
În preajma văcuţelor, este indicat să aveţi o atitudine calmă, relaxată, să vorbiţi pe un ton jos şi să vă mişcaţi lent.
Dacă vă este frică sau nu vă simţiţi confortabil în preajma văcuţelor, este indicat să vă îndepărtaţi încet de ele şi să
discutaţi cu un îngrijitor, pentru a găsi, împreună, metoda şi momentul oportun pentru a re-încerca relaţionarea cu o
văcuţă.

Personalităţile văcuţelor
Nu uitaţi că fiecare văcuţă este un individ unic, cu o personalitate distinctă. Ţineţi permanent seama de acest aspect
atunci când relaţionaţi cu văcuţele.

Lăsaţi membrii echipei sanctuarului să vă povestească despre fiecare văcuţă în parte, înainte de a o aborda.

Ţineţi cont de faptul că văcuţele au format un ataşament puternic unele faţă de altele şi că pot avea tendinţa să îşi
protejeze prietenii (in special pe cei tineri), dacă au impresia că aceştia sunt în pericol sau sunt stresaţi de prezenţa
vizitatorilor.

Vă rugăm să recitiţi acest material în ziua vizitei. Scopul a priori al sanctuarului este acela de a oferi rezidenţilor săi un
cămin în care să se simtă pe deplin în siguranţă şi respectaţi iar noi toţi avem datoria de a ne comporta ca atare în el.
2