-TESTE DE INTERESE-

HOLBAN, HOLLAND, STRONG

TESTE DE INTERESE

Termenul interes vine din latinescul "interest" ("este important "), fiind
folosit în Evul Mediu cu sensul de daună, apoi de desdăunare. Din Renaştere,
acest termen capătă acelaşi sens economic actual (fr. intéręt  = dobândă) şi o
accepţie
accepţie mai generală, definitădefinită de Claparede drept "ceea ce este important la un
moment dat ". ". Se spune despre un individ că manifestă interes pentru cineva sau
ceva – o activitate, o situaţie sau o idee – atunci când el manifestă o atenţie
favorabilă, o preferinţă, când este atras de respectiva persoană, activitate, situaţie
sau idee, de respectivul obiect.
Domeniul orientării şcolare şi profesionale şi-a însuşit această noţiune, cu
atât mai mult cu cât în ea se regăsesc cele două aspecte ale motivaţiei: aspectul
dire
direcţi
cţion
onal
al ("câ
("cârmrma"a")) şi cel cel inte
intens
nsiv
iv ("mo
("motor
torul"
ul").
). Acti
Activivită
tăţil
ţilee no
noas
astre
tre sunt
sunt
orientate către anumite scopuri mai degrabă decât către altele şi cu mai multă
sau mai puţină forţă.
Putem fi interesaţi de orice: colecţii, sporturi, activităţi manuale, vacanţe etc.
Dar,
Dar, din
din raţiu
raţiuni
ni prac
practic
tice,
e, pe
pent
ntru
ru a ofer
oferii tine
tineril
rilor
or şi adadulţ
ulţil
ilor
or îndr
îndrum
umări
ări de
orientare pertinente, multe cercetări au avut drept obiect interesele profesionale
(cf. J-B Dupont).
Pent
Pentru
ru a caracaract
cter
eriz
izaa un subi
subiec
ectt du
dupăpă inte
intere
rese
sele
le sale
sale,, îi pupute
tem
m stud
studiaia::
interesele manifestate sau observate sunt determinante pentru anumite activităţi
 profesionale (muzică, dans, sport), dar rămân adesea inexploatabile în multe alte
cazuri.
Putem, de asemenea, cere subiectului să se descrie pe sine, fie lăsându-l să
se exprime liber, fie utilizând proceduri sistematice, cum sunt chestionarele.
 Interesele exprimate oral în cursul unei convorbiri se dovedesc adesea a nu fi
 Interesele exprimate
 buni indicatori predictivi pentru activitatea viitoare, căci sunt influenţate de
diverse variabile (sex, vârstă, interlocutor, nivel cultural etc.).
Utili
Utiliza
zarea
rea ch ches
estio
tiona
narerelor
lor este
este dedeci
ci,, proc
procededeu
eull cel
cel mamaii frec
frecve
vent
nt pepent
ntru
ru
evaluarea intereselor: spunem că interesele sunt inventariate.
Inter
Interes
esel
elee stab
stabile
ilesc
sc legă
legătur
turaa inti
intimă
mă dintdintre
re pe
persrsoa
oană
nă şi lumea
lumea va valo
loril
rilor
or,,
exteriorizând fondul de însuşiri realizat prin contactul cu realitatea exterioară. În
stabilirea coordonatelor personalităţii interesele ne indică:
- catego
categoriaria de vavalori
lori spre
spre care
care se orient
orienteaz
eazăă perso
persoana
ana;;
- inte
intensi
nsitatatea
tea tend
tendinţ
inţei
ei de apr
aprop
opie
iere
re de aceaceste
stea;
a;
- nive
nivelulull de int
integ
egrar
raree în do
dome
meni
niul
ul res
respepect
ctiv
iv

1
 TESTUL DE INTERESE –HOLBAN

I.Holban a definit intesul ca o variabilă psihologică de natură motivaţională

care în determinarea conduitei persoanei exprimă pe planul relaţiei acesteia cu
medi
me diul
ul ex
exte
terio
riorr dire
direcţi
cţiaa de orie
orient
ntare
are,, cate
catego
goria
ria de va
valo
lori
ri căre
căreia
ia îi acor
acordă
dă
importanţă sau care, într-un sens larg, reţine atenţia subiectului.
Clasificarea intereselor este dificilă datorită diversităţii valorilor şi formelor de
activitate cărora acestea le corespund.
Ca urm
urmare,
re, Ion Holba
olbann po
porn
rneşeşte
te de la urm
următoa
ătoare
reaa clas
clasif
ific
icar
aree a
activităţilor:

A.- activităţi în care se lucrează cu noţiuni sau cu imagini, activităţi care

 presupun procese superioare de elaborare( abstractizare,
abstractiz are, creativitate) ca:
-activităţi de cunoaştere care în formele lor superioare se identifică cu
cunoaşterea(cercetarea) ştiinţifică. Se lucrează cu noţiuni.
-activit
activităţi esteticee în care
ăţi estetic are se însc
înscri
riuu form
formelelee varia
ariate
te de cău ăuta
tare
re a
frumosului, de la efortul simplu de apropiere a acestor valori până la procesul de
creaţie artistică. Se lucrează cu imagini.

B. – activităţi în care se lucrează cu obiecte concrete, activităţi practice, ce

 presupun contactul direct om-subiect sau om-materie de prelucrat, grupă în care
se includ:
-activităţi tehnice – dependente de maşini, aparate, construcţii şi presupun
folosirea de insrumente(şurubelniţă, riglă etc.);
-activităţi
activităţi casnice-gospodă reşti prin care se rezolvă problemele curente
casnice-gospodăreşti
ale gospodăriei, de la activitatea de pregătire a hranei până la preocuparea de
ameliorare continuă a ambianţei casnice;
-activitaţi agricole ce presupun contactuldirect cu pământul, cu flora, cu
faun
fauna.
a. Aces
Acestea
tea po
pott cu
cuno
noaş
aşte
te form
formee ce osci
oscilea
lează
ză între
între activ
activita
itatea
tea ob
obişn
işnuit
uităă
agricolă, pentru susţinerea existenţei până la forma ce implică anumite pasiun
utile în organizarea timpului liber;
-activităţi de joc sau sport  care permit destinderea, iat uneori pasiunea sau
sursa de existenţă.

C.- activitaţi în care se lucrează cu omul sau cu grupul social ce presupun relaţia
om-om sau om-grup social şi între care sunt distinse:
- activităţi politico-administrative (relaţia om-grup);

2
 - activităţi umane în care primează relaţia om-om urmărindu-se creşterea
nivelului de viaţă a omului, de asistenţă directă a persoanei pe planuri
diferite(medical, psihologic, pedagogic, social etc);
- activităţi mondene pe care omul le organizează pentru consumarea
timpului său liber, dintre care unele reprezintă forme în care este posibilă
realizarea profesională.
Această clasificare a activitaţilor oferă posibilitatea unei clasificări a
intereselor astfel:
 A.Interese intelectuale:
a. cunoaştere ştintinifică;
 b. interese estetice;
 B. Interese practice:
c. interese tehnice;
d. interese casnic-gospodăreşti
e. interese practico-agricole
f. interese sportive
C. Interese sociale:
g. interse politice
h. interese umane
i. interese mondene

Metodele prin care poate fi cunoscut interesul unei persoane în viaţa de toate
zilele sunt:
- analiza conduitei;
- analiza activităţii şcolare;
- analiza timpului liber;
- analiza atitudinilor faţă de anumite valori;
- analizarealizărilor şi adezideratelor de viitor 

Testul de interese (Ion Holban) este un test de alegere care permite:

- investigaţii asupra intereselor clasificate după categoria largă a valorilor 
subiectului
- stabilirea unei ierrhii între interesele persoanei după prioritatea acordată şi
nu după intensitate

Elaborarea testului s-a realizat după două criterii:

1. temele sau situaţiile de referinţă;
2. domeniile de valori între care în contextul situaţiilor temelor alese să se
 poată stabili ierarhia intereselor.

Au fost identificate şase teme sau situaţii, în care plasată, persoana să poată
diferenţia domeniul de activitate spre care se orientează de preferinţă:
-  prima situaţie se referă la atitudinea generală a subiectului faţă de
anumite categorii de valori, procesul de valorificarea a acestora, proiectarea
dezideratelor sale în organizarea vieţii.
3
 Ea se conturează prin propoziţia: „ Nimic nu-i mai frumos decât.... „
- ce-a dea doua situaţie se referă la gradul de integrare a subiectului
în diferite forme de activitate, la afinitatea pe care o resimte persoana ce există
între ea şi cadrul respectiv de manifestare.
Situaţia este conturată prin: „În şcoală îmi plac...”
- a treia situaţie , permite reliefarea sursei plăcerii în interiorul relaţiei
activitate-om: „Constituie pentru mine o deosebită satisfacţie...”
- a patra situaţie „Ce as vrea să devin?” favorizează o proiectare a
intereselor prin precizarea formelor de activitate, a profesiunilor în care
subiectul îşi vede realizarea personalităţii sale;
- a cincea situaţie solicită subiectului o reflexie pentru împrejurarea
în care dezideratele sale profesionale nu s-ar putea realiza şi în care alegerea este
alături de interesul său major.
În această împrejurare, „dacă nu voi avea profesiunea dorită, aş vrea totuşi...”,
 permite abordarea fondului intim psihologic şi cultural al persoanei;
- a şasea situaţie permite o abordare a intreselor plecându-se de la
relaţia ce în mod normal există între interese şi aptitudini.
De aceea „dacă ar trebui să fac o apreciere asupra aptitudinilor mele, cred că
am...”, permite subiectului o confruntare între ceea ce valorifică şi cea ce în mod
rel ar putea.

Cele şase teme sau situaţii la care se referă testul de interese sunt:
1. „ Nimic nu-i mai frumos decât....
2. „În şcoală îmi plac...”
3. „Constituie pentru mine o deosebită satisfacţie...”
4. „Ce as vrea să devin?”
5. „Dacă nu voi avea profesiunea dorită, aş vrea totuşi...”,
6. „Dacă ar trebui să fac o apreciere asupra aptitudinilor mele, cred că
am...”,

După critriul valoric de identificare a intereselor s-au diferenţiat nouă

interese care fac obiectul testului:
1. Interesul pentru cunoaşterea ştiinţifică este conturat ptin itemuri care indică:
- plăcerea de a medita asupra naturii lucrurilor,
-preferinţa în şcoală pentru orele în care se obţin informaţii despre lume şi
viaţă, în care se discută concepţii şi care oferă posibilitatea formulării unor 
 puncte de vedere în judecarea realităţii;
- prin satisfacţia pe care o simte când reuşeşte prin forţele sale şi cu ajutorul
cărţilor să găsească soluţia unor probleme despre lume şi viaţă şi pe care
adeseori şi le formulează;
- prin dorinţă de avea o profesiune din domeniul cercetării ştiinţifice, de a fi
matematician, fizician, chimist, filozof,sociolog, biolog, prin dorinţa de a fi
colaborator sau abonat la revistele ştiinţifice şi de a putea efectua cercetări
ştinţific;

4
 2.Interesul estetic este prezentat prin:
- plăcerea de a contempla frumosul;
- plăcerea pe care o simte la lecţiile de literatura română sau stăină, sau la
cele în care poate cunoaşte creaţiile omenirii în domeniul artelor, precum şi în
toate ocaziile care îi permit să patricipe la activităţi artistice;
- dorinţa de a se realiza ca pictor, sculptor, muzician, romancier, critic de
artă, gravor, regizor;
- dorinţa de a-şi procura albume de pictură sau de sculptură, de a avea o
colecţie de discuri cu opere muzicale celebre, de a-şi putea procura cărţi literare,
de a putea frecventa teatrul, de a se putea manifesta în domeniul artistic preferat;
- posibilitatea pe care o are de a înţelege o operă de artă sau chiar de a crea;
3.Interesul tehnic se încearcă a fi identificat prin:
- plăcerea  pe care o simte subiectul atunci când reuşeşte să înţeleagă
mecanismul unei maşini;
- prin  participare la şcoală la activităţile desfăşurate în cercurile tehnice, în
orele de laborator sau de atelier;
- prin  satisfacţia pe care o încearcă în situaţiile în care reuşeşte să pună în
stare de funcţionare un aparat mecanic sau electric;
- prin dorinţa de a deveni inginer, tehnician sau muncitor în industria
constructoare de maşini, în industria uşoară, în construcţii;
- prin  preocuparea de a fi la curent cu realizările tehnicii, de a lucra în
domeniul tehnic, de a fi abonat la reviste tehnice, prin aprecierea prezenţei unor 
aptitudini tehice deosebite, a priceperii, a posedării cunoştinţelor şi a îndemânării
necesare pentru a lucra la instalaţii şi aparate;
4.Interesul casnic-gospodăresc se exprimă prin:
- dorinţa de a avea în viaţă un interior(locuinţă) agreabil;
- plăcerea pe care o simte în şcoală, în situaţiile care-i permit să contribuie
la păstrarea aspectului curat şi plăcut al clasei sau al şcolii;
- satisfacţia  pe care o încearcă într-o anumită situaţie familială când
reuşeşte să îndeplinească sarcinile gospodăreşti, prin preferinţa de a avea o
activitate casnică, de a fi cabanier, manager de restaurant, de hotel ,de cafenea,
de magazin de mobilă, de afi bucătar;
- exprimarea dorinţei de a avea în viaţă timpul necesar pentru a se ocupa de
casă, de familie, de gospodărie;
- capacitatea pe care o are de a se descurca cu uşurinţă în problemele
casnice(ordine, curăţenie, amenajări);
5.Interesul practic- agricol implică:
- plăcerea de a se ocupa de animale sau de culturi de plante ;
- plăcerea pe care o creează situaţiile în care poate lucra în grădina cu flori
a şcolii, în livezi, vii, crescătorii de animale;
-  satisfacţia pe care o încearcă în situaţiile când animalul sau planta pe care
o îngrijeşte sedezvoltă bine;
- dorinţă de a fi lucrător în agricultură, silvicultură, pomicultură, zootehnie,
medicină veterinară;
5
 - a avea o revistă de informare cu valoare aplicativă în domeniul preferat;
- îndemânarea şi priceperea în muncile legate de cultura pământului, de
îngrijitul florilor, livezilor, culturilor de legume, a păsărilor;
6.Interesul sportiv este conturat prin:
-  prioritatea acordată practicării sportului preferat;
-  plăcerea  pe care o prilejuiesc orele de educaţie fizică şi competiţiile
sportive;
-  satisfacţia pe care o are atunci când realizează performanţe la competiţile
la careia parte;
- dorinţa de a deveni membru în echipe sportive, antrenor, instructor 
sportiv, profesor de educaţie fizică;
- dorinţa ca activităţile pe care le va avea în viaţă să-i lase totuşi
 posibilitatea de a practica în voie sportul preferat, de asista la competiţii
sportive, de a citi reviste sportive;
- aptitudinile sportive pe care le prezintă sub aspect de constituţie fizică şi
antrenament;
7.Interesul politic, interes de maturitate de obicei, se exprimă pe planul
 persoanei prin:
-  plăcerea de a conduce oamenii, de a înţelege mersul omenirii;
-  plăcerea de a activa în organizaţii politice;
- dorinţa de a deveni funcţionar în aparatul de stat, activist politic, reporter 
 pentru cronici politice externe sau interne;
- necesitatea pe care o simte de a fi bine informat asupra situaţiei politice,
de a desfăşura o activitate administrativ politică, de a fi abonat la multe ziare şi
reviste de informare în probleme sociale şi politice;
- capacitatea de a fi bun organizator şi conducător de acţiuni social-politice,
având puter de convingere şi perseverare, de a fi principial şi de a reuşi să aleagă
oamenii potrivit sarcinilor;
8.Interesul uman sau interesul pentru om este o expresie pe care o simte fiecare
dintre noi de a fi folositor omului şi se exprimă în şcoală prin:
-  plăcerea pe care o procură situaţiile ce permit ajutarea colegilor sau
 posibilitatea de a răspunde apelului făcut de elevii din alte clase;
-  satisfacţia  pe care o încearcă o persoană atunci când întâlneşte în ochii
unui om bucuria, în condiţiile în care ea a contribuit la aceasta;
- dorinţa de a îmbrăţişa o profesie cum sunt cele de soră medicală,
infirmier, medic, învăţător, educator, profesor, judecător,asistent social,
consilier;
- dezideratul  ca în viaţă să rămână totuşi aproape de om, să-l poată ajuta
cât mai mult;
-  posibilitatea pe care o are de a înţelege oamenii, de a se apropia de ei, de
a şti să le devină util, de a fi accesibil;
9. Interesul monden apare îngenere ca rezultat al necesităţii de destindere şi
integrare în grup şi se exprimă pe planul activităţii unui om prin:
- atracţia faţă de distracţie;

6
 -  plăcerea cu care participă la reuniunile de tineret organizate în şcoală, la
discotecă;
-  satisfacţia înregistrată în faţa faptului că prietenii îl consideră „de nelipsit
de la petrecerile lor”;
- dorinţa de a avea o profesie cum sunt cele de ghid, profesor de dans,
ziarist, reporter, fotograf, lucrător în case de modă, de cosmetică, de coafură;
-  perceperea de a fi mereu bine îmbrăcat, de a avea un anturaj placut, de
avea o anumită situaţie socială;
- calitatea de a fi considerat un om plăcut în societate .

În cadrul fiecăreia din cele 6 teme subiectul are de făcut o ierarhie între
cele 9 itemu-ri expresive pentru cele 9 interese prezentate.

Condiţii de lucru:
Testul se poate aplica în cadrul unor examene colective sau individuale.
Valoarea datelor furnizate este condiţionată de atitudinea subiectului faţă de test,
de seriozitatea cu care priveşte investigaţia întreprinsă, de dispoziţia de a lucra
cu toată sinceritatea.
Desfăşurarea examenului
Prin intermediul acestui test se organizează o investigaţie cu privire la
domeniul de activitate preferat. În acest scop au fost selectate şase situaţii
(frecvente în viaţă) la care s-au găsit câte nouă soluţii referitoare la domenii
diferite de activitate.
Dacă veţi reflecta asupra problemei prezentate pe fiecare pagină şi veţi
stabili o ierarhie după gradul de preferinţă între cele nouă soluţii, oferiţi
 posibilitatea de a căpăta o informaţie asupra importanţei pe care o prezintă
diferite forme de activitate, ajutându-vă în deciziile de orientare şcolară şi
 profesională.
Pentru aceasta veţi nota cu cifra 1 situaţia care vă convine cel mai mult,
cu cifra 2, pe cea care o preferaţi dintre cele rămase şi veţi continua astfel să
notaţi cu 3,4,5,6,7,8 şi 9 în funcţie de descreşterea importanţei pe care o prezintă
 pentru dumneavoastră soluţia respectivă.
 Nu uitaţi: trebuie să stabiliţi o ierarhie cât mai corectă, să acordaţi fiecărei
soluţii un număr între 1 şi 9 şi să nu notaţi cu acelaşi număr două soluţii.

7
 Corectarea testului: În operaţia de corectare a testului se foloseşte

„Tabelul pentru prelucrarea rezultatelor”.

INTERESE 1 2 3 4 5 6 SUMA RANGUL

Interesul
pentru
cunoaşterea
ştiinţifică
Interesul
estetic

Interesul
tehnic

Interesul
casnic-
gospodăresc
Interesul
practic-
agricol
Interesul
sportiv

Interesul
politic

Interesul
uman

Interesul
monden

Operaţiile de intabulare sunt următoarele:

- se trec în interiorul coloanelor numerotate cu numerele de la 1 la 6
rangurile pe care subiectul examinat le-a acordat celor nouă soluţii. Deoarece la
fiecare temă ordinea intereselor este alta, se va avea în vedere această situaţie la
intabulare;
- după efectuarea acestei intabulări se calculează suma rangurilor 
acordate fiecărui interes(se lucrează pe rânduri) iar rezultatele se trec în coloana
„suma”. Suma cea mai mică poate fi 6 iar cea mai mare 54;

8
 - se stabileşte ierarhia intereselr investigate de test după datele
înregistrate în coloana „suma”, acordându-se rangul 1 interesului la care s-a
înregistrat suma cea mai mică;
- pentru situaţia în care la două sau mai multe interese s-a obţinut
aceeaşi sumă, se va trece în coloana „rangul”, voloarea mijlocie a rangurile pe
care interesele respective le ocupă în ierarhia celorlalte. Astfel dacă la al doilea
şi la al treilea interes s-a obţinut aceeaşi sumă (cotă) se va trece în ambele
rangul 2,5 şi nu se va nota nici unul cu 2 sau 3. În situaţia a trei interese cu
aceeaşi sumă se vor nota toate în rangul de mijloc(de ex: dacă sumele a patra, a
cincea şi a şasea sunt egale se va acorda la toate rangul 5, nenotându-se nici un
rezultat cu rangul 4 şi 6.
- Interesul ce a obţinut rangul 1 este cel care se bucură de
prioritatea maximă
Semnificaţiile testului de interese
Orice interes poate avea voloare pentru realizarea profesională a personei
şi în aceeaşi măsură poate susţine o activitate extraprofesională. În funcţie de
activitatea aleasă ca profesiune, celelalte devin interese de divertisment, adică
sunt generatoare de satisfacţie în timpul liber al personei.
În acest context analizându-se lista intereselor incluse în text se pot face
următoarele observaţii:
- interesele cu frecvenţă mare conduc spre realizarea persoanei sub
aspect profesional;
- interesele care în mod obişniuit reprezintă atracţia spre activităţi
extraşcolare sau extraprofesională sunt interese de divertisment;
- rangul  pe care fiecare interes îl ocupă între celelalte trebuie
interpretat în funcţie de vârsta sau sexul respectiv. Abaterea de la normal este
mai semnificativă decât constatarea configuraţiei normale. De ex:
 predominarea la băieţii de 14-15 ani a preferinţei pentru sport este normală, o
caracteristică a vârstei. Acest rang este semnificativ dacă el se păstrează
devenind o constantă a personalitaţii;
- rangul nu este suficient de elocvent dacă unele interese se bucură de
o prioritate care exprimă exclusivitatea. Diferenţa dintre suma rangurilor brute
trebuie luată în considerare de multe ori. Dacă diferenţele mici dintre sumele
amintite(uneori egalitatea lor) nu permit în mod corect ierarhizarea, diferenţele
mari exprimă pe plan psihologic distanţa şi implicit valoarea. De aceea rangul
unui interes trebuie privit în conexiune cu suma şi ambele valori considerate în
raport cu sumele intereselor vecine;
- apropierea prea mică dintre sume, cu diferenţe mici între suma
minimă şi suma maximă trebuie interpretată ca fiind o expresie a
nediferenţierii sau a unei rezolvări fără interes a testului;
- apropierea dintre ranguri sau dintre sume la două sau trei interese
prioritare exprimă concurenţa dintre acestea sau lupta pentru supremaţie a
fiecăruia dintre ele;
- apropierea dintre două interese conduce la prezenţa unor acţiuni
reciproce între ele. Interesul tehnic alături de interesul ştiinţific permite ipoteza
9
 că preocupările de cunoaştrere ştiinţifică se orientează spre domeniul tehnic dar 
se ridică la nivelul ştiinţei tehnice.
- depărtarea dintre două interese are de asemenea semnificaţia sa. De
ex: depărtarea dintre interesul tehnic şi cel de cunoaştere(caracteristică băieţilor 
de 14-15 ani) arată rămânerea în problemele tehnice pe planul acţiunilor 
concrete şi empirice.
-  Depărtare dintre două interese indică: - lupta dintre ele;
- subordonare lor.
-  prezenţa unui interes de diversiune alături de un interes de
voloare formativă indică de multe ori lupta dintre activitatea de pregătire şi
atracţia spre sport, activităţi mondene sau casnice;
-  Lupta dintre activitatea de pregătire şi activitatea de divertisment 
 poate fi indicată de:- prezenţa unui interes de divertisment,
- prezenţa unui interes de valoare formativă
- dacă intensitate unui interes nu poate fi stabilită obiectiv
(comparativ cu alte persoane) în schimb pe planul persoanei, intensitatea este
indicată de forţa cu care este preferat (tendinţă spre exclusivitate) sau cu care
este respins domeniul respectiv de activitate.
În analiza şi arecierea intereselor unei persoane trebuie avute în vedere
următoarele precizări:
- nici un interes nu este în mod absolut superior altui interes, fiecare exprimând
o formă de structurare a personalităţii omului;
- fiecare interes permite pe linia respectivă de activitate posibilitatea de
realizare deplină a persoanei şi integrarea în activitatea social-utilă;
- realizarea fiecărei persoane pe linia valorilor spre care se îndreaptă este
condiţionată de prezenţa capacităţii şi a atitudinilor faţă de muncă.

10
 TESTUL DE INTERESE- HOLLAND

Teoria lui Holland cuprinde mai multe idei fundamentale.

În primul rând, opţiunea profesională este o expresie a personalităţii în
ansamblul său, înglobând aptitudinile, trăsăturile personalităţii, modul de viaţă şi
relaţii interpersonale. Apoi, există şase mari dimensiuni (şase tipuri) care
conturează interesele şi personalitatea şi sunt şase mari categorii de medii
 profesionale (şase tipuri) care corespund celor şase dimensiuni ale intereselor. În
sfârşit, întâlnirea dintre un individ şi un mediu profesional are consecinţe asupra
stabilităţii, satisfacţiei şi reuşitei profesionale, după cum tipurile (individului şi
mediului) corespund sau nu. Cunoscând profilul tipologic al unui subiect se
 poate face un pronostic asupra tipului de mediu profesional care îi convine.
Holland distinge şase tipuri de persoane şi de medii:
Tipul realist (R): individul este caracterizat prin simplitate, simţ practic,
 perseverenţă. El caută situaţiile şi problemele concrete şi manifestă interes
 pentru activităţile ce necesită coordonare motorie şi abilitate manuală. Este
stabil emoţional. Evită relaţiile interpersonale prea strânse.
Tipul investigator  (sau intelectual) (I): individul, curios şi metodic, are
înclinaţie pentru cercetare, îi place să vehiculeze idei, are nevoie să descopere şi
să înţeleagă. Manifestă simţ critic şi independenţă. Atitudinea sa este mai
degrabă rezervată, chiar introvertită.
Tipul artistic (A): individul aspiră la expresia de sine şi a ideilor sale prin
calităţile artistice personale. Este original, intuitiv, impulsiv şi are o oarecare
aversiune pentru activităţile de rutină. Non-conformist, el respinge, uneori,
ordinea prestabilită.
Tipul social  (S): individul, generos, prietenos, amabil şi sensibil, simte
nevoia să-i ajute şi să-i înţeleagă pe ceilalţi. Manifestă interes pentru activităţile
care urmăresc să ajute, să îngrijească, să educe. Este cald, responsabil, idealist şi
evită abordările prea abstracte.
Tipul întreprinzător (E ) (din fr . entrepreneur ) : individului îi place să
organizeze, să convingă, să conducă, să vândă. Are spirit întreprinzător şi caută
 puterea. Sigur de sine, el se exprimă cu uşurinţă. Este ambiţios, energic,
extravertit şi optimist. Poate, de asemenea, să-şi manipuleze şi domine semenii.
Tipul convenţional (C ): individul este conştiincios, ordonat, respectă regulile.
Îi plac ordinea şi situaţiile structurate, în care relaţiile interpersonale sunt bine
definite. Arată interes pentru activităţile administrative. Este conformist şi,
uneori, inflexibil.
Holland susţine, de asemenea, că există şase medii de muncă analoage cu
tipurile pure de personalitate descrise mai sus. Indivizii îşi selectează mediul de
muncă care este congruent cu tipul lor de personalitate. În intervenţiile de

11
consiliere este importantă ajutarea clientului în a-şi alege un mediu de muncă
care să se potrivească cel mai bine cu tipul său de personalitate.
Relaţiile între aceste şase tipuri pot fi reprezentate printr-o structură
hexagonală. Acesta este modelul hexagonal al relaţiilor între tipuri sau modelul
RIASEC. (fig.1) Conform teoriei, distanţa (asemănare sau diferenţă) între
dimensiuni depinde de distanţa (apropiere sau depărtare) între polii care le
reprezintă pe hexagon.

Figura 1: Modelul hexagonal pentru interpretarea relaţiilor intra - şi inter-

clase

Aşa, de exemplu, tipurile realist (R) şi intelectual (I) sunt apropiate pe

hexagon, deci, se aseamănă mai mult decât tipurile realist (R) şi artistic (A), care
sunt mai îndepărtate. Tipul artistic (A) se opune tipului convenţional (C) etc.
Intervenţia se întemeiază pe măsurătorile referitoare la tipul de personalitate
obţinute prin utilizarea unui inventar de interese. Unui individ îi pot
corespunde unul, două sau toate cele şase tipuri de personalitate. Profilul obţinut
 prin ierarhizarea tipurilor pentru o persoană, dat de scorurile măsurătorilor se
numeşte „subtip” şi redă codul întreg pentru toate tipurile. În mod curent, totuşi,
în evaluare şi intervenţie sunt folosite cele mai importante trei litere ale codului
de tip. Codul de trei litere, cunoscut, în general, sub numele de codul Holland,
 permite înţelegerea personalităţii individului.
Pentru a înţelege codul, Holland defineşte patru indicatori sau semne de
diagnostic:
Congruenţa: acest indicator reflectă gradul de potrivire dintre personalitatea
individului şi mediul său de muncă. Cel mai înalt nivel de congruenţă va fi dacă
respectivul cod de trei litere al personalităţii este acelaşi, în privinţa conţinutului
şi al succesiunii, cu codul de trei litere al mediului de muncă în care respectivul
individ doreşte să intre. Indicatorii cu congruenţă înaltă au drept rezultat o
alegere stabilă a profesiei, rezultate bune în aceasta şi un grad înalt de
satisfacţie.
12
 Consecvenţa: aceasta este măsura coerenţei interne a punctajelor obţinute de
o persoană. Consecvenţa se calculează prin examinarea poziţiei primelor două
litere ale codului lui Holland de pe hexagon (vezi mai sus). Cu cât este mai
apropiată poziţia pe hexagon, cu atât codul este mai consecvent. Subtipurile cu
coduri adiacente sunt consecvente (de ex., convenţional şi întreprinzător). Se
consideră a fi tipuri inconsecvente cele care sunt situate faţă în faţă unul cu
celălalt (de exemplu, realist şi sociabil). Claritatea scopurilor unui individ şi
 percepţia lui despre sine, care sunt definitorii pentru decizia în alegerea carierei,
sunt direct proporţionale cu tipul Holland. Un tip consecvent va avea scopuri
mai clare şi o percepţie despre sine mai limpede decât un tip inconsecvent.
Pentru tipul consecvent, alegerea carierei va fi mult mai uşoară.
 Diferenţierea: aceasta măsoară cristalizarea intereselor şi a profilului
individului. Diferenţierea este definită astfel: punctajul cel mai mare minus
 punctajul cel mai mic al celor trei punctaje reprezentate de codul de trei litere.
Diferenţierea cea mai mare (punctaj mare) se constată atunci când se găseşte un
grad înalt de conturare a caracteristicilor unui anumit tip, iar o diferenţiere
scăzută se va constata în cazul unui profil plat, cu punctaje relativ identice la
toate trei tipurile. Un tip diferenţiat va avea scopuri mult mai clare şi o percepţie
despre sine mai bine cristalizată decât tipul nediferenţiat. Alegerea carierei va fi
mai uşoară pentru tipul diferenţiat decât pentru cel nediferenţiat şi aceste alegeri
vor fi mai stabile.
 Identitatea: reflectă claritatea scopurilor, intereselor şi talentelor unei
 persoane. Este legată de diferenţiere şi de consecvenţă.
Chestionare special construite permit situarea subiecţilor pe cele şase
dimensiuni (tipuri) şi stabilirea pentru fiecare a forţei relative a tipurilor. Scorul
cel mai mare este cel care revelează tipul personalităţii subiectului (interesul
dominant). Astfel, un subiect poate fi caracterizat prin două tipuri dominante (30
 posibilităţi), prin trei tipuri dominante ale sale (120 posibilităţi) sau prin
ansamblul scorurilor celor şase interese: tiparul sau profilul personalităţii.
Spunem despre profilul unui subiect că este coerent dacă acesta obţine
scoruri mari relative la tipuri care sunt apropiate (de exemplu, scoruri mari: C şi
R; scoruri mici: S şi A). Dacă scorurile celor şase tipuri sunt foarte diferite,
vorbim despre un profil diferenţiat şi putem spune că subiectul îşi ierarhizează
interesele.
O altă noţiune importantă este aceea de congruenţă (corespondenţă) între
tipurile indivizilor şi cele ale mediilor lor de viaţă. Interacţiunile congruente (de
exemplu, un individ "realist" într-un mediu "realist") sunt factori de stabilitate,
de satisfacţie şi de succes pe plan profesional, şcolar, profesional sau personal.
Teoria lui Holland, operaţionalizată prin numeroase chestionare, a făcut
obiectul multor studii. Ea rămâne deosebit de importantă în psihologia orientării.
Abordarea personalităţii şi a conştiinţei de sine prin intermediul studiului
intereselor este deci, o abordare euristică în orientarea şcolară şi profesională

13
 CHESTIONAR DE INTERESE PROFESIONALE
Instrucţiuni:
În chestionarul care urmează (tip Holland) sunt date mai multe activităţi.
Va trebui să treci în dreptul fiecăreia, în căsuţa liberă din dreptul ei o cifră care
va semnifica dacă activitatea respectivă îţi place, îţi displace sau îţi este
indiferentă. Astfel:
2- dacă îţi place acea ocupaţie;
1- dacă îţi este indiferentă;
0- dacă îţi displace acea ocupaţie.
 Nu trebuie să iei în considerare competenţele sau pregătirea necesară
 pentru aceste activităţi, ci numai ce simţi tu fată de ele. Lucrează repede.
Primele reacţii constituie cele mai bune răspunsuri.
Nr. ACTIVITATEA 1 2 3 4 5 6
crt.
1. Să repari ceasuri şi bijuterii

2. Să numeri bani (persoana care să primească şi

să dea bani la o banca)
3. Să intervievezi persoane în legătura cu
 problemele comunicate
4. Să faci experienţe ştiinţifice

5. Să conduci un departament administrativ

6. Să cânţi pe o scenă

7. Să repari motoare de maşini

8. Să înregistrezi datele financiare ale unei

companii
9. Să ajuţi persoanele handicapate fizic să se
 pregătească pentru o meserie
10. Să foloseşti microscopul pentru a studia
celulele şi bacteriile
11. Să cumperi marfă pentru un magazin mare

12. Să fii artist

13. Să faci mobilier 

14. Să lucrezi cu maşini de calcul sau de copiat

într-un birou
15. Să fii lucrător social

14
16. Să atestezi cărţi, reviste ştiinţifice

17. Să fii manager de vânzare

18. Să scrii povestiri scurte

19. Să lucrezi pe o macara

20. Să faci rezervări pentru zboruri pe avioane,

 pentru hoteluri, într-o agenţie de voiaj
21. Să fii profesor sau învăţător 

22. Să lucrezi într-un laborator de cercetare

23. Să intervievezi muncitori care au nemulţumiri

la locul de muncă
24. Să fii creator de benzi desenate

25. Să fii dulgher 

26. Să fii expert contabil care stabileşte care

stabileşte taxele returnate altora
27. Să studiezi sociologia, adică să studiezi cum
trăiesc oamenii împreună
28. Să studiezi cosmosul

29. Să faci bani prin comerţ sau burse de valori

30. Să predai cursuri de muzică în şcoli

31. Să asamblezi componentele unui echipament

stereo
32. Să examinezi bugetul unei companii

33. Să dai sfaturi oamenilor săraci privind

legislaţia
34. Să studiezi cauzele bolilor de inimă

35. Să conduci un restaurant mare

36. Să scrii un roman

37. Să fii electrician

15
38. Să ţii evidenţa mărfurilor, rechizitelor etc.

39. Să îngrijeşti oameni bolnavi

40. Să foloseşti cunoştinţele de matematică în

rezolvarea de probleme tehnice şi ştiinţifice
41. Să te ocupi de politica administrativă

42. Să regizezi piese de teatru

43. Să conduci un tractor cu remorcă

44. Să lucrezi cu cifre într-un birou de afaceri

45. Să ajuţi persoanele ieşite din închisoare să se

reintegreze în societate
46. Să fii medic chirurg

47. Să fii vicepreşedinte de bancă

48. Să fii cântăreţ de jazz

49. Să refaci, repari, refinisezi mobila

50. Să studiezi o companie şi să elaborezi un

sistem contabil pentru nevoile sale financiare
51. Să înveţi şi să califici adulţi pentru o meserie

52. Să fii biolog marin

53. Să fii jurisconsult al unei companii

54. Să atestezi articole despre muzică şi artă

55. Să utilizezi şi să repari echipamente de radio,

telegraf 
56. Să supervizezi personalul administrativ al unui
oficiu
57. Să ajuţi oamenii în alegerea unei cariere

58. Să examinezi efectele aerului poluat asupra

mediului
59. Să ocupi o poziţie de lider 

16
60. Să faci design reclamelor pentru reviste sau
TV
61. Să instalezi sau să repari telefoane

62. Să urmezi un curs de matematică pentru

afaceri
63. Să garantezi sau să supraveghezi persoane
care au încălcat legea
64. Să inventezi un nou tip de echipament tehnic
sau ştiinţific
65. Să fii agent imobiliar 

66. Să asculţi mari muzicieni

67. Să lucrezi în construcţii

68. Să controlezi declaraţiile băncilor pentru a

descoperi greşelile
69. Să participi la creşterea fondului de caritate

70. Să faci cercetări ştiinţifice privind utilizarea

energiei solare pentru încălzirea caselor 
71. Să lucrezi pentru a convinge guvernul să
voteze o lege
72. Să scrii o piesă de teatru

73. Să montezi dispozitive electrice

74. Să foloseşti calculatorul pentru date contabile

75. Să planifici activitatea altora

76. Să lucrezi la realizarea unei inimi artificiale

77. Să promovezi dezvoltarea unei noi pieţe de

aprovizionare a populaţiei
78. Să compui sau să faci aranjamente muzicale

79. Să construieşti etajere pentru cărţi

80. Să urmezi un curs de contabilitate

81. Să dai primul ajutor unei persoane accidentate

17
82. Să fii asistent medical într-un laborator 

83. Să faci o afacere, să faci comerţ

84. Să dirijezi o orchestră simfonică

85. Să construieşti case ca antreprenor de clădiri

86. Să introduci informaţii într-un calculator 

87. Să lucrezi în calitate de consilier familial

88. Să urmezi un curs de biologie la şcoală sau la

universitate
89. Să fii legiuitorul care să medieze disputele
dintre sindicate şi companii
90. Să scrii reportaje pentru reviste

91. Să sculptezi în lemn

92. Să fii funcţionarul care păstrează datele

referitoare la câştigurile lucrătorilor 
93. Să ajuţi copii cu tulburări mintale

94. Să cercetezi să cauţi un remediu contra

cancerului
95. Să fii judecător 

96. Să pictezi peisaje sau portrete

97. Să lucrezi ca paznic sau custode

98. Să operezi într-un registru de încasări

99. Să înveţi şi să ajuţi oamenii din ţările

subdezvoltate
10 Să conduci studii ştiinţifice privind controlul
0.  bolilor plantelor 
10 Să recrutezi oameni şi să-i angajezi într-o
1. companie mare
10 Să scrii scenarii TV
2.
10 Să conduci un autobuz
3.
18
10 Să fii recepţioner la un hotel
4.
10 Să studiezi psihologia( comportamentul şi
5. dezvoltarea fiinţelor umane)
10 Să fii medic şi să ajuţi la prevenirea bolilor 
6.
10 Să călătoreşti prin ţară pentru a vinde
7.  produsele companiei
10 Să faci scenografia pentru piese de teatru
8.
10 Să repari lucrurile din gospodărie
9.
11 Să fii funcţionar administrativ
0.
11 Să coordonezi, să conduci programul sportiv
1.  pe un teren de sport
11 Să faci studii ştiinţifice despre natura
2.
11 Să organizezi şi să coordonezi afaceri
3.
11 Să compui coloana sonora pentru un film
4.
11 Să repari mecanisme
5.
11 Să operezi cu cifre pe un computer 
6.
11 Să conduci discuţiile de grup cu copii
7. delincvenţi
11 Să ajuţi cercetătorii ştiinţifici î experimente de
8. laborator 
11 Să fii manager de producţie
9.
12 Să faci recenzia unei cărţi ca un critic literar 
0.
Total puncte

19
 INTERPRETAREA TESTULUI ŞI AFLAREA DOMENIILOR DE
ACTIVITATE SPECIFICE TIPULUI DE PERSONALITATE
DESCOPERIT

Chestionarul cuprinde 6 factori, fiecare factor descriind 6 tipuri de

 personalitate descrise de Holland. Fiecărui tip de personalitate îi corespunde un
ansamblu de activităţi profesionale specifice prin intermediul a 20 de itemi .
Astfel:
1.TIPUL REALIST(1,7,13, 19, 25, 31, 37, 43, 49, 55, 61, 67, 73, 79, 85,
91, 97, 103, 109, 115) – profesii care au un caracter executiv finalizate prin
 produse concrete. Sunt profesii tehnice care dau sentimentul de satisfacţie prin
reuşita executării sarcinilor cerute .
Tipul realist  (motor) – îi plac activităţi care impun forţă fizică; este
agresiv, are o organizare motorie bună; nu are deprinderi verbale si de
relaţionare interpersonală; preferă să rezolve problemele concrete şi nu pe cele
abstracte; este nesociabil. Se îndreaptă spre acele activităţi care presupun
manipularea obiectelor şi instrumentelor(maşinilor). Achiziţionează competenţe
manuale în domeniul mecanic, agricol ,tehnic. Îi displac activităţile sociale şi
educaţionale.
2. TIPUL INTELECTUAL (4, 10, 16, 22, 28, 34,40, 46,52, 58, 64, 70,
76,82, 88, 94, 100, 106, 112, 118) – profesii ce oferă posibilitatea de a învăţa
ceva nou, de a aplica idei noi şi de a inventa lucruri noi: profesii ştiinţifice ce
 presupun studii de cercetare în diferite domenii.
Tipul intelectual  ( investigator)- este orientat în sarcină, gândeşte
 problemele;încearcă să înţeleagă şi să organizeze lumea; îi plac sarcinile
ambigue şi este orientat spre abstract. Preferinţele sale se orientează spre acele
activităţi care implică investigaţii creatoare ale fenomenelor fizice, biologice şi
culturale. Achiziţionează competenţe ştiinţifice şi matematice. Îi displac
activităţile persuasive, sociale şi repetitive
3. TIPUL ARTISTIC(6, 12, 18, 24, 30, 36, 42, 48, 54, 60, 66, 72, 78, 84,
90, 96, 102, 108, 114, 120)- profesii ce permit punerea în valoare a capacităţilor 
artistice, a simţului estetic în domenii de artă teatrală, cinematografică,
muzicală, literară etc.
Tipul artistic(estetic)- preferă relaţionarea personală indirectă, printr-o
auto-exprimare proprie mediului artistic. Preferinţele sale sunt axate pe activităţi
nestructurate, care presupun manipularea materialelor pentru a crea forme
artistice noi. Achiziţionează competenţe artistice în domeniul muzical,
lingvistic, al artelor plastice, literar. Îi displac activităţile ordonate,
administrative, sistematizate, de afaceri.

20
 4. TIPUL SOCIAL(3, 9, 15, 21, 27, 33, 39, 45, 51, 57, 63, 69, 75, 81, 87,
93, 99, 105, 111, 117)- profesii care privesc munca cu oamenii şi care contribuie
la ameliorarea vieţii acestora: medicină, asistenţă socială, relaţii umane,
sociologie, psihologie, învăţământ.
Tipul social  ( de susţinere)- alege roluri de predare şi/sau terapeutice; îi
 plac lucrurile sigure; are deprinderi verbale şi interpersonale; este orientat social.
Preferinţele sale se îndreaptă spre acele activităţi care implică informarea,
 pregătirea, dezvoltarea , grija pentru alte persoane. Achiziţionează competente în
stabilirea unei bune relaţionări cu alte persoane. Îi plac activităţile manuale şi
tehnice, care presupun utilizarea de materiale, maşini, unelte de lucru.
5. TIPUL ÎNTREPRINZĂTOR( 5, 11, 17, 23, 29, 35,41, 47, 53, 59,65,
71,77, 83, 89, 95, 101, 107, 113, 119)- profesii care prin natura lor dau
 posibilitatea de a planifica şi organiza munca altora , de a desfăşura activităţi
diverse care contribuie la prestigiul şi bunăstarea lor.
Tipul întreprinzător(persuasiv)- preferă să-şi folosească deprinderile sale
verbale în situaţii care–i furnizează ocazii de vânzare, de dominare, de
conducere a altora. Preferă acele activităţi în care solicită alte persoane pentru
atingerea scopurilor sale organizatorice sau financiare. Are competenţe de lider,
de persuasiune, de relaţionare interpersonală. Îi displac activităţile ştiinţifice de
observare.
6. TIPUL CONVENŢIONAL (2, 8, 14, 20, 26, 32, 38, 44, 50, 56, 62,
68, 74, 80, 92, 98, 104, 110, 116)- profesii care implică utilizarea computerului
în munca la birou.
Tipul convenţional (conformist)- preferă activităţile în care foloseşte
cifre; alege roluri de subordonat; îşi realizează scopurile prin conformism; este
loial şefilor. Preferă activităţile care solicită folosirea sistematică şi ordonată a
datelor 

21
 CUM POŢI SĂ-ŢI AFLI CODUL

Primul lucru pe care trebuie să-l faci este să aduni, pe verticală ,toate
 punctele înscrise în toate cele 6 coloane ale testului. Fiecare coloană corespunde
unui anumit tip de personalitate după cum urmează:
1. REALIST
2. INVESTIGATOR;
3. ARTISTIC;
4. SOCIAL;
5. ÎNTREPRINZĂTOR;
6. CONVENŢIONAL
În calcularea codului pot apărea mai multe variante,în funcţie de
 punctele localizate, obţinute la cele 6 coloane.
Varianta a: Codul tău va fi format din combinaţia a două scoruri cu
 punctajele cele mai mari din cele 6. De exemplu, dacă ai obţinut cel
mai mare punctaj în coloana 5, iar scorul imediat superior este în coloana 4,
codul tău este INTREPRINZĂTOR-SOCIAL.
Varianta b : Dacă două sau trei domenii de interes pentru carieră sunt
egale ca scor şi se situează pe primul loc ( cele mai multe puncte), scrie toate
tipurile de personalitate; iar dacă aceste domenii sunt mai mult de trei nu vei
obţine rezultate semnificative şi va trebui să completezi încă o dată
chestionarul,mai târziu.
Varianta c: Dacă ai un singur domeniu de interes cu scor foarte mare,
dar ai două sau mai multe scoruri egale pe locul 2 notează domeniul cu scorul
ce;l mai mare urmat de cele cu scoruri egale situate pe locul doi.

22
 TABEL CU DOMENIILE DE ACTIVITATE
CORESPUNZĂTORE FIECĂRUI COD
CODUL
REALIST - INTELECTUAL
REALIST - ARTISTIC
REALIST- SOCIAL
REALIST- ÎNTREPRINZĂTOR
REALIST- CONVENŢIONAL
INTELECTUAL- REALIST
INTELECTUAL- ARTISTIC
INTELECTUAL- SOCIAL
INTELECTUAL- ÎNTREPRINZĂTOR
INTELECTUAL- CONVENŢIONAL
ARTISTIC- REALIST
ARTISTIC- INTELECTUAL
ARTISTIC- SOCIAL
ARTISTIC- ÎNTREPRINZĂTOR
ARTISTIC- CONVENŢIONAL
SOCIAL- REALIST
DOMENII DE ACTIVITTE
Activităţi tehnice, activităţi de tip
meşteşugăresc, domeniul ştiinţelor 
exacte
Activităţi de tip meşteşugăresc,
activităţi artistice, activităţi tehnice
Activitate cu publicul,
departamente de personal, activităţi
de tip meşteşugăresc
Activităţi de tip meşteşugăresc,
activitate cu publicul, management
Activităţi de tip meşteşugăresc,
activităţi administrative, activităţi
manuale
Domeniul ştiinţelor exacte,
activităţi tehnice, activităţi de tip
meşteşugăresc
Domeniul ştiinţelor exacte,
domeniul medico-dentar, activităţi
literare ,activităţi artistice
Domeniul medico-dentar, domeniul
ştiinţelor matematice, servicii
sociale
Domeniul ştiinţelor exacte,
management, activităţi tehnice
Domeniul ştiinţelor exacte, analize
de date, activităţi tehnice
Activităţi artistice, activităţi de tip
meşteşugăresc, activităţi tehnice
Activităţi literare, domeniul
ştiinţelor exacte, activităţi artistice
Servicii sociale, activităţi muzicale,
activităţi educative
Spectacole, management, activităţi
artistice
Activităţi artistice, activităţi
administrative, activităţi literare
Departamente de personal, servicii
sociale, activitate cu publicul
23
SOCIAL- INTELECTUAL
SOCIAL- ARTISTIC
SOCIAL- ÎNTREPRINZĂTOR
SOCIAL- CONVENŢIONAL
ÎNTREPRINZĂTOR- REALIST
 
ÎNTREPRINZĂTOR- INTELECTUAL
ÎNTREPRINZĂTOR- ARTISTIC
ÎNTREPRINZĂTOR- SOCIAL
ÎNTREPRINZĂTOR- CONVENŢIONAL Management, activităţi de vânzare,
CONVENŢIONAL- REALIST
CONVENŢIONAL- INTELECTUAL
CONVENŢIONAL- ARTISTIC
CONVENŢIONAL- SOCIAL
CONVENŢIONAL- ÎNTREPRINZĂTOR Analize de date, activităţi de tip
Servicii sociale, domeniul medico-
dentar, domeniul ştiinţelor exacte
Servicii sociale, muncă educativă,
activităţi muzicale, spectacole
Servicii sociale, management,
activităţi de vânzare
Servicii sociale, activităţi
administrative, management
Management, activităţi de tip
meşteşugăresc, activitate cu
publicul
Management, activităţi de vânzare,
domeniul ştiinţelor exacte
Spectacole, management
Management, activităţi de vânzare,
servicii sociale
analize de date, activităţi de tip
administrativ
Activităţi de tip administrativ,
analize de date, activităţi de tip
meşteşugăresc,
Analize de date, domeniul ştiinţelor 
exacte, activităţi de tip
administrativ
Activităţi de tip administrativ,
analize de date, activităţi artistice
Activităţi de tip administrativ,
analize de date, servicii sociale
administrativ, management
24
 CHESTIONARUL DE TIP STRONG

Inventarele de interese, dezvoltate în Statele Unite din anii 1920 şi în Europa

din anii 1950, sunt de două mari tipuri: chestionare de tip "Strong" şi chestionare
de tip "Kuder".
Strong a avut ideea de a le prezenta studenţilor săi, care trebuiau să-şi
exprime atracţia sau repulsia, o listă (circa 400 itemi) de activităţi profesionale,
şcolare, recreative, de condiţii de muncă, de personalităţi celebre. Rezultatele au
fost comparate cu cele ale unor adulţi exersând diferite meserii.
Strong consideră că itemii pentru care răspunsurile indivizilor ce aparţin
unui anumit grup profesional dat se disting net de cele ale ansamblului
 populaţiei sunt reprezentative pentru interesele grupului profesional respectiv.
Aceşti itemi sunt regrupaţi pentru a forma scara de interese a profesiunii
respective (scorurile de preferinţe pentru aceşti itemi vor fi adunate pentru a
obţine un scor de scară).
Indivizilor care răspund la chestionar li se atribuie deci, un scor de preferinţe
în fiecare dintre scările astfel constituite, ceea ce permite evaluarea intereselor 
lor profesionale.
De exemplu, dacă grupul contabililor marchează o preferinţă importantă (cu
mult mai mare decât aceea marcată de restul populaţiei) pentru itemul "a ţine
fişierul unei biblioteci", acest item va fi selecţionat pentru scara "interes pentru
meseria de contabil ".
Acest mod de construcţie a scărilor este absolut empiric. Se va spune astfel
despre studenţii care răspund la chestionar, dacă au rezultate asemănătoare cu
cele ale contabililor, că manifestă interes pentru meseria de contabil.
Chestionarele de tip Strong cuprind numeroşi itemi, pentru că evaluarea
intereselor pentru o anumită profesiune necesită o scară specifică, ceea ce poate,
în anumite situaţii, să constituie un inconvenient (tot mai redus, în era
informaticii). Pentru a remedia acest inconvenient, Kuder a construit chestionare
de interes după un principiu diferit.
Considerând că există dimensiuni ale intereselor tot aşa cum există
dimensiuni ale inteligenţei sau ale personalităţii, şi utilizând pentru a le pune în
evidenţă metodele clasice bazate pe analiza corelaţiilor, el a dezvăluit relaţiile
existente între activităţi non-profesionale şi meserii, în scopul de a reduce
numărul de itemi necesari pentru a pune în evidenţă preferinţele subiecţilor 
 pentru un număr definit şi limitat de interese de bază.
Kuder propune următoarele 10 categorii de interese: de activităţi în aer liber,
mecanice, numerice, ştiinţifice, persuasive (comerciale), artistice, literare,
muzicale, servicii sociale, muncă de birou.
Mai târziu, unele dintre aceste dimensiuni au fost regrupate, fiind foarte
adesea pusă în evidenţă următoarea tipologie: interese practice şi concrete,
interese intelectuale ştiinţifice, interese literare, interese artistice, interese pentru

25
 activităţile în aer liber şi fizice, interes pentru activităţile administrative, interese
socio-comerciale şi interese altruiste.
Unele analize factoriale ale răspunsurilor la un chestionar de tip Kuder,
 propus unor elevi de 15 ani, au permis degajarea a trei factori şi mai globali.
Primul dintre aceştia opune interesele pentru contactele personale şi relaţiile
interumane intereselor de tip intelectual, cel de al doilea opune tipul manual
celui verbal şi cel de al treilea opune interesele pentru activităţile fizice şi
sportive intereselor culturale.

BIBLIOGRAFIE

1.Holban, I.(1974) - Testul de interese , Institutul de ştiinţe pedagogice,

Filiala Iaşi ;
2.Holland,J. L.(1994) - Technical Manual.Odessa: Psychological Assessement
Resources;
3.http://www.psihologie.net-Asociaţia Psihologilor din România.

26