XXX.

ANALOGIA
iNTRE PROCESELE DE TRANSFER
1.Considera i teoretice

ptul c transferul de cäldur se face din zona cu

indu-se de la
mai ridicat catre ZOna mai rece i comparändu-se cu alte
ETanur

d e transfer s-a cutat sistematizarea cuno_tinelor _i gsirea unor

cepte general valabile.
nCept

Astfel s-a ajuns la studiul unor procese ce aparent nu au nici o legtur

ele dar penuru care
ptre
e e
acesSTe
concepte sint perfect valabile, ca de exemplu:
ransterul de impuls (sau cantitate de mi_care)
pnsferul termic
transferul de mas
ransferul energiei electrice
transferul chimic
metabolismul biologic, transportul
nervos

marini i atmosferici
circulatia curentilor m rfurilor
transportul c lätorilor _i
a

transmiterea informailor
etc.
culturale; complexe de
fenomenele sociale _i
sau
ca procese simpie
interpretate
Toate acestea pot fi
fenomen este rezultatul
transfer.
transformare,
orice evolu ie, deci orice starea
Chiar
de echilibru este
Orice de ransier.
procese in sensuri contrare
mai multor de transport
inuia sau a unor tilcurn este necesar pentru c unele pot
tde egalizarea
c a r a c t e r i z a cesitatea
fenomene
analogiei între1
un fenomen pot fi
legile
iar legil generale pentru
ca
greu de experimentat,
stadiat
perimentat
_i ocese,
pro ce
mult mai
altor
fi usor de c u n o a _ t e r e a

pentru sociale.
la procesele de transfer
utilizate f e n o

C o n s i d e r a i i l e
m e n e l e

c a r e
urmeaza
u r m e a z

se
marginesc
de impuls, cäldur _i
de exempBlu Hile care
ce,
chimice, adic la transferul
ingineriei
ale
fundamentale

271
 fenomene din lumea
aplicarea _i la alte
dar ca exerciiu se poate încerca
masa,
înconjurtoare. comune:

fenomenele auo serie de elemente

Toate
Proprietatea transportat î_i modific
schimb , se transport ,
se
Exist întotdeauna ceva care deci o entitate sau o
masa, etc.;
cantitatea sau chiar
calitatea: impulsul, cldura,
proprieta: se transfer în timp.

-Purtanorii de proprietate sunt

cineva
transportul, ace_tia
care asigur
exist
câte o poriune din
Intotdeauna acea
Ei sînt capabili de a prelua
purtätoii de proprietate. transportului.
desc rca într-un alt loc al
de a o duce _i de a o urmätoarele tipuri de
proprietate, chimice se întâlnesc
In procesele ingineriei
purtätori:
molecule de gaze în vid
avansat
de tip radiant - fotonii,
de tip difuzional molecule, atomi,
ioni, electroni
moleculare, poriuni de lichid,
turbioane,
-de tip convectiv asociaii
vârtejuri, etc.
de anumite aptitudini sau proprietäi
Purttorii sînt caracterizai
specifice:
marimea sarcinii transportate de fiecare purtätor
-

fluxul specific al purtätorilor (numrul de purttoi pe unitatea de

seciune in unitatea de timp)
- mobilitatea purttorilor (viteza momentan _i viteza medie)
- drumul liber mijlociu al purtätorilor (de obicei purttorii
preiau sarcina de la ali purttori i o transmit mai departe ca ni_te _tafte -

acest mod asigurând cea mai mare vitez de transport posibil.

-Potenialul transferului
Transferul nu este posibil decât atunci când într-un loc exist mai mult
din acea proprietate, deci un nivel mai ridicat, _i într-un alt loc exist mai puin
sau lipse_te, deci un nivel mai coborát.
Potenialul sau forta motoare a transferului poate fi:
diferent de presiune
-

diferen de vitez
-

diferent de temperatur
-

278
 4iferenta de c O n c e u a u e

diferena de proprietate în spaiu.

enialul inseamn
o
Poten

þutinerarii (7aseul)
Tendinta natural transportului
a& este de a urmri linia cu cea mai mare
Tendinta naniraia întotdeauna se poate realiza aceasta
a t da
5npului de potential. Totu_í nu
campului

coalescente,
orid obstacolelo ce paE aparea cum ar i cioOcniri, devieri,
obstacolelor
trenárn, etc.

a mediuui
Proprietateafazelor sau transportul se
al mediuli în ceea ce prive_te
Comportamentul global mediului de a transporta
mai
conductivitate,
capacitatea
_i exprim
meste
nume
acea proprietate. Astfel pentru:
sau mai incet
epede cinematic
-transferul de impuls avem viscozitatea
transferul de cldur avem difuzibilitatea termic
coeficientul de difuzie molecular
transferul de mas avem

transportului se poate exprima prin

fundamental a
Analitic legea
relatia: ()

in care: transportat
OP-cantitatea de proprietate
transportat
OPlot-fluxul de proprietate
A-conductivitatea mediului
OT potenialul transportului
de intinerar
ox por iunea
-

ô/al-gradientul poten ialului sc derii gradientului.

transferul se face în sensul ce descrie
semnul-inseamn
c
molecular formele
particulare ale ecuaiei
mecanism
Pentru
transportul sunt:
Newton pentru transferul de impuls
-

legea hui (2)

Ovs sau Ty oy
ty y
în care:
Ty-tensiunea tangenial

279
 -viscozitatea dinamic
Vp-viscozitatea cinematic [m°/s]
V viteza fluidului pe directia x
y- distana m surat în directie perpendicular pe vitez
P-densitatea fluidului
Opvyoy- gradientul concentraiei impulsului

-legea lui Fourier pentru transferul de cäldur

sau 9 ,.
-.ap c , )
9,- oy
(3)
unde:
y- flux specific de cldur
-coeficient de conductivitatetermic
Cp cldura specific la presiune constant
a-pcp-difuzivitatea termic [m/s]
T/ôy-gradientul temperaturii
pcTyõy - gradientul concentra iei c ldurii

-legea lui Fick pentru transferul de mas

nA DAB Ca (4)
unde:
fuxul specific de mas alspeciei A
DAB Coeficient de difuzie [m's)
OCNOy gradientul concentraiei speciei A
Pentru mecanism convectiv, la scar macroscopic se obin o serie oe
relaii asemåntoare pentru cele trei tipuri de fenomene de transfer.
-

transferul de impuis
M, pAv sau 6)
unde:
M-flux de mas total [Kg/s]
A suprafaa transversal (m]
28
ieza medie |m/s
ensitateamedi
sportat
Speciic de mas [Kg'mfs [Kg/m
transferud de cldur
Q aAAT
sau q= adT
ux termic [/s]=[W]
nde

cient
A-Suprafata
individual de transfer termic (6)

T- poten ial
[j/m'sK]
.fux termc transferului
specific (/ms[K]

trarnsferul de mas
unde:
NAkAACA sau
n= kaCa
Na-flux masic al speciei A [Kmols]
k-coeficient
A - suprafata
individual de transfer de
mas [m/s]
ACa- potenialul
transferului [Kmo/m']
- flux masic specific al speciei A [Kmol/m's]

Relaia analog pentru cele trei fenomene poate fi scris:

F= pAII sau f= pI

unde:
F- fluxul de proprietate
-coeficientul de proporionalitate
de transfer
A suprafaa
- potentialul transferului

de proprietate poate
fi pus in evidentà
f- fluxul specific t r a n s f e r u l u i de
impuls pentru
o
a de presiune
In ecuatia (5),
c derii
de la ecuaia
transferului plecând
potentialul
cazul curgerii
laminare.
9)
in
CUnduct
aP-1 cu 0 Re

in care:
281
 D

- B

B
 a) Procese in serie.

Dencesele ce decurg in
lnlui global _i prin
poten iaj
serie se
meninerea constant caracterizeaz prin împrirea
a
debitului specific.
AP
Deci:
AP AP
mm2...m. P+APzt.+AP=AP, R$=Tyttt..

mP=2-AP _APtAPzt.APAP I2
In
1trnt.t In (13)
ATtAT2t..+AT AT
AT
Rs

Tr2t.tra R (14)
AC+AC,+.+ACa AC

In aceast
tt.+rn trt+In R
(15)
relaie rezistenele
mici pot fi u_or
rezistentele mari, de unde reiese c în negljate comparativ cu
procese
determinant este procesul care are cea mai mare
ce
decurg în serie, procesul
cea mai mic vitez.
rezisten sau care
decurge cu
Rezistenta global este mai mare sau cel mult egal cu a acestui proces
iar viteza globalä este mai mic sau cel mult egalä cu viteza procesului
determinant.

b) Procese ce decurg în paralel.

AP

AP2
m2

AP3

83
 -

8
8
,
 CIRCUTT MI M2 M3 Volum Timp
mn mm apa mm apa sec
apa

SERIE
PARALEL

PARALEL-

SERIE

6.Prelucrarea i intprctarea datelor experimentale

Se calculeaz debitul masic de lichid cu relaia:

(19
M
in care:

V-volumul de
lichid colectat [m']
p-densitatea lichidului [Kg/m']
volumului [sec.]
colect ri
t-timpul debitul specific cu
relaia:
calculeaz
Se (20)
m dH

capilarei [m]
diametrul
in care:
d=0.7 mm- de presiune: (21)
pierderea
Se
determin AP pgAH [Pa)

in care manometru
(m]
citit la (experimental):

AH
denivelarea

rezistenta
procesului (22)
determin
Se
R -

287
 3|2
N

ITT