Dezvoltare personală

clasa a III-a
Subiectul: Situaţiile de risc în natură.
Locuri accesibile/neaccesibile pentru
odihnă şi joacă în natură
 Unitatea de competenţă
5.1. Identificarea locurilor şi situaţiilor sigure în
natură, mediul public şi online în baza criteriilor
oferite

Obiective:
1. Vom identifica locurile accesibile pentru odihnă şi joacă
în sânul naturii;
2. Vom enumera situaţii de risc ce ar putea avea loc în
locurile de odihnă în natură;
3. Vom comunica impactul situaţiilor de risc asupra omului;
4. Vom argumenta soluţii de evitare ale situaţiilor de risc.
 Pădure Parc

Locuri
pentru
odihnă şi
joacă în
natură
Iaz Teren de sport
 În pădure ne așteaptă un peisaj fantastic, un soare darnic, aer curat, gîze
de tot soiul, triluri vesele de păsărele, flori, pomuşoare, ciuperci fermecate.
 Copiii analizează împrejurimile, adună
conuri, crengi, pietre, cercetează omizi,
gândaci, viermi, flori și fructe, vor să cânte,
cer de mâncare, de băut, vor să meargă la
veceu și se duc cât văd cu ochii.
Ce situaţii de risc pot apărea?
1. Se pot rătăci;
2. Se pot răni;
3. Pot fi pişcaţi;
4. Se pot intoxica;
5. Pot fi supuşi insolaţiei etc.
 Ce trebuie de făcut?
1. Mergeţi în pădure cu familia sau cu învăţătorul. Pentru
a nu vă rătăci, nu vă îndepărtaţi de ei şi de grup. Staţi
grămăjoară. Strigaţi în caz de necesitate.

2. Orientaţi-vă corect în spațiu: încet, cu grijă – pentru că

puteţi da în gropi. Nu târâţi picioarele şi nu săriţi deoarece
vă puteţi agăța de o rădăcină, creangă.
 Ce trebuie de făcut?
3. Cel mai mare risc îl prezentă perioada căpușelor - purtătoare de Evitați
tufărișul și iarba înaltă. Căpușele simt foarte bine apropierea unui organism viu
și cald și imediat se aruncă la om sau animal. Prelucrați hainele cu substanțe
speciale pentru căpușe. Băgați pantalonii în ciorapi, iar tricoul sau cămașa –
în pantaloni, astfel căpușele vor avea mai puține șanse să ajungă până la piele.
După plimbare sau înainte de a vă întoarce, scuturați-vă cu atenție hainele și
examinați părțile sensibile ale pielii: după urechi, abdomenul, sub genunchi,
subsuori, pe gât, pe cap. Dacă totuşi s-a agăţat nu încercaţi s-o scoateţi, ci vă
adresaţi la medic.
Pentru a nu fi înțepat de viespi și albine, obișnuiți-vă să le observaţi și să
mergeţi foarte atenţi pe lângă ele. Nu trebuie să le deranjaţi cuibul sau vizuina
unde se ascund. Dacă aţi fost înțepat de o viespe sau albină, mai întâi e nevoie
să scoateți acul și să prelucrați locul înțepăturii cu oțet, sau să aplicați un
șervețel înmuiat în apă rece.
Vă puteți apăra de țânțari sau musculițe dacă vă îmbrăcați corect și stropiți
hăinele cu substanțe speciale împotriva acestor insecte. Pentru ca să nu fiţi
mușcaţi de furnici, nu trebuie să le deranjaţi și nu staţi în apropierea locurilor
pe care mișună acestea.
 Ce trebuie de făcut?

4. Pentru a nu vă intoxica, nu atingeţi şi nu

puneţi nimic în gură fără permisiune!
Pomușoarele drăguțe de pe arbuști și ierburi să
le arataţi mai întâi maturilor. La fel și în cazul
ciupercilor. Ar fi mai bine să nu vă atingeţi de
plantele, ierburile, ciupercile sau insectele
necunoscute.
 Ce trebuie de făcut?

5. Pentru a preveni insolaţia purtaţi pe cap un chipiu deschis,

iar în zilele senine și toride – haine subțiri, care să vă protejeze
pielea de arsuri. Aplicați o cremă protectoare, găsiţi un loc mai
umbros pentru joacă.

Pentru orice eventualitate, rețineți care sunt simptomele

insolației: înroșirea feței, dureri puternice de cap, apoi apar
amețelile, se întunecă în fața ochilor, stare de greață și vomă. În
această situație staţi la umbră, răcoriţi-vă cu apă.
Odihnă plăcută să aveţi!