Curiozitati din lumea vie

1. Se spune că ţâ nţarii sunt de două ori mai atraşi de culoarea albastră decâ t
de oricare altă culoare. Deci, nu vă luaţi pijamale albastre!
2. Există un pă ianjen numit ”pă ianjenul orb” . El tră ieşte în Asia de sud-est şi
este specia de pă ianjen care ţese cele mai mari pâ nze, şi asta în ciuda
faptului că, aşa cum sugerează şi numele, el nu vede aproape nimic.
„Broderiile” lui pot ajunge la o suprafaţă de aproape 2 metri. Se spune că
firul este atâ t de rezistent, încâ t localnicii fac din el plase de pescuit.
3. Un purice poate să ri de 350 de ori mă rimea corpului să u. Dacă respectă m
proporţiile, asta ar fi ca şi cum un om ar să ri lungimea unui stadion de
fotbal.
4. Pasă rea flamingo ne uimeşte prin stilul ei de a servi masa: ia apă în ciocul
lung, o lasă apoi să se scurgă , ră mâ nâ ndu-i astfel în gură doar micile insecte
şi animale de apă , pe care le înghite cu poftă . Ciocul ei este pe post de
strecură toare.
5. Rechinii nu au nevoie de dentist. Dacă un reghin pierde un dinte, în maxim
24 de ore îi creşte altul la loc. Rechinul pierde cam 30.000 de dinţi în toată
viaţa sa, asta însemnâ nd că , odată la 8 ani, întreaga lui dantură este
înlocuită în mod natural.
6. Iată şi un animal foarte …raţional. Crevetele este o specie de rac, ce nu are
inima în corp, ci în … cap.
7. Porcii nu pot să se uite în sus, spre cer pentru că în zona gâ tului ei au câ teva
oase lipsite de articulaţii şi nu pot să îşi ridice capul spre cer.
8. Iată şi un mod inedit de a face igiena urechilor. Girafa este capabilă să se
cureţe singură în ureghi, datorită limbii sale extrem de lungi şi elastice, de
aproximativ 55 cm.
9. Blana ursului polar este albă pentru că mijlocul firului de pă r din blană este
gol şi prin el se reflectă lumina mai mult decâ t în ză padă sau gheaţă . Aeru
este un bun izolator, de aceea ursul polar nu simte asprimea iernilor. În
anotimpul rece, blana lui se colorează în galben, iar pielea sa este neagră .
10. Sâ mburele…ucigaş – sâ mburele de piersică are în componentele sale,
cianură , otravă utilă pentru a combate viermişorii sau insectele care s-ar
hră ni din acel fruct sau din seminţele lui. Cantitatea de otravă dintr-un fruct
este total inofensivă pentru oameni.

1
 Diversitatea plantelor si animalelor

Biodiversitate – totalitatea plantelor, animalelor şi microorganismelor de pe un

anumit teritoriu

Floră – totalitatea speciilor de plante de pe un anumit teritoriu

Faună – totalitatea speciilor de animale de pe un anumit teritoriu

Vegetaţie – comunită ţile de plante de pe un anumit teritoriu

Ecosisteme
Acvatice Terestre Aeriene
Flora Fauna Flora Fauna Fauna

plutitoare arbori,
neinradacinate, vertebrate, arbusti, Mamifere
plutitoare nevertebrat plante , pasari, pasari, insecte
inradacinate, e ierboas insecte
subacvatice e

2
 Ce sunt bacteriile?
Bacteriile sunt organisme mici unicelulare care se gă sesc peste tot de la
ecranul calculatorului, la propria transpirație și flora intestinală . Majoritatea
bacteriilor nu sunt patogene deci nu cauzează apariția unei boli. Cu toate acestea,
există și bacterii care odată ce pă trund în organism te îmbolnă vesc. Uneori boala
apare ca urmare a infecției cu bacterii iar alteori din cauza unei toxine bacteriene.
De cele mai multe ori, infecțiile bacteriene afectează ochii, gâ tul, cavitatea bucală ,
tractul urinar sau urechea.

Ce sunt fungii?
Poate cel mai cunoscut tip de fungi este ciuperca. Multe alte tipuri de fungi,
însă , sunt dă ună tori oamenilor și sunt considerați patogeni. Fungii supraviețuiesc
datorită energiei oferite de alte organisme. Deseori se hră nesc cu resturile unor
plante, sau chiar cu straturile externe ale pielii (primele simptome sunt
descuamarea pielii și senzația de mâ ncă rime).
Unele varietă ți de fungi produc substanțe toxice (micotoxine), iar oamenii pot
veni în contact cu acestea prin consumul unor ciuperci otră vitoare.

3
 Substante si amestecuri de substante
Substanţe şi proprietăţi

Însuşirile caracteristice, cu ajutorul cărora se recunoaşte o substanţă, se

numesc proprietăţi.

Proprietăţi chimice

– proprietatea de a arde, proprietatea de a fermenta, proprietatea de a rugini etc.

Proprietăţi fizice

– gust, miros, culoare, formă, stare de agregare, constante fizice

(densitatea, temperatura de topire).

4
Substanţa pură

Sustanţa pură este substanţa perfectă curată a cărei compoziţie rămâne

neschimbată prin operaţii fizice.

Exemple de substanţe pure

– hidrogenul, oxigenul, apa distilată, azotul etc.

Clasificarea substanţelor

Substanţele se clasifică în:

Substanţe simple

– oxigen, azot, mercur, sulf, carbon, aur etc.

Substanţe compuse

– apă distilată, dioxid de carbon, oxid de mercur, dioxid de sulf, acid sulfuric, amoniac etc.

Proprietăţi caracteristice substanţelor compuse

– sunt substanţe pure

– se obţin în urma unui fenomen chimic
– elementele care formează compuşii se combină în anumite proporţii de masă
– proprietăţile chimice diferă faţă de cele ale substanţelor componente
– pot fi descompuse în substanţele componente, prin procedee chimice
– au temperaturi de fierbere şi topire bine determinate
– au densităţi caracteristice.

Amestecuri şi proprietăţi

Majoritatea substanţelor se găsesc în natură sub formă de amestecuri.

Exemple de amestecuri

– apa potabilă, apa minerală, aerul, rocile, minereurile, apa mării, petrolul, cărbunii, sărea
gemă, aliajele etc.

Clasificarea amestecurilor

Amestecurile se pot clasifica în:

5
Amestecuri omogene

– au în toată masa lor aceeaşi compoziţie şi aceleaşi proprietăţi.

Amestecuri neomogene (eterogene)

– au compoziţie diferită în masa lor şi proprietăţi diferite.

Proprietăţi caracteristice amestecurilor de substanţe

– nu sunt substanţe pure

– se obţin în urma unui fenomen fizic
– componentele amestecurilor nu sunt într-un raport bine determinat
– substanţele componente îşi păstrează proprietăţile
– pot fi separate substanţele componente, prin procedee fizice
– nu au temperaturi de fierbere şi de topire bine determinate
– densitatea amestecurilor variază în funcţie de compoziţia acestora.

Fenomenele= transformări ale materialelor

Ỉn mediul înconjurǎtor se petrec continuu transformǎri ale unor materiale în alte

materiale, cu proprietǎţi diferite.
Unele transformǎri sunt utile omului, altele sunt dǎunǎtoare

 Ruginirea înseamnǎ transformarea fierului sub influenţa aerului şi a umezelii într-o

materie brun-roşcatǎ, numitǎ ruginǎ.

 Alterarea presupune transformarea materiei sub acţiunea mediului pǎnâ la

descompunere, stricare.

 Putrezirea este fenomenul de descompunere treptatǎ a materiei de naturǎ vegetalǎ

sau animalǎ la încheierea ciclului de viaţǎ, sub influenţa umezelii, a aerului şi a
bacteriilor

 Coacerea este procesul de transformare suferit de un preparat alimentar sub

acţiunea cǎldurii, în cuptor pentru a-l face comestibil.

 Arderea este fenomenul de transformare rapidǎ a unor materiale în prezenţa

oxigenului, proces însoţit de degajare de cǎldurǎ şi lumină

6
7