Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Chestionarul de Tendinte Accentuate Schmiescheck
Chestionarul de Tendinte Accentuate Schmiescheck
TIMP.
Timpul de lucru este nelimitat, fără presiuni, fără constrângeri. În linii mari,
timpul de lucru variază între 30 – 60 min. (exclusiv pe subiect). Ca perioadă
a zilei, chestionarul poate fi aplicat oricând, numai dacă subiectul nu se află
într-o stare de oboseală, tensiune sau grabă; acestea falsifică răspunsurile.
CORECTARE.
Pentru facilitarea realizării acestei secvenţe, redăm mai întâi, după
H.Schmieschek, în tabelul de mai jos, cheia răspunsurilor simptomatice
pentru fiecare dintre cele 10 grupe. Numerele din tabel se referă la numărul
întrebărilor din chestionar.
Aşadar, dacă la întrebările 5, 12, 25, 31, 36, 46, 51, 53, 59 şi 65
subiectul subliniază NU, răspunsul este simptomatic şi va fi socotit drept
DA.
Corectarea propriu-zisă a chestionarului se operează prin examinarea cu
atenţie a răspunsurilor DA în care se înglobează şi NU – urile socotite
drept DA.
COTAREA. În continuare, se face un calcul simplu al frecvenţei
simptomelor pentru fiecare dintre cele 10 grupe, calcul care este uşurat
prin marcarea prealabilă cu +. Semnele se adună, apoi se verifică din nou
corectitudinea cotării, pentru a evita sărirea peste un răspuns; fapt care ar
duce la modificarea rezultatului.
INTERPRETARE FACTORI
I. FIREA DEMONSTRATIVĂ
capacitate normală de refulare;
laudă de sine;
activitate practică cu scop de a se impune;
autocompătimire;
hotărâri pripite;
mare adaptabilitate la oameni;
fantezie.
În copilărie – citesc cu plăcere pentru alţii, egoişti, refulează cu
uşurinţă, mincinoşi, amabilitate cu cei mari, pripeală.
II. FIREA HIPEREXACTĂ
III. FIREA HIPERPERSEVERENTĂ
perseverare anormală a afectului;
susceptibilitate;
se simte uşor jignit;
nu acceptă critica;
procentul subestimat al propriei valori;
gelozie;
ipohondrie;
îndărătnic;
dezvoltare paranoică în urma alternanţei succes – eşec.
IV. FIREA NESTĂPÂNITĂ
reacţionează impulsiv;
conformaţie atletică – preferă activitatea fizică;
schimbări dese de serviciu;
nu le plac investigaţiile medicale;
nu au scrupule morale;
mănâncă şi bea orice le place (alcoolici cronici şi
prostituate);
la adolescenţă fug de acasă;
gândire lentă, greoaie;
povestesc detalii;
pedanţi;
pot trece de la indispoziţie la depresie şi de aici la suicid.
V. FIREA HIPERTIMICĂ
veselie continuă;
nevoie de acţiune (de aceea sunt împrăştiaţi);
digresiuni în gândire (fugă de idei);
stabilesc uşor relaţii;
înclinaţie spre alcool (în combinaţie cu trăsătura
demonstrativă).
VI. FIREA DISTIMICĂ (TEMPERAMENT DEPRESIV)
serios;
conştiincios;
meditativ;
afectat de evenimentele triste ale vieţii;
imbold spre acţiune diminuat;
gândire lentă.
VII. FIREA CICLOTIMICĂ
alternanţa stărilor hiper şi hipotimice (oscilaţie în funcţie de
ambianţă şi teme de discuţie);
calomniază;
falsifică;
înşeală.
VIII. FIREA EXALTATĂ
se entuziasmează şi disperă uşor;
dragoste pentru muzică, natură, religie, filozofie;
un eşec îi face nefericiţi;
grijă excesivă pentru propria persoană;
sentimente nobile.
IX. FIREA ANXIOASĂ
A. La copii:
frică de: întuneric, furtună, câini şi injecţii.
B. La adulţi:
nu se pot apăra (afirma) în cadrul unei dispute;
docili, uneori apare o supracompensaţie;
tendinţe la spaime;
tendinţe la ipohondrie.
I. FIREA DEMONSTRATIVA
Persoana se caracterizeaza printr-o mare capacitate de refulare.
Aceasta o ajuta sa traiasca rolurile atat de intens incat, in cazurile de
accentuare a acestei trasaturi, falsifica realitatea fara sa-si dea seama.
Daca in limitele normalitatii demonstrativitatea se manifesta printr-o mare
capacitate empatica, prin imaginatie, adaptabilitate, mobilitate a expresiei,
in cazurile morbide se manifesta ca personalitate isterica cu insusirile :
minciuna, inconsecventa, delincventa, etc.
• capacitate normală de refulare;
• laudă de sine;
• activitate practică cu scop de a se impune;
• autocompătimire;
• hotărâri pripite;
• mare adaptabilitate la oameni;
• fantezie.
În copilărie – citesc cu plăcere pentru alţii, egoişti, refulează cu
uşurinţă, mincinoşi, amabilitate cu cei mari, pripeală.
Mod de manifestare:
• Hiperexactitatea (cand doar este accentuate) prezinta avantaje:
hiperconstiinciozitate, meticulozitate, spirit de ordine, trasaturi ale
personanei valoroase, poate ajunge la unele exagerari care ii complica
viata, are – sens altruist, sens egoist (grija exagerata pentru propria-i
bunastare), care in limite moderate este pozitiv, manifestandu-se prin :
evitarea primejdiilor inutile, evitarea exceselor la bautura si fumat.
Psihopatia anancasta (hiperexactitatea are o intensitate mare,
psihopatica) prezinta dezavantaje:
a. Capacitaea de decizie este prejudiciata
b. Munca nu se mai desfasoara fluent (indoieli continue, verificari
permanente, ramaneri in urma)
c. Ii vine greu sa plece de la lucru
d. Intoarceri pentru verificari
e. Nelinistea persista si in timpul liber, al odihnei (nu se odihneste)
f. Minutiozitate exagerata
g. Grija excesiva de a evita accidentele
h. Pierde mult timp
i. O munca de raspundere ii creaza multe motive de teama.
Pe fondul psihopatiei anancaste se poate dezvolta nevroza obsesiva.
Nevroza anancasta (nevroza obsesiva) se caracterizeaza prin:
• Luarea hotararilor este o problema chiar in lipsa pericolului.
• Primejdia minima pare amenintatoare datorita nehotararii permanente
asupra existentei sau nu a motivului de teama. Oscilarea intre cei doi poli
ai framantarii da nastere fricii patologice a nevroticilor obasesivi, fricii pe
care ei o considera neintemeiata fara a o putea invinge.
• Incearca sa lupte impotriva obsesiei inca din perioada dezvoltarii
afectului, dar deoarece capacitatea de refulare este insuficienta chiar
lupta impotriva obsesiei creeaza obsesia, caci alternanta sporeste frica.
Dezvoltarea obsesiva porneste de la prima ezitare atunci cand ar fi
necesara o hotarare. Urmatoarele ezitari in imprejurari similare fac sa
creasca inhibitia mult peste punctual de plecare.
• Se produc fixatii, in unele domenii subiectul nu se mai comporta normal
(nu face ceea ce ar trebui sa faca, sau are o activitate pe care nu ar trebui
sa o aiba). Prin dezvoltari obsesia se fixeaza unilateral. Cu cat nevroza
obsesiva este mai inaintata cu atat e mai clara limitarea la un domeniu
(individual nu mai are timp sa stea in cumpana la celelalte domenii).
IV.FIREA NESTAPANITA
Se manifesta gradual de la firea nestapanita la psihopatia epileptoida
(fara o adevarata legatura cu epilepsia).
ESENTA: Pentru comportament sunt hotaratoare impulsurile,
instinctele, sentimentele sin u considerentele rationale. Ratiunea e mai
putin luata in seama. Se manifesta dorinte de descarcare nervoasa,
resimtita mai mult fizic decat psihic.
Manifestare: reactioneaza impulsive. Cand nu le convine ceva, isi arata
nemultumirea prin mimica, cuvinte, formuleaza pretentii sau se retrag
suparati. Se cearta pentru nimicuri cu sefii si colaboratorii, devin agresivi,
trantesc lucrarea pe birou, isi dau demisia, nu se gandesc la urmari. Au
incaierari cu oamenii pentru ca daca mania lor creste, cuvintele sunt
urmate de fapte. Sunt mai iuti la fapte decat la vorbe.
Nu se poate spune ca actiunile lor sunt pripite, ci mai degraba ca iritatia
lor creste asa de mult in intensitate, incat presupune o descarcare.
Dominarea de catre impulsuri se manifesta prin faptul ca:
Mananca si beau ce le place. Devin alcoolici, nestapaniti in domeniile
sexuale (au raporturi sexuale foarte frecvente.psihopatele epileptoide
in tinerete cedeaza usor, unele devin prostituate).
Inclinatie deosebita pentru munca fizica, care nu li se pare grea si in
acest domeniu obtin rezultate mult mai bune decat altii. Ii supara mai
degraba perturbarile din activitatea lor. Nestatornicia in viata
profesionala se datoreaza starii de proasta dispozitie si iratibilitate. Isi
schimba des serviciul.
Nu prea au tendinta de a vorbi, caci a vorbi inseamna a gandi, ceea
ce nu le e caracteristic.
Fire greoaie, care nu permite o dezvoltare in ritm rapid a reactiilor
affective. Afectele se umfla excesiv, in loc de a se intensdifica
exploziv. Au o predispozitie spre ample manifestari de manie si mai
putin pentru explozii bruste cum au colericii.
In timpul examenelor medicale sunt tacuti, morocanosi sin u raspund
decat la strictul necesar. Examenele medicale sunt dezagreabile.
Nu prea au scrupul moral. Comit in imprejurari favorabile cu usurinta,
acte necinstite, furturi. Crima premeditate nu le este caracteristica, ci
numai cea sub forma violentei fizice. Adolescentii ataca fetele. Nu au
intelegere pentru cerintele sociale pentru ca acestea reclama o
judecata mai profunda. Ei nu se gandesc decat prea putin la ceea ce
depaseste prezentul.
Manifesta fuga impulsive, din dorinta de a se departa de locul
supararii. Manifesta fuga nemotivata (la adolescenti), fara motiv de
moment.
Au afecte. Cand sunt linistiti sunt grijulii cu copii lor, iubitori de
animale, gata sa ajute.
Violenta lor se datoreaza marii tensiuni affective sin u a lipsei de
afecte.
Conformatie atletica a corpului. Sunt foarte puternici (element de
inrudire cu psihopatia epileptoida si epilepsia). Nu intotdeauna exista
o astfel de conformatie a corpului.
Gandire greoaie si lenta. In unele cazuri capacitatea de intelegere
este mai scazuta (in special la psihopatii epileptoizi).
Nu reusesc la testul de productivitate
Mobilitate launtrica mica dovedita de gandirea lenta si greoaie si
dezvoltarea in ritm lent a afectelor.
Pedanterie (ordonati, constiinciosi, meticulosi, exacti). La epileptici
este mai pronuntata.
Amanuntire exagerata a naratiei, dau detalii multe sin u reusesc
decat cu greu sa spuna esentialul.
Starile depressive apar la unele personalitati nestapanite si pot duce
la sinucideri. Epileptoizii fata de actele savarsite de ei manifesta
insensibilitate pentru ca nu le e specifica refelctia. O buna inteligenta
mai poate sa mai atenueze cate ceva, darn u mult atunci cand vine in
contact cu pornirile impulsive.
Ceea ce isi propun in clipa de ratiune este rasturnat prin exploziile
affective.
V. FIREA HIPERTIMICA
Se manifesta gradual de la hipertimie la hipomanie.
Manifestare:
Combinatie intre veselie - viata privita sub latura placuta, ca fiind
placuta, trecandu-se usor peste necazuri.
dorinta de actiune - care poate duce la realizari de valoare, inventii,
inovatii.
nevoia de a vorbi - sociabili, de aceea inclinatia de a bea ca urmare
a numarului mare de prieteni. In reuniuni sunt antrenanti, cu umor,
nu plictisesc, au teme noi de discutie.
Digresiune in gandire – insotite de bogatia de idei, stimulatoare
pentru munca productive, dar care pot duce si la fuga de idei.
Componentele comportamentului hipertimic care se refera la afectivitate,
gandire si vointa nu coexista intotdeauna in acelasi grad. In general sunt
egale ca si in cazul hipomaniei.
HIPOMANIACII:
Combinatie intre veselie – care constituie in acest caz o primejdie, caci
lucrurile sunt tratate cu usurinta, cu superficialitate. Lipseste simtul
datoriei, lipsesc remuscarile, apar usor abateri de la estetica.
Isi pericliteaza reputatia si situatia materiala.
Veselia se transforma frecvent in iritabilitate, nevoia de actiune – in
masura excesiva duce la activitate febrile dar sterile, indivizii sunt
imprastiati.
Digresiune in gandire – care conduce la fantezi cu idei nerealiste.
VI.FIREA DISTIMICA
Se manifesta in grad inalt ca temperament subdepresiv. Gravitatea
depresiunii psihice nu merge in paralel cu gravitatea evenimentului, fiind
accentuate firea distimica.
MANIFESTARE:
Afectati in mai mare masura de evenimente triste din viata decat de
cele vesele. Evenimentele zguduitoare pot duce la depresiune reactiva
- cand starea de depresiune este accentuate , de lunga durata.
Serioasi din fire, tinuta etica serioasa.
Inboldul spre actiune este diminuat
Gandirea este lenta
In reuniuni participa putin la conversatii
In prim plan apar sentimente contrare tendintelor egoiste.
Firea distimica este mai accentuate la adulti.
ESENTA:
Exaltatii reactioneaza intens la evenimente. Evenimentele
imbucuratoare provoaca repede extazul, cele triste conduc la
disperare
MANIFESTARE:
Firea lor se asociaza mai putin cu egoismul si mai mult cu
altruismul
Manifesta dragoste fata de oameni, bucurie pentru prosperitatea
lor, care pot atinge intensitate mare. Au sentimente nobile.
Sunt mai puternice impulsurile din sfera aspiratii – inclinatii
(dragoste pentru muzica, arta, natura, sport, filozofie, religie). Se
emotioneaza pentru ele pana la extaz. Din randul lor fac parte in
mare masura artistii, poetii, caci raportul afectiv dintre indivizi si
arta e mai puternic, fiind prezenta sensibilitatea afectiva. Firile
artistice se descurca greu in viata pentru ca nu sunt inarmate
pentru a face fata cerintelor brutale ale vietii.
Reactia la celalalt pol e provocata de cauze banale. Pot fi profund
nefericiti din cauza unor banalitati. Frica si frica pentru propria
persoana pot deveni excesive. Teama este deosebit de
susceptibila de accentuare devenind coplesitoare, pentru
sentimente egoiste acest lucru nu este valabil.
Disperarea profunda poate duce la sinucidere.
IX.FIREA ANXIOASA
MANIFESTARE:
• LA COPII: frica se manifesta atat de intens incat domina intreaga
personalitate. Copiilor anxiosi :
Le este frica seara singuri in pat
Le este frica de intuneric
Le este frica de caini
Le este frica de furtuna
Le este frica de alti copii si de aceea sunt persecutati de acestia
Le este frica de profesori.
FIREA EMOTIVA
CHESTIONARUL H. SCHMIESCHEK
INSTRUCŢIUNI
Citiţi cu multă atenţie, fiecare întrebare şi răspundeţi bifând cu
un „X” pe DA sau pe NU în foaia de răspuns pe care aţi primit-o.
CHESTIONAR SCHLMIESCHEK