Criminologie

1. De cand s-au facut studiile stiintifice despre criminalitate ca fenomen social?

a. din cele mai vechi timpuri
b. odata cu aparitia religiei
c. incepand cu secolul al XVII-lea
2. Cum a fost considerata crima ?
a. manifestare diabolica, expresie a pacatului
b. o fapta reprobabila
c. ceva ce tinea de obiceiurile locului unde se savarsesc
3. Cum a fost apreciata pedeapsa pentru crima ?
a. sanctiune pentru fapta comisa
b. retributie pentru raul facut ori ca ispasire a pacatului savarsit
c. forma de prevenire pentru cei predispusi
4. Ce a constituit modelul de inspiratie a pedepselor ?
a. Codul lui Hammurabi
b. Legea talionului
c. Legea celor XII table
5. Cum se face aplicarea pedepselor ?
a. diferentiat, in functie de pozitia sociala a faptuitorului sau victimei
b. fara nici o diferentiere
c. de catre persoane anume desemnate
6. Cum erau pedepsele pentru demnitari ?
a. aceleasi ca si pentru persoanele nedeterminate
b. mai blande pentru delicte minore si mai aspre pentru delicte grave
c. influentate de demnitatea pe care o ocupa faptuitorul
7. Cand si unde au aparut primele preocupari pentru legiferare si pentru cunoasterea legii ?
a. Imperiul Roman
b. Egipt
c. Grecia antica (incepand cu secolul VII i.e.n)
8. Care dintre legiutorii de mai jos au ramas in istorie pentru asprimea legilor elaborate ?
a. Solon
b. Aristotel
c. Drakon
9. Cui a apartinut asertiunea conform careia “pedeapsa constituie sanctiunea pentru fapta comisa si
trebuie orientata catre un scop care sa constituie temeiul juridic al aplicarii” ?
a. Drakon
b. Socrate
c. Platon
10. Ce personalitate a identificat rolul preventiv al pedepsei ?
a. Platon
b. Aristotel
c. Seneca
11. In operele carui autor antic se regaseste problema criminalitatii ?
a. Montesquien
 b. Homer
c. Thomas Morus
12. Care dintre lucrarile de mai jos au influentat in mod decisiv criminologia?
a. Poemele Homerice
b. Despre infractiuni si pedepse
c. Despre spiritul legilor
13. Cine este autorul lucrarii “Despre infractiuni si pedepse” ?
a. Cesare Beccaria
b. Thomas Morus
c. Raffaele Garofalo
14. Caruia dintre autorii de mai jos apartin ideile “triumful dreptului natural conform caruia toti oamenii sa
fie egali in fata legii si sa aiba aceleasi drepturi si obligatii” ?
a. Solon
b. Beccaria
c. Aristote
15. Carui criminolog apartine opera “Omul delincvent” ?
a. Enrico Ferri
b. Cesare Lombroso
c. A. Lacassagne
16. Care este teza centrala din opera lui Lombroso ?
a. infractorul este o persoana predestinata sa comita delicte datorita unor stigmate fizice si
psihice inascute
b. infractorul comite crima pentru rezolvarea unor nevoi personale
c. infractorul comite delictul fiindca pedeapsa este mai mica decat folosul obtinut
17. Cine este cunoscut in literatura de specialitate ca fiind parintele criminologiei antropologice ?
a. Beccaria
b. Lacassagne
c. Lombroso
18. Cine a analizat rolul factorilor sociali in determinarea criminalitatii ?
a. Lombroso
b. Enrico Ferri
c. Beccaria
19. Cine este considerat in literatura de specialitate intemeietorul criminologiei sociale ?
a. Raffaele Garofalo
b. Enrico Ferri
c. Jeremy Bentham
20. Carui cercetator criminolog apartine paternitatea criminologiei ca denumire ?
a. J. Bentham
b. Enrico Ferri
c. R. Garofalo
21. Ce criminologi sustin ca factorii preponderent biologici determina criminalitatea ?
a. cei din scoala germana
b. cei din scoala italiana
c. cei din scoala franceza
22. Cine a elaborat teoria potrivit careia raspunderea pentru savarsirea faptelor antisociale revine
societatii ?
a. A. Lacassagne
 b. G. Tarde
c. R. Garofalo
23. Caror factori apartin etiologiei criminalitatii conform criminologilor francezi ?
a. factorii ce tin de individ
b. factorii preponderent sociali
c. niciuna din categoriile mentionate
24. Cine a influentat antropologia criminala ?
a. cercetarile desfasurate in acest domeniu, incepand cu Lambroso s.a.
b. personalitatea stiintifica a unor medici sau sociologi
c. studiile care s-au efectuat pe diverse categorii de infractori si infractiuni
25. Cum au foat denumite primele manifestari stiintifice desfasurate la inceputurile criminologiei ?
a. intalniri de lucru pentru analiza si clarificarea delincventei
b. domenii conexe criminologiei
c. antropologie criminologica
26. Care este considerat momentul ce internationalizeaza cercetarile criminologie, dandu-le un nou
avant ?
a. cele doua conflagratii mondiale
b. infiintarea Societatii Internationale de Criminologie in 1934
c. congresele tinute pana atunci
27. Unde are sediul Societatea Internationala de Criminologie ?
a. Londra
b. New York
c. Paris
28. Care este obiectivul principal al Institutului European Pentru Controlul si Prevenirea Criminalitatii ?
a. o coordonare mai buna a preocuparilor specialistilor
b. schimbul de informatii intre tarile europene in vederea prevenirii si combaterii
criminalitatii
c. infractiunile transfrontaliere
29. Unde are sediul Institutul European Pentru Controlul si Prevenirea Criminalitatii ?
a. Geneva
b. Helsinki
c. Roma
30. Care este denumirea revistei Societatii Internationale de Criminologie ?
a. Annales Internationales de Criminologie
b. Archives de l’antropologie criminelle et des sciens pénales
c. Revue de droit pénal et de criminologie
31. Care tip de criminologie marcheaza cronologic aparitia criminologiei ?
a. criminologia generala
b. criminologiile specializate
c. criminologia clinica
32. Care dintre personalitatile de mai jos numeau criminologia “regina fara regat” ?
a. H. Mannheim
b. J. Pinatel
c. Th. Sellin
33. Controversele privitoare la obiectul de studiu al criminologiei de ce au au fost determinate ?
a. epoca istorica in care s-au facut cercetarile
b. personalitatea si metoda folosita de fiecare cercetator
 c. dezvoltarea criminologiei in cadrul altor stiinte
34. În ce rezidă consecinta aparitiei criminologiei in cadrul altor stiinte ?
a. fragmentarea obiectului de studiu
b. ingustarea ariei de cercetare
c. abordarea insuficienta a unor probleme specifice
35. Ce a vizat cercetarea criminologica în primele ei forme ?
a. modul cum erau comise infractiunile contra demnitarilor
b. studiul infractorului
c. abordarea multifactoriala a criminalitatii
36. O alta preocupare a criminologiei din perspectiva obiectului de studiu ce a mai vizat ?
a. fapta antisociala
b. conditiile care au determinat trecerea la act
c. procesele psihologice ce insotesc fapta
37. În ce consta eroarea principala a unor criminologi care considerau infractiunea ca obiect de studiu ?
a. evidentierea modalitatilor de savarsire a faptei
b. studierea numai a faptelor indreptate impotriva persoanei
c. atribuirea unei sfere foarte largi infractiunii care ar include si fapte civile, morale,
religioase
38. Care dintre criminologii enumerati considera obiectul criminologiei format din doua niveluri (studiul
crimei; penologia, metodele de prevenire, tratament si resocializare) ?
a. Hans Goppinger
b. Hermann Mannheim
c. Thorsten Sellin
39. Cine a abordat pe trei nivele obiectul criminologiei, (crima, criminalul si criminalitatea) ?
a. Franz Von Liszt
b. Raffaele Garofalo
c. Jean Pinatel
40. Aratati care criminolog a impartit criminologia in criminologie generala si criminologie clinica ?
a. E. Sutherand
b. J. Pinatel
c. E. Ferri
41. Ce urmărea criminologia generala, in opinia lui J. Pinatel ?
a. diferentieze intre ele teoriile monocauzate referitoare la obiectul de studiu
b. sa unifice si sa compare datele criminologiilor specializate
c. sa stabileasca coordonatele noilor cercetari criminologice
42. Cine a definit obiectul de studiu al criminologiei ca fiind alcatuit din : “ procesele elaborarii legilor, ale
incalcarii acestora si ale reactiei sociale impotriva celor care incalca legile, precum si interactiunile
dintre aceste procese” ?
a. E. Sutherland
b. Th. Sellin
c. J. Pinatel
43. Cine afirma ca: ” definirea noii politici de aparare sociala trebuie sa se bazeze pe datele stabilite de
criminologie, stiinta complexa care se sprijina pe biologie, psihologie, sociologie si stiinte juridice” ?
a. E. Sutherland
b. Th. Sellin
c. J. Pinatel
44. Care este scopul general al criminologiei ?
 a. dezvoltarea cercetarilor in domeniul de referinta
b. realizarea unei politici penale eficiente apta sa combata si previna fenomenul infractional
c. desprinderea de disciplinele in care s-a dezvoltat
45. Prin ce se realizează identitatea de scop ?
a. stiintele penale
b. biologia si psihiatria
c. psihologia, sociologia
46. De cine este dată deosebirea dintre criminologie si stiintele penale ?
a. modul de concretizare a scopului (prima este o stiinta normativa, in timp ce criminologia
este o stiinta a fenomenologiei penale)
b. metodele de cercetare folosite
c. finalitatea urmarita
47. Prin ce se remarcă scopul imediat al criminologiei ?
a. prin apararea valorilor si relatiilor sociale fumdanentale
b. prin identificarea cauzelor care conduc la producerea criminalitatii
c. prin tragerea la raspundere a celor care comit fapte antisociale
48. Ce presupune functia descriptiva a criminologiei ?
a. studierea si cunosterea criminalitatii dintr-o zona teritoriala (tara, regiune, oras), intr-o
perioada de timp (1-10 ani)
b. descrierea modurilor de operare si a locurilor favorabile
c. influenta proceselor de urbanizare sau a crizei financiare
49. Cine a introdus conceptele folosite in cadrul functiei descriptive: “ mediul, terenul, personalitatea si
actul” ?
a. Olof Kimberg
b. J. Pinatel
c. H. Mannheim
50. Sub ce accepţiuni este analizat conceptul de mediu ?
a. mediul infractional
b. mediu noninfractional
c. fizic sau geografic si cel social (mediul personal si mediul social global)
51. Cine a făcut distinctiile privitoare la mediul personal sau psihosocial ?
a. J. Pinatel
b. E. de Greeff
c. O. Kimberg
52. Prin ce este definit controversatul concept „personalitate”?
a. personalitatea devianta
b. personalitatea schizoida
c. subiectul uman considerat ca unitate biopsihosociala, purtator al functiilor epistemice,
pragmatice si axiologice
53. Ce defineşte conceptul de situatie, specific functiei descriptive ?
a. ansamblul de imprejurari subiective si obiective ce preced actul criminal care include
participarea directa si nemijlocita a personalitatii
b. situatia favorabila
c. situatia nefavorabila
54. Cine a studiat conceptul operational “ situatii precriminale” ?
a. Exner
b. E. de Greeff
 c. O. Kimberg
55. Ce evidenţiază caracterul complexului “ personalitate-situatie” ?
a. unele infractiuni se comit in anumite anotimpuri
b. savarsirea unor infractiuni este favorizata de unele imprejurari
c. sunt infractiuni specifice unor zone geografice
56. Cărei tp de criminologie aparţine complexul personalitate-situatie şi constituie schema fundamentala a
explicarii trecerii la act ?
a. criminologiei critice
b. criminologiei psihologice
c. criminologiei clinice
57. Ce reprezintă actul infractional, din perspectiva criminologica ?
a. raspunsul pe care personalitatea il da unei anumite situatii
b. sanctionabil intrucat incalca legea
c. specific oricarei varste de la care poate interveni raspunderea penala
58. Care este obiectivul functiei explicative ?
a. intelegerea esentei, naturii, cauzelor si conditiilor care favorizeaza fenomenul infractional
b. evolutia in timp (lung-mediu-scurt) a criminalitatii
c. aflarea factorilor favorizanti in actul criminal
59. Care sunt conceptele operationale specifice functiei descriptive?
a. terenul, mediul, personalitate, act
b. factorul, conditia, cauza, mobilul, indicele
c. reactia sociala, tratament, reintegrare etc
60. Care este criminologul cu contributii insemnate in analiza functiei explicative ?
a. H. Mannheim
b. E. de Greeff
c. J. Pinatel
61. Ce defineşte factorul criminogen?
a. explicarea fenomenului infractional
b. orice element obiectiv care intervine in producerea infractiunii
c. aspectele subiective care preced ori insotesc actul criminal
62. Ce vizează cercetarea de predictie ?
a. aparitia unor forme noi ale criminalitatii
b. anticiparea modificarilor cantitative si calitative in dimanica fenomenului infractional atat
in privinta tipologiilor infractionale, cat si autorii implicati
c. inflenta conditiilor socio-economice asupra criminalitatii
63. Care sunt conceptele specifice functiei predictive ?
a. prezent, viitor, probabilitate, similitudine, hazard, risc, prognoza
b. cauza, conditia, efectul, factorii favorizanti
c. crima oraganizata, terorismul, infractiunile transfrontaliere
64. Ce presupune functia profilactica?
a. descrierea si explicarea criminalitatii
b. aprecierea stiintifica a fenomenului infractional in dinamica sa
c. sintetizarea rezultatelor privind etiologia criminalitatii si transpunerea lor intr-un sistem
coerent de masuri de prevenire
65. Ce fel de ştiinţă reprezintă studiul criminologiei ?
a. stiinta starilor de fapt
b. stiinta care studiaza fenomenul infractional si actioneaza in prevenirea si combaterea
 acestuia
c. criminalitatea dintr-o anumita tara, regiune la un moment dat
66. Ce reprezintă criminalitatea reala ?
a. numarul de infractiuni savarsite intr-o perioada de timp determinata
b. infractiunile savarsite impotriva persoanei
c. infractiunile comise la care autorii au fost descoperiti
67. Ce reprezintă criminalitatea aparenta ?
a. numarul total de infractiuni savarsite pe un anumit teritoriu
b. infractiunile cu pericol social redus
c. numarul de infractiuni inregistrate in sistemul justitiei penale
68. Ce reprezintă criminalitatea legala ?
a. numai infractiunile prevazute in legea penala
b. faptele pentru care s-au pronuntat hotarari judecatoresti de condamnare ramase definitive
c. infractiunile prevazute in legi cu dispozitii penale
69. Ce presupune continutul reactiei sociale ante-factum ?
a. reprimarea oricarei incercari de a savarsi fapte antisociale
b. elaborarea de programe de masuri care vizeaza prevenirea si combaterea faptelor
antisociale
c. prevenirea savarsirii infractiunilor violente
70. Ce vizează continutul reactiei sociale post-factum ?
a. tragerea la raspundere penala a celor care au comis infractiuni, tratamentul, educarea si
reeducarea care sa permita reinsertia sociala
b. pedepsele foarte mari aplicate de instante pentru a preveni fapte asemanatoare
c. elaborarea unei politici adecvate de prevenire si control a criminalitatii
71. Care sunt conceptele specifice operabile in cadrul functiei profilactice?
a. influentate de schimbarile politice
b. date de scopul si functiile criminologiei ca stiinta autonoma
c. reactie sociala, modelul clasic de prevenire, control social, raspuns social, tratament,
resocializare, reinsertie sociala
72. Cum este considerată « observarea » ca metoda de cercetare in criminologie ?
a. una dintre metodele de baza care surprinde frecventa, starea naturala a fenomenelor
conexiunile si conditionarile factoriale
b. metoda obisnuita, imprumutata din alte stiinte
c. metoda care a fost adoptata la specificul criminologiei
73. Ce stă la baza observării empirice ?
a. este la indemana oricui
b. are caracter subiectiv si se fundamenteaza pe aspecte spectaculoase
c. nu depaseste nivelul de cultura al persoanei care observa
74. Ce presupune observarea stiintifica ?
a. contemplarea intentionata a realitatii, fiind orientata catre un scop determinat
b. efectuarea de catre personal calificat
c. o logistica adecvata
75. Ce reprezintă cifra neagra a criminalitatii ?
a. infractiunile ramase cu autori nedescoperiti
b. diferenta dintre criminalitatea aparenta si criminalitatea reala
c. infractiunile comise de gruparile mafiote
76. În ce constă specificul “experimentului” in criminologie?
 a. efectuarea in laborator
b. poate fi manipulat, intrucat este provocat
c. ofera posibilitatea cercetatorului sa descifreze conexiunile intre diferite fenomene si
legaturile de cauzalitate dintre ele
77. De ce este condiţionată realizarea scopului propus de experimentator ?
a. lucrul in echipa sau lucrul individual
b. respectarea unor reguli general valabile pentru orice experiment
c. respectarea unor considerente de ordin moral, etic si juridic
78. Care este scopul principal la metoda clinica?
a. investigarea individului in complexitate sa in vederea stabilirii unui diagnostic si
prescrierii unui tratament
b. cercetarea fenomenului infractional
c. stabilirea cauzelor care au favorizat comiterea infractiunii
79. În ce constă deosebirea intre metoda clinica si celelalte metode ?
a. tehnicile folosite pentru realizarea scopului propus
b. locul unde sunt efectuate
c. punctul de plecare (anamneza sau studiul de caz)
80. Care dintre criminologii de mai jos considera ca notiunea de tratament imbraca in criminologia clinica
cel putin doua acceptiuni ?
a. C. Lombroso
b. J. Pinatel
c. E. Ferri
81. Ce are specific metoda tipologica?
a. stabilirea tipurilor de infractiuni
b. determinarea tipului de tratament
c. cunoasterea fenomenului criminal, de la general la individual
82. Reprezentanţii cărei şcoli au realizat primele tipologii criminale ?
a. reprezentantii scolii italiene
b. reprezentantii scolii germane
c. reprezentantii scolii franceze
83. Care criminolog a stabilit opt tipuri de criminali ?
a. C. Lombroso
b. J. Pinatel
c. Seeling
84. Ce are ca specific metoda comparativa?
a. studiaza cifrele reprezentand criminalitatea legala si cea aparenta
b. cel putin doua grupuri (criminali si non-criminali) pe care le studiaza pentru a stabili
asemanarile si deosebirile
c. stabilirea cifrei negre a criminalitatii
85. Ce au la baza metodele de predictie ?
a. un principiu comun - ipoteza unui anumit numar de factori care fac posibila aparitia
conduitei delincvente
b. probabilitatea producerii unor anumite fapte penale
c. posibila aparitie a recidivei
86. Ce presupune « observarea » ca tehnica de cercetare in criminologie ?
a. perceperea subiectiva a fenomenului criminalitatii
b. urmarirea indeaproape a efectelor masurilor profilactice
 c. urmarirea, surprinderea si examinarea manifestarilor sau atitudinilor comportamentale ale
unor grupuri sau subiecti infractori aflati in detentie sau libertate
87. Ce reprezintă « observarea » ?
a. o tehnica fundamentala de percepere si interpretare a fenomenului infractional
b. o forma de reprezentare a unor comportamente deviante
c. o posibilitate de a lua contact cu imperfectiunile legislatiei unei tari
88. In raport cu telurile urmarite cum poate fi « observarea « ?
a. in espectativa
b. indiferenta
c. sistematizata sau nesistematizata
89. Dupa modul in care observatorul percepe problema in realitate, cum poate fi “observarea”?
a. directa sau indirecta
b. interna (participativa)
c. externa (din afara grupului observat)
90. In ce situatii observarea dobandeste caracter sistemic ?
a. cand este realizata de echipe complexe
b. cand se fac cercetari de diagnostic ce privesc aspecte semnificative intr-un context dat
c. cand cercetarile privesc fapte de mare violenta
91. Teoria lui A. Normandeau despre observatorul anonim, ce releva ?
a. posibilitatea de a patrunde profund in intimitatea grupului studiat si limitarea in privinta
miscarii si a intrebarilor
b. imposibilitatea acceptarii de catre grupul studiat
c. rolul factorului creativ in formularea intrebarilor si iesirea din situatii dificile
92. Ce are specific pentru grupurile aflate in penitenciar “observarea”?
a. mediul inchis schimba trasaturile comportamentale ale individului
b. subiectii nu accepta dialogul cu persoane necunoscute
c. abilitatea sau desprinderea de a crea puntea de dialog intre observator si grupul studiat
93. Aratati motivul pentru care este utilizat chestionarul in cercetarile criminologice
a. poate fi folosit pentru un numar mare de subiecti cu structura eterogena aflati pe arii
geografice
b. usurinta in administrare
c. nu presupune contactul nemijlocit intre cercetator si delincvent
94. Care dintre tipurile de chestionare studiaza factori de natura subiectiva ?
a. chestionarul factual
b. chestionarul de opinie
c. chestionarul cu intrebari precodificate
95. Conceptul “ Planul in cinci dimensiuni de alcatuire a chestionarelor”, cui apartine ?
a. Seeling
b. R.M.Stanoiu
c. G. Gallup
96. Ce asigură reusita chestionarului ?
a. conditiile grafice in care este tiparit
b. forma, marimea si continutul acestuia
c. modul in care este administrat
97. Cine constituie principala cale de obtinere a rezultatelor scanate prin folosirea chestionarului ?
a. momentul in care este administrat
b. formularea si succesiunea intrebarilor
 c. nivelul de abstractie al intrebarilor
98. Ce condiţii trebuie sa respecte « întrebarea esentiala » intr-un chestionar ?
a. sa fie plasata intre alte intrebari, iar intre alternativele de raspuns varianta corecta de
raspuns sa nu fie nici prima nici ultima
b. sa fie sugestiva
c. sa contina o parte din raspuns
99. Care din intrebarile aflate in structura chestionarului il pun in tema cu aspectul cercetat ?
a. intrebarile filtru
b. intrebarile bifurcate
c. intrebarile introductive
100. Care este rolul intrebarilor filtru?
a. selecteaza subiectii, oprindu-i sa treaca la intrebarea urmatoare
b. separa raspunsurile pozitive de cele negative si permit subiectilor ramasi sa treaca la
urmatoarele intrebari
c. de a analiza si separa raspunsurile in functie de structura persoanei chestionate