Tema: Caracteristicile lumii vii

Componentele lumii vii

Caracteristicile lumii vii:
1.Se mișcă
2. Se reproduc(înmulțire)
3.Se alimentiază
4.Se dezvoltă
Suprafața pământului este populată de aproximativ 500.000 de specii de
plante și 1.500.000 de specii de animale. Nu există regiuni ale globului lipsite
de viață. Pe orice teritoriu conviețuiesc mai multe specii de microorganisme,
plante și animale care depind unele de altele și, împreună, de factorii de
mediu.
Diversitatea lumii vii a impus gruparea organismelor în sisteme de clasificare.
Principalul criteriu de clasificare este cel reproductiv. Unitățile de clasificare se
numesc taxoni (taxis = ordine), iar ramura biologiei care se ocupă cu
clasificarea organismelor se numește taxonomie. Grupele de organisme se
încadrează în mai multe categorii sistematice: regnul, încrengătura, clasa,
ordinul, familia, genul, specia.
Specia reprezintă unitatea de bază în clasificarea organismelor și cuprinde
indivizi cu caracteristici asemănătoare, care iau naștere din strămoși comuni
și se pot încrucișa dând urmași fertili.
Genul cuprinde mai multe specii cu caracter foarte apropiat între ele.
Familia reunește genuri înrudite.
Ordinul cuprinde mai multe familii cu caractere comune.
Clasa reunește mai multe ordine cu caractere asemănătoare.
Încrengătura cuprinde mai multe clase cu caracteristici generale comune.
Regnul reunește încrengăturile cu caractere comune.
Tema:Diversitatea plantelor si
animalelor clasificarea plantelor

Clasificarea animalelor

 Domestice
 Sălbatice

Plante
Regnul Plantae este o categorie sistematică care
cuprinde organismele pluricelulare fotosintetizante,
adaptate primar la viața terestră. Acest regn se
împarte în briofite (mușchi), pteridofite (ferigi),
spermatofite (gimnosperme și angiosperme).
Conform modificărilor și noilor clasificări taxonomice,
regnul plantelor include
și alge (verzi, roșii, Glaucophyta), dar în sistemul
unor țări, acestea fac parte din regnul Protista.
Plantă este și nume generic dat organismelor
vegetale, cu o organizare mai simplă decât a
animalelor și care își extrag hrana prin rădăcini,
caracterizându-se prin prezența clorofilei, prin
faptul că membrana celulei este formată din
celuloză și, în cazul speciilor superioare, prin
alcătuirea corpului din rădăcină, tulpină și frunze.
 Tema: Bacteriile și ciupercile

Clasificarea bacterilor
1.După formă
Acoci
Spirili
Vibrioni
Ce sunt bacteriile ?

 Bacteriile sunt microorganisme celulare care se găsesc peste tot: în apă, în sol,

pe piele și în interiorul intestinelor. Sunt cele mai mici ființe vii de pe planetă.

Unele ciuperci și bacterii sunt utile oamenilor. Lactobacilii sunt bacterii care se găsesc
protejând intestinul uman. Pe de altă parte, penicilina și alte antibiotice pentru
combaterea infecțiilor sunt obținute din unele ciuperci. Drojdiile, care sunt un tip de
ciuperci, sunt folosite la prepararea pâinii și a vinului.

Cu toate acestea, avem și ciuperci și bacterii cauzatoare de boli pe care le cunoaștem

ca agenți patogeni. Exemple de ciuperci patogene sunt Coccidiodes immitis, care
provoacă probleme respiratorii. Printre bacteriile patogene avem Yersinia pestis , care
provoacă ciuma bubonică, și Salmonella typhi, care provoacă febra tifoidă..
Tema: Relații în natură

Tipuri de relații:
1.De trai
2.De reproducere
3.De nutriție
4.De consumator
5.De răspândire

Natură
Natura, în sensul cel mai larg, este echivalentă cu lumea
naturală, lumea materială, fizică sau universul. „Natura” se
poate referi la fenomenele lumii fizice și, de asemenea,
la viață în general. Studiul naturii este o mare parte, dacă
nu singura parte a științei. Deși oamenii fac parte din
natură, activitatea umană este adesea înțeleasă ca o
categorie separată de fenomenele naturale.[1]
Cuvântul „natură” este derivat din cuvântul latin natura,
care înseamnă „calități esențiale, dispoziție înnăscută” și,
în cele mai vechi timpuri însemna literalmente „naștere”.
[2]
 În filosofia antică, Natura este folosită mai ales ca
traducere latină a cuvântului grecesc physis (φύσις), care
inițial se referea la caracteristicile intrinseci pe care
plantele, animalele și alte caracteristici ale lumii le
dezvoltă de la sine
 Tema:Proprietațile corpurilor
Obiectele din jurul nostru se numesc corpuri.
Toate corpurile care ne înconjoară sunt formate din substanțe.
Acestea pot fi naturale ca, de exemplu: sarea, cărbunele, apa, aerul și altele sau artificiale,
adică produse de către om: sticla, porțelanul, materialele plastice, etc.

PROPRIETATILE CORPURILOR
Corpurile solide
Solidele isi pastreaza forma fiindca intre atomii lor exista forte de atractie foarte
puternice
Solidele  nu pot fi comprimate in spatii mici
Exemple de solide:
 solide sub forma de pulbere: zahar, sarea, faina de grau, faina de malai
 solide deformabile: untul, cornetul
 solide cu forma bine definita: cutitul, cana, paharul
 Corpurile solide au  volum  si  forma proprie
Lichidele
Lichidele sunt corpuri aflate într-o stare de agregare intermediară între starea
solidă și gazoasă.
Lichidele au volum propriu , nu au forma proprie (iau forma vasului în care se
află).
Moleculele unui lichid sunt mobile și pot schimba locurile între ele, de aceea
lichidele curg și pot schimba forma .
Exemple de lichide: apa, lapte, ulei
Gazele
Gazele nu au volumul propriu și formă proprie , ele ocupă întreg spațiul pe care
îl are la dispoziție.
Forţele care ţin moleculele laolaltă sunt foarte slabe de aceea gazele pot curge .
Exemple de gaze: oxigenul, heliu, hydrogen

Tema:Proprietațile substanțelor
Substanţe şi proprietăţi
Însuşirile caracteristice, cu ajutorul cărora se recunoaşte o substanţă, se
numesc proprietăţi.

Proprietăţi fizice

– gust, miros, culoare, formă, stare de agregare, constante fizice

(densitatea, temperatura de topire).

Proprietăţi chimice

– proprietatea de a arde, proprietatea de a fermenta, proprietatea de a rugini etc.

Substanţa pură
Sustanţa pură este substanţa perfectă curată a cărei compoziţie rămâne
neschimbată prin operaţii fizice.

Exemple de substanţe pure

– hidrogenul, oxigenul, apa distilată, azotul etc.

Clasificarea substanţelor
Substanţele se clasifică în:

Substanţe simple

– oxigen, azot, mercur, sulf, carbon, aur etc.

Substanţe compuse

– apă distilată, dioxid de carbon, oxid de mercur, dioxid de sulf, acid sulfuric, amoniac

etc.

Tema:Corpuri și substanțe
Definiția substanței și a corpului.
Corpurile sunt obiecte care ne înconjoară.

Corpurile sunt formate din substanțe.

Corpurile fizice diferă ca formă, mărime, masă, volum.

Materia este din ce este făcut corpul fizic. Proprietatea esențială a unei
substanțe este masa ei.

Materialul este substanța din care sunt făcute corpurile.

Tema:Transformările
materialelor
Ruginirea
Ruginirea înseamnă transformarea fierului
fierului sub influența aerului si a umezelii
într-o materie brun-roșcată numită ruginită.

Putrezirea
Putrezirea este fenomenul de descompunere
treptată a materiei de natură vegetală sau
animală la încheieria ciclului de viață sub
înfluența umezelii,a aerului și a bacterilor.