CALITATEA VIETII VARSTNICILOR DIN

CADRUL INSTITUTIILOR PRIVATE SI DE

STAT
-2008-

-Timisoara-

Cuprins
1. MOTIVATIE

1.1 Pensionarii / 2

1.2 Varstnicii actii / !

1.! Varstnicii si "ospo#arii$e / %

1.% Venituri&consu' si c(e$tuie$i a$e popu$atiei arstnice / %

2. INTRODUCERE

2.1 Varstnicu$ o pro)$e'a socia$a / *

2.2 +atranetea acceptiuni si controerse / *

2.! Aspecte socia$e priin# persoane$e #e arsta a treia / ,

2.% Mo#i-icari -iice si psi(o$o"ice caracteristice i')atranirii / 

2.0 Atri)utii a$e asistentu$ui socia$ "eronto$o" / 1

2.* Varstnicu$ intre nor'a$ si pato$o"ic / 12

2., Depresia $a persoane$e arstnice / 1*

!. INSTITUTII

!.1 Can# se institutiona$ieaa o persoana / 1

!.2 Caue$e institutiona$iarii pe ter'en $un" / 1

!.! Perioa#a #e cria in iata )atranu$ui / 21

!.% Depen#enta persoane$or arstnice / 22

!.0 Sericii co'unitare pentru arstnici / 2!

!.* In"ri3irea asistata / 2%

!., Asistenta pri'ara / 2%

!. Aprecierea "$o)a$a a pro)$e'e$or arstnicu$ui / 2%

!. Ca$itatea sericii$or / 2%

!.1 Ce este o institutie corespunatoare / 2%

!.11 Cu' ea$ua' / 20

!.12 Cu' or"ania' p$asa'entu$ / 2*

!.1! Care este capacitatea #e sustinere pentru in"ri3irea $a #o'ici$iu / 2,

!.1% Care sunt structuri$e institutiona$e "eriatrice care pot -i propuse / 2,

!.10 Caue$e institutiona$iarii / 2

!.1* Aspecte priin# 'a$tratarea arstnicu$ui / 2

!.1, Drepturi$e si o)$i"atii$e persoane$or arstnice / !

!.1 Ro$u$ asistentu$ui socia$ / !!

STUDIU

ANE4E56+I+LIO7RA8IE

  6CERCETARE

1.MOTIVATIE

Problematica vârstnicilor a fost si este înscrisa pe agenda publica româneasca,

atât în ceea ce priveste elaborarea cadrului legislativ, în acord cu prevederile legislatiei
europene, cât si în ceea ce priveste elaborarea politicilor publice în domeniul social si a
actiunilor concrete de reforma sociala.

Îmbatrânirea populatiei reprezinta o problema sociala, întrucât afecteaza un mare

numar de persoane, interesând nu numai populatia respectiva, ci si factorii decizionali si
societatea în general, care suporta consecintele importante.enomenul reclama actiuni
!.% Depen#enta persoane$or arstnice / 22

!.0 Sericii co'unitare pentru arstnici / 2!

!.* In"ri3irea asistata / 2%

!., Asistenta pri'ara / 2%

!. Aprecierea "$o)a$a a pro)$e'e$or arstnicu$ui / 2%

!. Ca$itatea sericii$or / 2%

!.1 Ce este o institutie corespunatoare / 2%

!.11 Cu' ea$ua' / 20

!.12 Cu' or"ania' p$asa'entu$ / 2*

!.1! Care este capacitatea #e sustinere pentru in"ri3irea $a #o'ici$iu / 2,

!.1% Care sunt structuri$e institutiona$e "eriatrice care pot -i propuse / 2,

!.10 Caue$e institutiona$iarii / 2

!.1* Aspecte priin# 'a$tratarea arstnicu$ui / 2

!.1, Drepturi$e si o)$i"atii$e persoane$or arstnice / !

!.1 Ro$u$ asistentu$ui socia$ / !!

STUDIU

ANE4E56+I+LIO7RA8IE

  6CERCETARE

1.MOTIVATIE

Problematica vârstnicilor a fost si este înscrisa pe agenda publica româneasca,

atât în ceea ce priveste elaborarea cadrului legislativ, în acord cu prevederile legislatiei
europene, cât si în ceea ce priveste elaborarea politicilor publice în domeniul social si a
actiunilor concrete de reforma sociala.

Îmbatrânirea populatiei reprezinta o problema sociala, întrucât afecteaza un mare

numar de persoane, interesând nu numai populatia respectiva, ci si factorii decizionali si
societatea în general, care suporta consecintele importante.enomenul reclama actiuni
 sociale concrete si con!ugate care sa influenteze o evolutie în sensul autonomiei si
 bunastarii vietii vârstnicilor, al îmbatrânirii sanatoase, al asigurarii unei vieti de calitate,
cu costuri sociale cât mai scazute.

În cele ce urmeaza ne propunem evaluarea calitatii vietii vârstnicilor la nivel

global si al unor comunitati umane, pe baza unor anc"ete proprii si studii de caz, a
datelor #nstitutului $ational de %tatistica si a analizelor secundare asupra datelor altor
cercetari realizate de institutii de profil& #nstitutul de 'ercetare a 'alitatii (ietii, ')*%-
%+, etro edia Transilvania/ /..

 $umarul vârstnicilor nu se suprapune cu cel al pensionarilor, dar acestia din urma

reprezinta ponderea cea mai însemnata. a noi în tara, populatia vârstnica a fost stabilita
conventional la 10 ani si peste în relatie cu vârsta pensionarii3.

'onform datelor de recensamânt, populatia vârstnica, stabilita în functie de

 pragul pensionarii reprezenta, în 442, 1,45
1 ,45 din totalul populatiei pentru intervalul 10
de ani si peste si ,65 pentru intervalul 17 de ani si peste. in calculele noastre pe
datele #nstitutului $ational de %tatistica privind 9Populatia *omâniei dupa starea civila,
 pe se:e si ani de nastere, la 0.0.448;, populatia de 10 ani si peste era de 6 048 216
 persoane din care  <16 41 barbati si 2 ==6 018 femei. În procente,populatia vârstnica
era de 85 în 448, pentru anul 2000 estimându-se un procent de 4-205, deci un
segment important de populatie. %e apreciaza ca pentru prima oara în ultimele patru
deceni
decenii,
i, la  ian
ianuar
uarie
ie 2000
2000,, popu
populat
latia
ia vâr
vârstn
stnica
ica a înt
întrec
recut
ut num
numeri
ericc si pro
procen
centua
tuall
 populatia tânara. a  ianuarie 2000, numarul persoanelor de peste 10 ani l-a devansat
cu =1,8 mii pe cel al persoanelor cu vârsta între 0-6 ani.

1.1Pensionarii

Procesele demografice din tara noastra încep sa se înscrie în modelul tranzitiei

demogr
dem ografi
afice,
ce, înr
înregi
egistr
strat
at în ult
ultime
imele
le dece
decenii
nii în tar
taril
ilee dez
dezvol
voltat
tate,
e, si car
caract
acteri
erizat
zat de
specialisti prin trecerea de la niveluri înalte ale mortalitatii si natalitatii la niveluri
scazute. %e accepta ca tranzitia demografica comporta particularitati nationale, dar ea
are un caracter ine:orabil, fiind legata de tendinta

genera
gene ralla de mo mode
dern
rniiza
zarre a sococie
iettat
atii
ii.. În tran
anzi
zittia st
stru
ruct
ctur
uriii po
popu
pullat
atie
ieii pe
vârste,caracteristica principala este îmbatrânirea demografica.

%e apreciaza ca numarul persoanelor în vârsta se va tripla pâna în anul 20=0 si

ma!oritatea cresterii se va produce în tarile în curs de dezvoltare. Într-un *aport al
>ancii ondiale Preîntâmpinarea crizei vârstei a treia3 se apreciaza ca 9nesiguranta


venitului la batrânete este o problema a întregii lumi, dar manifestarile ei difera în parti
diferite ale lumii;.

Îmbatrânirea demografica si reducerea numarului locurilor de munca produc

modificari structurale, din punct de vedere socioeconomic, asupra populatiei active si
inactive. 'onform datelor #$%?, în totalul populatiei inactive pensionarii detin ponderea
cea mai importanta, numarul acestora înregistrând, în ultimii ani, o traiectorie constant
ascendenta.

În anu
anull 200022/
2000 2/,, numarul mediu al pensionarilor a fost de 1 7= mii de
 persoane,mai mare cu =,15 fata de anul anterior. @ crestere mai accentuata au
înre
înregi
gist
stra
rat-
t-oo pen
pensi
sion
onar
arii
ii de as
asig
igur
urar
arii so
soci
cial
alee de st
stat
at A
A6,
6,25
253.
3. u
upa
pa si
sist
stem
emul
ul de
 pensionare, numarul mediu al pensionarilor a fost, în anul 2000&

Pensionari total #A##3 1 7= mii persoane

#. pensionari de asigurari sociale B total, din care& 1 0 mii persoane

- pensionari de asigurari sociale de stat 6 261 mii persoane

- pensionari de asigurari sociale B agricultori  <7 mii persoane

- pensionari de asigurari sociale - culte 2 mii persoane

- pensionari de asigurari sociale - avocati  mie persoane

##. >eneficiari de a!utor social tip pensie3 8 mii persoane

1.2 V9rstnicii actii

'onform datelor +nc"etei asupra ortei de unca în Cospodarii pe trim. #( ,

2000, din totalul de 1 40 mii persoane inactive de 7 ani si peste3 un procent de
64,75 era reprezentat de pensionari sau beneficiari de a!utor social din care 76,05
 barbati si 61,15 femei. Pe medii de rezidenta, 70,15 din numarul pensionarilor si al
 beneficiarilor de a!utor social inactivi se afla în urban si 6<,<5 în rural.

'onform acelei
'onform aceleiasi
asi anc"et
anc"ete,
e, o parte apreci
apreciabila
abila dintr
dintree persoa
persoanele
nele vârst
vârstnice
nice s-a
luat ca referinta gruparea de 17 de ani si peste3 corespunde definitiilor de populatie
activa, respectiv ocupata în cursul saptamânii de referinta au desfasurat o munca
oarecare, platita sau aducatoare de venit, c"iar daca beneficiau de pensie3. in analiza

2
distributiei populatiei ocupate din grupa de vârsta 17 de ani si peste pe perioada 441-
2000 se constata&

- procentele celor ocupati din totalul populatiei ocupate sunt mai mari în

trimestrele ## si ### ale anului, si la barbati si la femei, si în rural si în u rban

lunile cu regim termic acceptabil si, probabil, oferta mai mare, mai ales în rural3D

- femeile ocupate detin un procent mai mare decât barbatii ocupatiD

- persoanele de 17 de ani si peste, din rural, sunt în mai mare masura ocupate decât cele
din urban <,=5 pe trim. #(, 2000 în rural, fata de ,05 în urban, în aceeasi perioada3D

- cel mai mic procent al persoanelor ocupate, de vârsta 17 de ani si peste, în totalul
 populatiei ocupate, a fost, în perioada 441-2000, de 1,85 trim. #, 4413, iar cel mai
mare, de 0,15, trim. ###, 2000. a barbati, procentul cel mai mic a fost de 1,75 trim.
#, 4413 si cel mai mare, de 4,=5 în trim. ###, 2000. a femei, procentul mai mic a fost
de <,5 în 441 si de 2,5 în trim. ###, 2000. În urban, procentul cel mai mic al
activilor a fost de 0,15 în trim. #, 2000,
2000 , iar cel mai mare,

de ,65 în trim. ###, 2000. În rural, procentele respective au avut valoarea de =,65 în
trim. #, 441 si 8,65 în trim. ###, 2000. atele de mai sus e:prima, în conte:tul analizat
de noi, un efort deosebit al populatiei vârstnice de peste 17 de ani3 de a lucra pentru un
venit care sa-i asigure cele necesare traiului.

*ata de ocupare si rata de activitate, a populatiei de 17 de ani si peste, arata si

mai sugestiv nevoiaE disponibilitatea de a lucra a acestei populatii. e pilda, în 2000, la
aceeasi grupare de vârsta rata de ocupare cea mai mare a fost de =4,45 pe total, 66,5
la barbati si =1,85 la femei, 1,05 în urban si 12,25 în rural. Participarea la activitatea
economica
econom ica a vârst
vârstnicil
nicilor
or este data si de rata de ocupare pe subgru
subgrupe
pe de vârs
vârsta,
ta, care are
urmatoarele valori& 66,<5 pentru 10-16 aniD 6,45 pentru 17-14 aniD =7,<5 pentru <0-
<6 ani si 26,75 pentru <7 ani si peste. (alorile sunt mai mari la barbati decât la femei
si, de mai multe ori, mai mari în rural decât în urban.

În conte:tul indicatorilor sociali analizati de noi, prezenta vârstnicilor de peste 17

ani pe piata muncii este determinata nu atât de o disponibilitate pentru o activitate
aducatoare de venit, cât de nevoia de a munci pentru câstigarea traiului zilnic, în
conditiile absentei sau insuficientei surselor de venit mai ales în rural3.*elevant este si
faptul ca din populatia activa de peste 17 de ani, doar 0,85 persoane au un nivel
universitar de instruire.

1.! V9rstnicii si "ospo#arii$e

 Cospodariile de pensionari sunt cele mai numeroase 7,53, urmate de
gospodariile==/ de salariati =0,653. În 444, în mediul rural, gospodariile de
 pensionari au o pondere de 10,25 fata de 60,85 cele din urban. (ârstnicii 10 de ani si
 peste3 detin 62,15 din totalul gospodariilor, cele mai multe dintre persoanele cap de
gospodarie fiind pensionarii <4,253 si taranii 20,53

e mentionat, în conte:t, influenta puternica a traditiei dupa care 9cap de gospodarie;

este persoana cea mai vârstnica. 'omponenta gospodariilor de pensionari este
redusa& marimea medie este de 2,2 persoaneD <75 din totalul acestor gospodarii sunt
formate din -2 persoane fapt

ce va influenta viata lor, mai ales în perioada de pierdere a unor capacitati fizice siEsau
 psi"ice.

Cospodariile de pensionari se caracterizeaza, în 200066/, printr-o rata mare a

 persoanelor inactive <<,853 din punct de vedere economic si printr-un nivel
educational inferior 18,=5 fiind numai absolventi ai învatamântului primar,gimnazial
sau profesional3. În rural, ponderea lor atinge <1,65.

1.% Venituri& consu' si c(e$tuie$i a$e popu$atiei 9rstnice

(eniturile totale brute ale gospodariilor de pensionari 53

- venituri salariale

441 6,7 53

444 2,15 53

- contravaloarea consumurilor de produse agricole alimentare si nealimentare din

resurse proprii3

441 =4,8 5 3

444 =<,=53

- venituri din prestatii sociale

441 =7,75 3

444 60,25 3

- alte venituri

=
6
441 8,<5 3

444 8,5 3

'"eltuieli totale de consum ale gospodariilor de pensionari 0053

- alimente si bauturi

441 78,153

444 76,153

- îmbracaminte si încaltaminte

441 1,453

444 6,753

- locuinta si înzestrarea cu bunuri

441 2=,<53

444 21,=53

- medicamente si îngri!ire medicala

441 2,753

444 =,653

- transporturi si telecomunicatii

441 =,753

444 7,=53

- cultura, învatamânt, educatie

441 ,453

444 2,=53

- alte c"eltuieli

441 2,453
444 =,153

(eniturile si consumul persoanelor vârstnice77/ care constituie cea mai mare

 parte a membrilor gospodariilor de pensionari3 sunt componente esentiale ale calitatii
vietii si se caracterizeaza prin niveluri scazute, dezec"ilibre structurale si inegalitati.

Înca din 44<, veniturile reale au înregistrat restrângeri severe, a scazut nivelul real al
tuturor componentelor veniturilor. %tructura veniturilor tuturor categoriilor de
gospodarii, nu numai a persoanelor vârstnice s-a caracterizat, în ultimii ani, prin
 ponderea mica a veniturilor salariale, ponderea relativ mare a consumului din resurse
 proprii si ponderea modesta a veniturilor din prestatii sociale.

eclinul veniturilor reale ale gospodariilor a antrenat scaderea consumului si deteriorarea

structurii acestuia. Structura c(e$tuie$i$or #e consu' si pon#erea $or in#ica un consu'
caracteristic starii #e saracie. 'onform #$%?

2.INTRODUCERE

2.1 Varstnicu$ o pro)$e'a socia$a:*;*<

+vand in vedere ca atat ingri!irea varstnicului, cat mai ales calitatea acestei
ingri!iri sunt parti integrante ale politicii de bunastare si de sanatate a fiecarei tari,ar
trebui ca in acest conte:t,profesionistii c"emati a se ocupa de aceasta categorie de varsta
sa constientizeze ca nu sunt suficiente dor cunostintele,ci ca acestea ar trebui sa fie
dublate de o formatie caritabila,umanista,asociata cu sentimente de respect si
afectiune,ca nu este suficient sa-l alimentam sau sa-# punem o perfuzie,daca uitam sa
empatizam cu el,daca uitam sa-l respectam sis a-l acceptam cu toate valorile lui.

$u trebuie sa uitam ca daca empatizam cu varstnicul ,empatizam c"iar cu

viitoarul nostrum individual.

Privita in ansamblul sau,persoana varstnica este o persoana de cele mai multe ori
multiplu dezavanta!ata,prin scaderea resurselor fizice,care nu inseamna totdeauna
 boala,prin scaderea resurselor financiare sau prin prezenta unui "andicap mental.

Perioada de tranzitie din *omania anului 2000 a descalificat varstnicul din lupta
sa pentru o e:istenta decentaDmulti ditre batrani traiesc sub pragul de saracie,multi
renunta la facilitatile confortului caldura ,apa,energie3 din cauza veniturilor mici,multi
Fintaresc; randurile institutiilor de ocrotire sociala si a cantinelor sociale.

7
1
 urata de viata in *omania a scazut,iar pensia ,c"iar indemnizata,nu acopera
ta:ele si impozitele impovaratoareDin plus,batranii traiesc sentimental frustrant al
faptului ca,dat fiind numarul lor in crestere in raport cu populatia active ,ei sunt
Fintretinutii celor care azi lucreaza;,sintagma atat de ve"iculata in mass-media si
mediile politice din *omania.+ceasta face ca varstnicul sa-si resimta povara nu doar
economic ce si medicalDel este un mare consummator de fonduri avand de obicei o
 pluripatologie si fiint totodata un Fnecotizant; al tagmei medicale pana mai ieri,spre
deosebire de momentul actual,cand a devenit o persoana dorita pe lista medicului de
familie numai in situatia in care este pensioner si doar datorita platii cu regularitate a
asigurarii de sanatate,si a puncta!ului obtinut de medici.

2.2 +atranetea acceptiuni si controerse

iferiti autori,atat din atra cat sip e plan mondial,au incercat sa defineasca
 batranetea sis a-# stabileasca limitele.+stfel s-au elaborate mai multe definitii,mai mult
sau mai putin contestate.

+3 'riteriul cronologic a fost poate printer perimele criterii de definireDel a fost insa
intens criticat datorita faptului ca poate e:ista o imbatranire precoce si pot esista
 persoane in varsta la care ma!oritatea functiilor sunt asemanatoare omului adult.

>3  $otiunea de varsta inaintata se utilizeaza pentru perioada din viat omului care
urmeaza dupa maturitate si tine pana la sfarsitul e:istentei sale.+caesta perioada
mai este numita si varsta a###-a,perioada de involutie,perioada de batranete,sau
senescenta.

'3 ictionarul acrousse de psi"iatrie defineste batranetea ca fiind ultima perioada

a vietii corespunzand rezultatului normal al senescentei.Termenul se opune celui
de senilitate care ar fi aspectul patologic,dar in acelasi timp precizeaza ca
 baranetea e:trema nu se distinge prin nimic de senilitate.

Tot dictionarul acrousse defineste imbatranirea ca fiind ansamblul de

transformari ce afecteaza ultima perioada a vietii si care constituie un process de
decline,semnele imbatranirii fiind&slabirea tesuturilor,atrofie musculara cu scaderea
functiilor si performantelor,toate acestea concurand la limitarea progresiva a capacitatii
de adaptare. #n acest sens,precizeaza dictionarul,imbatranirea ofera in mod vadit
imaginea inverse a dezvoltarii si a putut di descrisa ca o inovatie.

3 @% considera&
 a3persoane in varsta &intre 10-<6 aniD

 b3persoane batrane&intre <7-40 aniD

c3marii batrani&peste 40 de aniD

?3 #n conceptiile medico-sociale farnceze se vorbeste de&

a3varsta a ###-a&dupa 17 de ani,corespunzand varstei pensionariiD

 b3varsta a #(-a&dupa 80 de ani.

3 'ea mai uzuala forma de calsificare a batranetii cuprinde&

a3stadiul de trecere spre batranete &de la 17-<7 de aniD

 b3stadiul batranetii medii&<7-87 aniD

c3stadiul marii batraneti&peste 87 de ani.

C3 +mericanii clasifica persoanele de varsta a ###-a astfel&

a3batrani-tineriold-Goung3&17-<7 aniD

 b3batrani-batraniold-old3&mai mult de <7 de ani.

ictionarul acrousse prezinta si stadiul de presenescenta,ca fiind perioada care

corespunde inceputurilor imbatranirii,intinzandu-se intre 67-17 de ani si variind
considerabil de la un individ la altulDea este considerata o adevrata raspantie a
imbatranirii,in care involutia organelor nu !oaca decat un rol minor.

Pe plan psi"iatric s-a incercat individualizarea unor stari nevrotice caracteristice

menopauzei sau andropauzei,care nu are specificitate, in sc"imb s-au dovedit depresii si
melancolii de involutie care au o oarecare specificitate si dau o unda pesimista.

2.! Aspecte socia$e priin# pesoane$e #e arsta a treia

Preocuparea pentru interesele varstnicului revenea pana nu de mult

medicului,care si el era pregatit in mare parte pentru medicina generala vizand
adultul.+stazi viziunea ecosostemica grupeaza o ec"ipa pluridisciplinara care trebuie sa
vina in intampinarea cererilor persoanelor de varsta a treia,ea fiind necesar sa cuprinda
medical,psi"ologul,asistentul social,sociologul.+nul 444 a fost declarat ca an
 international al persoanelor de varsta a ###-a on incercarea de a sensibiliza comunitatea
asupra valorii acestei categorii de varsta in lume.#n ultimul deceniu am fost martorii
unei continue fluctuatii a populatiei peste 17 de ani,dar cu o crestere semnificativa a
 populatiei peste <7 de ani-fenomen denumit imbatranire.

+cest lucru ar trebui sa fie imbucurator daca ne gandim ca ar trebui sa insemne

cresterea calitatii vietii si a serviciilor medicale.*ealitatea este insa ca o proportie
remarcabila are nevoie de servicii socialecare ori nu e:ista,ori nu sunt suficiente din
 punct de vedere cantitativ sau calitativ.populatia varstnica a globului a crescut de la 200
de milioane din 4=7 la peste 100 de milioane in anii H40 pe fondul modificarii
 proportiei acestora in totalul populatiei,a!ungandu-se la <5 in tarile avansate economic
comparative cu numai <5 in regiunile mai slab dezvoltate.'el mai Fvarstnic; continent
este ?uropa pentru care varsta medie a populatiei a fost de <7 de ani,mentinandu-se de
,=-,6 ori mai ridicata decat cea din restul lumii,iar cel mai Ftanar; continent este
+frica.#n ultimele decenii s-au constatat o crestere a duratei medie de viata,cu cresterea
numarului de persoane varstnice in populatie,aspect demograp"ic cunoscut sub numele
de imbatranirea populatiei.'a o privire de ansamblu asupra datelor demografice se poate
aprecia ca populatia varstnica peste 17 de ani reprezinta 75 in ?uropa @ccidentala la
inceputul secolului II,pentru ca in anii H40 proportia sa creasca la 75, o treime avand
 peste <7 de ani.#n cadrul populatiei americane se estimeaza ca in anul 20=0 persoanele
in varsta vor reprezenta 205 din totalul populatiei,ceea ce inseamna o crestere cu =5
fata de cifrele anului 2000.'ele mai multe persoane in varsta sunt cuprinse intre 17-14
de ani cu o repartitie de 8 femei la 00 barbati,iar peste 87 ani raportul devine 26
femei la 00 barbati.

%tabilitatea emotionala si statutul sicio-economic bun au un rol important in

mentinerea unei relatii maritale armonioase,ceea ce face ca persoanele cuprinse intre 17-
<6 ani sa prezinte mai frecvent statutul de casatoritin populatia americana in 448 la
aceasta grupa de varsta <45 din barbati si 775 din femei erau casatoriti3,ca dupa
decada a8-a de viata procentele sa se reduca semnificativ.

'onform recensamantului populatiei din < ianuarie 442 populatia *omaniei se

inscrie in tendintele globale privind structurile populatie varstnice.Populatia de 10 de
anisi peste,raportata in 442 reprezinta 1,85 din totatlul populatiei de apro:imativ 2=
milioane,iar cea de 17 de ani si peste-,5.)n rol important in modificarea raportului
de varsta il are si scaderea dramatica a fertilitatii si natalitatii infantile.

2.% Mo#i-icari -iice si psi(o$o"ice caracteristice i')atranirii

ulti autori recunosc ca imbatranirea nu este un fenomen liniar,el incepe dupa

nastere si c"iar mai intai,in cursul vietii intrauterine,procesul situandu-se atat la nivel
cellular cat si la nivelul spatiilor e:tracelulare ale organismului.izic,batranetea este o
 stare distrofica,de involutie,ce se poate agrava cu anumite boli cornice.)nii varstnici isi
 pot pastra in buna stare functiile intelectuale pana dupa 80 de ani,dar sa apara si stari de
involutie.

Principalele modificari organice caracteristice imbatranirii cuprind sistemul

nervos locomotor,cardiovascular,respirator,renal si reproducator.e asemenea apar
modificari ale tegumentelor riduri,piele uscata3,scaderea vederii,auzului si scaderea
fortei musculare,scaderea capacitatii de effort,tulburari digestive.

.#nima-prezinta modificari ale structurii,ale debitului cardiac,fortei de contractie,apar

cresteri ale valorilor tensionale,aceasta fiind una din cauzele frecvente ce pot duce la
deces.

2.atorita diversilor factori interni si e:terni fecventi se poate modifica gradul de

o:igenare a tesuturilor si a sc"imbarilor la nivelul plamanului"ematoza3.

=.a nivel renal se produc modifiacari ce duc la scaderea functiei renale,cu retentie de
substante to:ice uree,creatinina3 si cresteri ale valorii tensionale prin modificari ale
structurii si perfuziei vaselor renale.

6.+paratul reproductive intra in perioada de andropauza pentru barbat si menopauza

 pentru femeiDstudii importante privind nivelul "ormonilor se:uali ne dovedesc o scadere
 progresiv accentuata a acestora dupa varsta de =0-=7 de ani,ducand nu numai la
scaderea capacitatii reproductive ce si la modificari ale tegumentelor,aparitia
osteoporozei,irascibitate,apatie,slabirea tesutului muscular.

7.a nivelul creierului procesele de imbatranire incep de!a la 27-2< de aniDneuronii de

uzeaza si acest lucru are ca urmare scaderea capacitatii de adaptare si reglare,procesul
 putand merge pna la atrofie cerebrala care se obiecteaza prin stergerea sau aplatizarea
circumvolutiunilor cerebrale.@ serie de studii ne arata ca functia cerebrala se poate
mentine valabila pana la varste inaintate daca ea este intens antrenata.

1.Tesutul osos sufera procese de atrofie,de decalcifiere si de demineralizare,apar

deformari ale sc"eletului,oasele se fragileaza,riscul de fracture este foarte mare.@
incidenta crescuta o are factura de col femoral,care de multe ori la aceasta varsta are o
evolutie nefavorabila sau c"iar letala.+rticulatiile sunt cuprinse in procese de artoroza
 prin modificari ale colagenului si membranei sinoviale,miscarile devin foarte
dureroase,musculature isi pierde din forta si elasticitate,apar modificari de statura si
 postura,scade mult capacitatea de efort si posibilitatea efectuarii unor miscari mai fine.

odificarile psi"ologice ale batranului sunt rezultatul modificarii induse de

varsta,la baza lor e:istand factori interni cum ar fi ereditatea si modificarile "ormonale
si factori e:terni cum ar fi&pensionarea,scaderea potentialului biologic,patologia
asociata,scaderea numarului membrilor de familie,decesul unor rude sau prieteni de
varste apropiate.
 escoperirile medicinii si imbunatatirea conditiilor de viata din ultimul secol au
dus la crsterea numarului de persoane varstnice.Pe de o parte aceasta tendinta reflecta
eradicarea bolilor,reducerea mortalitatii infantile,etc,dar pe de alta parte nu se poate
trece cu vederea costul imbatranirii populatiei,care este cu atat mai mare cu cat creste
speranta de viata.%tudiile asupra modificarilor psi"ologice associate imbatranirii sunt
relativ recente si au fost effectuate dupa cel de-al doile razboi mondial.?le au inclus cel
mai frecvent indivizii din rasa alba,bine educati,sanatosi si bine situati finaciar,cuprinsi
in special in perioada de varsta 17-<7 ani si mult mai rar peste aceasta varsta.

a batranii bine integrati familial si social,sanatosi si fara probleme finaciare

emotiile negative sunt bine controlate,iar cele positive sunt e:primate.Pornind de la
teoria lui ?riJson,conform careia personalitatea continua sa se dezvolte de-a lungul
vietii,mai multe studii longitudinale effectuate pe indivizi urmariti timp de 0-7 ani au
relevant cinci caracteristici de personalitate care sunt prezente inca din copilarie,devin
stabile sin u se modifica in timp&e:trovertirea,neuroticismul,sociabilitatea,desc"iderea
catre noi e:periente si constionciozitatea.Teoriile recente concluzioneaza ca pentru
fiecare individ la o anumita varsta personalitatea se Frigidizeaza;.@ricum structura
 personalitatii se poate modifica de-a lungul timpului in functie de numeroasele
influiente psi"o-socialepsi"otraume,evenimente de viata ce determina importante
sc"imbari ale e:istentei personale3.

upa r.'onstantin >ogdan,functionarea normala a unei persoane varstnice

cupride ec"ilibru fizic,psi"ic si social.

odificarile psi"ologice cuprind&

.modificarea atentiei sau scaderea capacitatii de concentrare,scaderea atentiei

voluntare,care duc la scaderea capacitatii mnezicein special cea de scurta
durata3Damintirile indepartate par totusi sa fie mai ordonate,sistematizate si definite.

2.modificarile gandirii au ca si caracteristica definitorie scaderea

spontaneitatii,fle:ibilitatii,aparitia tulburarilor de adaptare rapida si a stereotipiilorDde
asemenea se observa o crestere a functiei de sinteza si sc"ematizare.+pare frica de
complot si circumspectia.

*educerea numarului de neuroni si saracia cone:iunilor nervoase nu afecteaza in

mod identic toate structurile si regiunile cerebrale. +ceste caractere diferentiale si
"eterocrome se regasesc in comportamente.entinerea atentiei focalizate,memorizarea
 pe termen scurt sau lung,discriminarile perceptive,fluiditatea verbala,rationamentul nu
se deteriorizeaza in aceeasi proportie si in acelasi timp.

=.din punct de vedere caracterial se pot produce ascutirea sau intensificarea unor trasturi
disarmonice pree:istente sau dezvoltatrea lor pentru prima data.$u este vorba de
 psi"opatii,ci de e:istenta sau de dezvoltarea,odata cu varsta,a unor trasaturi disarmonice
incadrabile in limitele mari ale normalitatii sau de cei care fac parte din categoria
 personalipatiilor.
+stfel&

-persoanele astenice se remarca prin sentimental de autoapreciere coroborat cu senzatia

de prabusire a prestigiului social,care duc la sentimentele de dezvoltare si o lipsa de
reKspect,cu predispozitie la reactii sau descompensari depressive.

-la persoanele depressive se intensifica deznade!dea si pot aparereactii depressive sau

idei de inutilitate si lipsa de sens a vietii cu tendinte suicidare.

-la persoanele sc"izoide se pot acumula tendinte de izolare,refuzul contractului

social,preferinte pentru pastrarea stereotipa a camerei sau rolului,insotite de indiferenta
 pentru ceea ce se petrece in !ur imediat dupa satisfacerea nevoilor immediate.Pot aparea
sentimente de gelozie datorita scaderii potentei se:uale si a prestigiului social care duc
nu numai la accentuarea banuielilor in legatura cu fidelitatea partenerului ci si inducerea
unor stari depresiv-an:ioase.

De-initia )atranetii si c$asi-icarea ei

În prezent criteriul în baza caruia un individ este plasat în categoria batrânilor,

este unul e:clusiv cronologicD formal o persoana este considerata devine3 batrâna, dupa
ce împlineste 17 de ani. +cest criteriu este totusi destul de arbitrar, motiv pentru care a
generat si genereaza înca multe dezbateri si confruntari de idei.

@ particularitate a acestei categorii populationale este aceea ca, spre deosebire de

celelalte copii, tineri, adulti3, ea este delimitata definita3 clar doar catre stânga D altfel
spus, stim, am stabilit, ca varsta minima a batranetii este cea de 17 ani, dar vârsta
ma:ima nu poate fi stabilita, ea fiind, in fiecare moment, vârsta celui mai longeviv om
de pe pamânt. Pe de alta parte, întrucât e:ista diferente enorme între un individ de 17 de
ani si unul de 00 ani, s-a impus împartirea arbitrara3 <</  persoanelor în vârsta în
urmatoarele = subgrupuri &

•  batrânii tineri  Goung-old3, între 17 si <7 de ani, care în principiu prezinta

cele mai mici afectari ale functiilor si performantelor D

•  batrânii medii  middle-old L mi!locii, de mi!loc3, între <7 si 87 de ani, si

•  batrânii batrani   old-old3, cu vârsta de peste 87 de ani. ?ste clar ca

incidenta bolilor si dizabilitatilor creste dramatic la batranii medii si, mai
ales, la batrânii batrâni.

2.0 Atri)utii a$e asistentu$ui socia$ "eronto$o"

<
 +sistenta sociala reprezinta o mare diversitate in practica oferirii de
servicii.?:ista numeroase servicii sociale in care asistentul social gerontolog isi poate
desfasura activitatea&servicii comunitare centre de zi,ingri!ire la domiciliu3Dservicii de
ingri!ire a sanatatiispitale,centre socio-medicale3Dservicii de ingri!ire pe termen
lungcentre rezidentiale,camine de pensionari3.#n munca pe care o desfasoara,in cadrul
acestor servicii,asistentii sociali gerontologi au de indeplinit o multitudine de atributii,pe
care incercam sa le prezentam in cele ce urmeaza&

-evalueaza si identifica trebuinte biopsi"osociale ale varstnicului

-ofera un domeniu larg de servicii precum consilierea,suportul formal,managementul de

caz

-realizeaza planul de investitie,in vederea imbunatatirii situatie varstniculuice solicita

suport social

-incearca sa ma:imizeze functionarea independenta si promoveaza mentinerea

demnitatii varstnicilor,conform unuia dintre principiile asistentei sociale gerontologice

-evalueaza posibilitatile financiare ale varstnicului

-stabileste relatii cu diverse institutii publice si nonguvernamentale,in vederea

identificarii si selectarii serviciilor optime pentru situatia fiecarui caz in parte

-evalueaza e:istenta si relatiile cu familia

-dezvolta strategii privind combaterea tendintelor de marginalizeaza

sociala,stigmatizare,etic"etare a varstnicilor,prevenind,in acest fel,ageism-ul isi
foloseste abilitatile de strangere de fonduri,pentru a dispune de resurse financiare
suplimentare,in situatiile in care varstnicul nu este eligibil pentru nici un fel de suport
din partea serviciilor comunitare

-realizeaza legatura cu alte servicii e:istente in comunicate sau cu alti profesionisti din
domenii diferitemedic,psi"olog,terapeut3,in functie de trebuintele varstnicului.

+sistenta sociala gerontologica trebuie sa raspunda trebuintelor specifice

 persoanelor varstnice ceea ce presupune pregatirea de profesionisti in acest domeniu al
asistentei sociale,persoane specializate in activitatea cuaceasta categorie de beneficiari.

Prin intermediul suportului formal oferit de servicii sociale din comunicare,in

care asistentul social gerontolog are un rol esential,la care daca se adauga si suportul
informal oferit de familie, prieteni,vecini,este mult mai usor ca trebuintele varstnicilor
sa poata fi satisfacute si implicit,calitatea vietii lor sa poata fi imbunatatita.Toate acestea
 pot fi realizate,daca se pune accent pe dezvoltarea de servicii,care sa vizeze&
-facilitarea accentului la informatii si institutii specializate in activitatea cu persoane
varstnice

-cresterea ofertei de servicii alternative institutionalizariiingri!ire la domiciliu,centre de

zi,cluburi pentru varstnici3

-acordarea drepturilor de asigurari socialepensie,a!utor social3

-servicii de spri!in,consiliere,vizite,convorbiri

-dezvoltarea mobilitatii,training intelectual

-educarea continua a persoanelor varstnice

-asigurarea alimentatiei la domiciliu sau la cantina sociala

-initierea de activitati intergenerationale,intre varstnici si copii,adolescenti,tineri,adulti

-sensibilizarea autoritatilor,nationale,locale,precum si a membrilor comunitatii cu

 privire la problematica varstnicilor.

Cerontologul +merican Marner %c"aie88/ a prezentat ca urmare a unor

studii,faptul ca incepand cu cel de-al doilea deceniu de viata e:ista un decline treptat al
acestor capacitate,determinarea mentinandu-se pana in deceniul 8 de vata.#nteligenta
fluida scade odata cu inaintarea in varsta,in contrast cu inteligenta cristalina care este
apreciata prin teste bazate pe cunostintele accumulate,care se mentine si poate avea o
dezvoltare continua odata cu varsta.#n ceea ce priveste viteza de procesare a
informatiilor,ea scade odata cu cresterea varstei.

6.linia afectiva este dominate de depresie,apatie,raceala,fapt ce duce in general la un

comportament labil,irascibil.

%imptomele depresie de involutie sunt manifestate prin suferinte

somatice,tulburari de somn,apetit,sentimente de
culpabilitate,inutilitate,autoacuzare.>aranii devin apatici,tristi,totul este negru si
dominat de dorinta de a muri.

7.invatarea-unele studii arata ca persoanele in varsta pot invata la fel de mult ca alte
grupuri de vartsta,doar ca timpul de rezolvare este mai ridicatDpentru o stimulare
adecvata a invatarii este necesara o motivatie permaneta,aici un rol ma!or avandu-l
scolile de varstnici si universitatile pentru varsta a ###-a,care in tarile vest-europene si
%)+ sunt o realitate.

1.vorbirea devine mai greoaie datorita imbatranirii fizologice la nivelul organului

fonator,deterioararea gandirii,a memoriei,atentiei.egat de flu:ul vorbirii se poate
8
observa la persoana in varsta o scadere a flu:ului si ritmului verbal.?:primarea este
anevoiasa,incorecta,cu repetari,balbaieli,uneori varstnicii au tendinte la "iperactivitate
verbala,manifestat prin asa-zisa Fvorbire goala; si Fpisalogeala;.

2.* Varstnicu$6intre nor'a$ si pato$o"ic

Pacientul varstnic impune intotdeauna o anumita situatie particulara-punand

medical intr-o situatie diferita de cea ae:aminarii unui bolnav tanar sau adult-si
anume,aceea de a diferentia normalul de patologic.

+ceasta particularitate deriva din faptul ca normalul adultului este diferit de ceea
ce consideram normal la varstnic,deoarece procesul de imbatranire process
natural,fiziologic3atrage dupa sine modificari ale parametrilor morfologici si functionali
ai organismului,modificari ce sunt considerate fiziologice pentru o anumita varsta.'u
alte cuvinte este important de stabilitG dac ne aflam in fata unui varstnic cu modificari
de Fimbatranire in cadrul fiziologic; sau in fata unui Fbolnav in varsta;'.>ogdan3.

'u toate acestea,diferentierea este deseori dificila,intricate cele doau procese pot
sa coe:iste strans intricate,fiind greu de separate,ceea ce influienteaza negative
evacuarea corecta a varstnicului si elaborarea masurilor terapeutice.

Pornind de la aceasta dificultate,in practica se pot intalni doua aspecte&

-fie se considera drept patologice unele aspecte de imbatranire normala,situatie pe care

r.'onstantin >ogdan o considera cu certitudine cea mai frecventaD

-fie se considera drept normale apartinand imbatranirii fiziologice anumite aspecte

 patologice.

*oland 'ape apreciaa ca aceasta a doua situatie este frecvent intlanita si datorita
antura!ului varstniculuirude,prieteni3,care incearca sa-l convinga ca trebuie sa se
consoleze cu idea ca sanatatea deplina este de domeniul trecutului si ca trebuie sa se
margineasca la a fi bolnavi si slabi,asteptandu-se la a fi si mai rau inainte de sfarsit.+tat
timp cat varstnicul sau c"iar medical

accepta durerile continue,ametelile,slabiciunile,oboseala si alte simtome ca parte

integranta a varstei avansate,multe boli vor ramane nediagnosticate si netratate.

e aceea pacientii varstnici trebuie incura!ati sa relateze simtomele noi si

suparatoare imediat ce apar.(arstnicii vor aprecia la randul lor interesul pe care il are
medicul sau ingri!itorul lor,vor avea incredere in ei si astfel vor putea fi linistiti in
situatiile in care acuzele tinand de involutia lor fiziologica n-ar trebui sa ii alarmeze
e:ista situatia ca si la varste foarte inaintate un om sa accepte cu greu ca scaderea fortei
fizice sau a vederii,de e:emplu,este un fenomen normal3.

*ezumand natura clinica a pacientului varstnic in cateva cuvinte,se poate spune

ca el este un individ ale carui reserve functionale uriase din timpul dezvoltarii si
maturitatii sunt in mare masura pierdute.#n ciuda rezervelor reduse,ma!oritatea
sistemelor continua sa functioneze destul de e:act,desi intr-un ritm incetinit
apreciabil.*areori este nescesar a se interzice varstnicului intreprinderea anumitor
activitati.'onditia este ca activitatile pe care le desfasoara san u necesite fost sau
agilitate neobisnuita.%ingura limita necesara la aceasta afirmatie este ca varstnicul ar
trebui sa avertizat ca multe activitati solicita de acum mai mult timp pentru a le indeplini
si ar trebui incura!ati sa accepte asta si san u incerce sa se grabeasca.

'u toate ca morbiditatea si mortalitatea cresc constant cu varsta,multi batrani pot

sa se bucure de o viata plina si active.Proportia acestora scade lent de la apro:imativ
475-la 17 de ani pana la apro:imativ 875-la 80 de ani si la <05 sau mai putin la 40 de
ani.+ceasta inseamna ca varsta inaintata nu trebuie sa inspire teama in ma!oritatea
cazurilor,ea fiind o perioada in care ambitiile nerealizate se pot finaliza.

Putine studii au e:aminat sanatatea unor loturi intamplatoare de varstnici traind

in casele proprii.)n astfel de studio a fost realizat in trei districte la sud-vest de @ntario
si furnizeaza estimari ale proportiei batranilor de diferite varste,care au pierdut o parte
sau toata independenta lor.>azat pe o analiza a activitatilor simple&mersul,urcatul si
coboratul scarilor, spalat, imbracat, acest studio a gasit ca marea ma!oritate a
vrastnicilor pastreaza stilul de viata complet independent pana la sfarsit.#ntre 17 si <7 de
ani incidenta dizabilitatilor semnificative creste incet de la 7 la 05.$umai dupa 80 de
ani aceasta sporire a pierderii independentei a!unge la 20-=05 la populatia de risc.

#mportanta acestui studio simplu este ca atrage atentia asupra naturii false a ideii
ca varsta inaintata este in mod obligatoriu timpul debilitatii si al pierderii
sanatatii.a!oritatea varstnicilor,darn u c"iar toti,se bazeaza foarte mult pe sanatate,mai
mult decat pe orice alt aspect al vietii si de aceea este important ca acest mesa! sa fie
difuzat peste tot sis a fie bine inteles si acceptat.?l va incura!a varstnicul sa aiba
sperante pentru sanatatea lui,intelegand ca se asteapta ca dizabilitatile san u survina
niciodata in mod necesar.

(arstnicii isi imagineaza de obicei un tablou de boala cronica si continua,cu

reducerea capacitatii si cu dizabilitati.Trebuie accentuat insa ca boala cronica si varsta
num erg intotdeauna mana in mana.%"apiro gaseste ca mai mult de !umatate din
 pacientii cu internari mai lungi de 1 luni de zile sunt persoane cu varsta sub 17 de
ani,fapt confirmat de studii effectuate in spitalele din ondra si @ntario.

?ste important deci a se face deosebirea intre pacientii suferinzi de boli cornice
si varstnici.+cestia ar putea avea multe probleme de boala,caracteristica fiind
 polipatologia,insa in relative putine cazuri ele conduc la instalarea dizabilitatilor
comple:e ce au ca rezultat pierderea independentei.#n celelalte cazuri,speranta de a
obtine o revenire satisfacatoare la independenta este buna.

Pacientii varstnici e:prima numeroase stari cornice de boala,remarcabile

fiind&boala arterosclerotica vasculara,bron"opneumopatia cronica obstructive,diabetul
za"arat tardiv,artrite cronice.Prima sic ea mai cmuna dintre acestea B arteroscleroza B se
manifeasta de obicei ca o serie de episoade acute de infarct miocardica,gangrene din
cauza bolii vasculare de fond,infectie caderii.

'u toate ca o parte din indivizi devin bolnavi cronici in aceste

conditii,ma!oritatea continua sa mentina un mod de viata independent in afara
 perioadelor acute ocazionale.Trebuie adaugat aici ca inclusive grupul cu dizabilitate
tratat cu seriozitate poate sa duca o e:istenta satisfacatoare.

'ronicitate nu inseamna ca tratamentul nu poate fi aplicat pentru a reduce

 problemele si a a!uta mentinerea independentei.

*oland 'ape apreciaza ca,la un varstnic,efectul unei boli cronice se incadreaza in

linii mari,intr-una din urmatoarele trei posibilitati&

-prima este aceea a bolii terminale si pacientul mare in 2-= saptamaniD

-a doua este aceea a bolii care raspunde la tratament si se reabiliteaza corespunzator,iar

 pacientul isi recapata independenta deplinaD

-a treia posibilitate este ca boala sa aiba ca rezultat o pierdere semnificativa a abilitatii

functionale,asa incat individual devine dependent de suportul celor din !ur.

Ceriatrul american considera ca varstnicii se tem de aceasta ultima

 posibilitate,desi managementul bolii varstnicilor ar trebui sa evite aceasta situatie pe cat
 posibil.+cest obiectiv poate fi realizat avand pacientul varstnic intr-un program
continuu de reabilitare, acasa,sau,daca e necesar intr-un centru de zi si servicii
comunitare,in scopul de a incura!a si mentine independenta completa sau numai partiala.

@ alta problema legata de patologia varstnicului,care consideram ca merita a fi

amintita,este aceea a unei afectiuni c"irurgicale cu risc de deces,de e:emplu descoperire
unui anevrism aortic abdominal asimptomatic la un octogenar,situatie potential letala
 pentru ca ruptura anevrismului va fi aproape sigur cauzatoare de moarte.@ interventie
c"irurgicala ar inlatura anevrismul si riscul sau letal,dar pe de alta parte,o astfel de
interventie efectuata la un octogenar sanatos este grevata de o mortalitate destul de
mareparo:imativ 453si poate determina,prin stressul operator si prin posibilele efecte
adverse ale medicamentelor,deteriorarea capacitatii psi"ice si a independentei
individului.
 ?:perienta arata ca ma!oritatii varstnicilor,daca li se ofera posibilitatea de a
alege,prefera o viata scurta si independenta in locul unei lungi perioade de
invaliditate,cand ei sunt dependenti de ingri!irile altora.

*evenind asupra importantei reabilitarii,subliniem ca pentru un varstnic,partea

critica a unei boli este etapa finala,adica restabilirea functiei mentale si fizice pana la
stadiul dinaintea bolii.

?:ista o deosebire intre modul in care fiintele reactioneaza la boala si se

restabilesc la anumite varste.+stfel individul adult afecteaza o boala acuta
severa,deseori se restabileste remarcabil,in mod rapid,reabilitarea sa fiind stimulata de
nevoia de a se intoarce la responsabilitatile familiale si de serviciu.

#n contrast cu aceasta,perspectiva viitorului pentru varstnic este un stimulent

 pentru reabilitarea sa si,nefiind motivat,el na va depune efortul necesar procesului de
reabilitare,care necesita inevitavil conlucrarea din partea pacientului.

e aceea varstnicul are nevoie de supraveg"ere atenta si de spri!in permanent

 pentru realizarea acestui obiectiv.?l trebuie convins, si nu este simplu in totdeauna,ca
singura cale de a remedia forta psi"ica si abilitatea este sa-si asume reasponsabilitati,sa
se ridice din pat si sa foloseasca musculatura,evident in limitele acceptabile,gradual pe o
 perioada de timp.?ficacitatea programelor de reabilitare a fost verificata in timp de
nenumarate ori atat in area >ritanie cat si in +merica de $ord.+cest aspect al ingri!irii
nu trebuie scapat niciodata din vedere,indiferent de boala.

)n alt aspect al patologiei varstnicului,care consideram ca merita a fi amintit aici

este rolul deosebit pe care il poate avea medicina geriatrica preventiva.%i pot fi date in
acest sens numeroase e:emple.+stfel,osteoporoza,considerata in oarecare masura
universala la femeia varstnica datorita privatiunii "ormonale din menopauza,are un risc
ma:im de fractura in !urul varstei de <7-80 de ani.#n lume e:ista annual sute de mii de
fracturi osoase grave,atribuite osteoporozei.

+nalizarea dietei femeilor de varsta mi!locie arata ca pentru multe dintre ele dieta
contine insuficient calciu si,cu toate ca balanta calcica negativa poate fi numai un factor
secundar al acestei boli multifactoriale,ea !oaca un rol important si este in mod sigur un
factor remediabil.

%e poate actiona preventiv si asupra celorlalti factori etiologici ai

osteoporozei,prin corectie "ormonala si prin activitate fizica,deosebit de importanta
fiind conservarea unei activitati fizice c"iar si modeste.

*ezultatele studiilor epidemiologice intaresc rolul medicului in preventia primara

a bolii cardiovasculare care sunt principala cauza de mortalitate la varstnici.actorii de
risc identificati in studiul raming"am care sunt modificabili sau pot fi preveniti,sunt&
"ipertensiunea,colesterolul seric crescut,fumatul,intoleranta la glucoza,"ipertrofia
ventricolului stang.@bezitatea e:cesiva,"ipercolesterolemia,"iperglicemia,dietele supra
 saturate in grasimi si consumul e:cesiv de alcoolin contrast cu consumul permis al unui
 pa"ar de vin pe zi3,sunt conditiile sau biceiurile in care medicul are posibilitatea sa ia o
atitudine.?:ista multe oportunitati de a practica medicina preventiva.e
e:emplu&imunizarea varstnicului prin vaccinari ar trebui sa fie acceptata ca metoda de
rutina.a fel,administrarea medicamentelor antitrombotice postoperator si in toate
celelalte situatii de imobilizare unde riscul de embolie pulmonara este de temut.

*onald 'ape afirma ca Fin geriatrie;,;un dram de prevenire are valoare mai mare
dect in car de tratament;Drolul preventiei este de peste 2,7 ori mai mare decat al
tratamentului.

epresia si tulburarile cognitive reprezinta si în prezent cea mai grea povara a

vârstnicului. %pre deosebire de afectiuni ca boala +ltz"eimer si dementa vasculara, în al
caror tratament se fac astazi primii pasi, depresia este o afectiune care a fost studiata de
mult timp si pentru care e:ista în prezent tratament, cu o eficienta în 80-405 din cazuri.

'unoscuta înca din antic"itate, depresia si manifestarile ei clinice au fost descrise

de Nipocrate, ca afectiuni ale F bilei negre;. În traducerea literara din limba greaca se
descopera însa o forma particulara a depresiei - Fmelancolia;.

În ?vul ediu, teoria umorala a lui Nipocrate a fost negata, depresia si bolile
mintale au fost considerate a fi e:primari ale posesiei trupului de demoni. %e mentine în
sc"imb notiunea de melancolie de-a lungul secolelor, fara a avea o semnificatie precisa,
care însa nu se refera în totdeauna la melancolia autentica - tulburare afectiva profunda,
caracterizata de o tristete patologica.

%ecolul I#I aduce clasificari noi, prin separarea Fdelirului partial de tristete; B
numit lipemanie de ?sOuirol B din grupa delirurilor B monomanii - pentru ca apoi sa
apara notiunea de nebunie circulara B arlet - si cea de fobie cu doua forme B >aillarger
 B pentru a desemna depresiile recidivante ce alterneaza cu episoadele de agitatie
euforica din e:citatia maniacala sau psi"oza maniaco-depresiva B dupa raepelin.

Termenul de depresie a fost utilizat întâmplator în secolul I#I de >aillarger, si

se impune ca urmare a utilizarii sistematice de catre raepelin, descriind perioadele de
tristete si de descura!are, care alterneaza cu cele de e:citatie si euforie din psi"oza
maniaco-depresiva. 'uvântul depresie va desemna toate episoadele de tristete, de
scadere a tonusului psi"ic, însotite de modificarea comportamentului si trairilor
subiectului.%entimentul de tristete nu semnifica depresia, dar depresia implica inevitabil
tristetea, a carei intensitate poate varia, influentând viata, activitatea si functiile
elementare, ca somnul si apetitul. Tristetea, ca sentiment de mâ"nire, poate fi raspunsul
la un eveniment dezagreabil, dar poate deveni patologica daca este e:agerata ca
intensitate si durata, cu atât mai mult daca apare fara o cauza aparenta. Tristetea regasita
în limitele depresiei poate fi influentata de factori individuali predispozanti, genetici,
 psi"ologici, biologici, dar de cele mai multe ori factorii sunt intricati.
 in punct de vedere medical, depresia este un concept care se adreseaza unei
afectiuni cu simptome bine definite, cu o modalitate de e:primare variata, ca origine si
gravitate. e aceea, depresia în sens strict medical, este o boala a dispozitiei care
implica procese cognitive si care are rasunet asupra functionarii întregului organism. 'u
o frecventa în rândul populatiei de 7-85, depresia poate a!unge ca la vârsta de 17 de ani
sa fie diagnosticata la 75 din subiecti, iar la <0 de ani creste pâna la 21,45 în rândul
 barbatilor si 67,25 pentru femei CrQsbQcJ, 4413. Într-un studiu efectuat asupra
 bolnavilor internati în perioada 4<7-4<< la #nstitutul $ational de Ceriatrie, +. +slan si
'. >alaceanu - %tolnici au aratat ca incidenta depresiei a fost de 1,75, din care <<,15
au fost femei si 22,65 barbati.

În prezent se accepta ideea ca etiologia depresiei la vârstnic este multifactoriala si

ca e:ista factori de risc asociati acestora. +stfel, depresia apare în una din urmatoarele
circumstante&

- procesul normal de îmbatrânire

- conditii patologice ca& dementaD afectiuni neurodegenerativeD miocardiceD endocrine&

tulburari tiroidiene, "iperparatiroidismul, %. 'us"ing, boala +ddisonD neoplaziiD
metabolice& uremiaD infectioase& tbc, sifilisD sistemice& boala lupica, poliartritaD în
deficiente nutritionale,

- administrarea de droguri& rezerpina, metildopa, d 20720c26u igo:ina, barbituricele,

estrogenii si corticosteroizii, fenolazide, cimetidina, cicloserina, vincristina si rar&
guanetidina, "idralazina, propranololul, levodopa

- afectiuni genetice

%e presupune ca metabolismul cerebral al nero-transmitatorilor, în special al

serotoninei si noradrenalinei, ar avea importanta patogenica în tulburarile emotionale, în
special în tulburarea de dispozitie. În e:aminarile post-mortem efectuate pe creierul
uman la vârstnic s-au evidentiat nivele scazute de neuro-transmitatori, cu scaderea
marcata a nivelelor de serotonina în putamen si a noradrenalinei în arii cerebrale
restrânse. +ceasta scadere ar avea consecinte asupra pragului depresiei la vârstnici.
+celeasi modificari se înregistreaza la bolnavii cu +ltz"eimer sau la cei care înainte de
deces au avut dementa vasculara.

intre deficientele nutritionale, scaderea nivelului vit >2, coenzima în multe

 procese metabolice, în special la nivelul sistemului nervos central, reprezinta un evident
factor de risc al tulburarile cognitive si al depresiei.

În creierul uman se înregistreaza o concentratie crescuta de vit >2, în special la

nivelul ple:ului coroid, apoi la nivelul substantei cenusii si a celei albe. $ivele scazute
ale vit >2 se evidentiaza la vârstnicii care nu prezinta concomitent anemieD =25 din
vârstnici au aport insuficient de vit >2, care duce în final la gastrita atrofica, scaderea
factorului intrinsec si la perturbarea transportului vit >2.
 eficienta de folati este de asemenea corelata cu depresia. În dietele cu aport
scazut de folati se instaleaza în timp insomnia, iritabilitatea, oboseala si tulburarile de
memorie. Pacientii cu anemie megaloblastica prin deficit de folati prezinta tulburari
depresive si cognitive, ca cele mai frecvente simptome. În plus, studiul concentratiei
folatilor la pacientii depresivi a demonstrate ca 7-=85 din acestia au nivele scazute ale
folatilor în sânge.

2., Depresia $a persoane$e arstnice

%tarile depresive la vârstnic se pot clasifica în44/&

#. epresii endogene

- episoade depresive ale psi"ozei maniaco-depresive B dezordini bipolare

- episoade depresive ma!ore, unice sau recurente, asa-numitele melancolii de involutie

raepelin3

- distimii depresive sau constitutionale

 -ciclotimiile B stari depresive usoare intercalate cu stari "ipomaniacale

##. epresii reactive

%unt urmare a impactului psi"ologic al factorilor de mediu, sunt foarte frecvente

la vârstnici si cuprind traume psi"ice, neadaptari sociale, familiale în care pe primul loc
se claseaza depresia provocata de pensionare si pierderea rolului !ucat în societate, de
scaderea nivelului de trai, numita si ;moartea sociala;. Tot aici pot fi incluse si
depresiile de doliu, depresiile din diferite boli infirmizante, prin care bolnavul îsi pierde
autonomia, depresiile din sindroamele dureroase prelungite si frica de moarte B
Fsfârsitul efectului Prometeu; '.>alaceanu-%tolnici3.

###. epresiile psi"oorganice

+par ca sindrom unic sau la debutul diferitelor forme de dementaD implica

dificultati mari de diagnostic.

#(. epresiile de origine organica

+u cauze e:tranevra:iale si pot fi& iatrogene, endocrine, metabolice, infectioase si

sistemice.

(. epresiile e:"austive
4
  $umite si depresii de epuizare, apar ca urmare a unor eforturi prelungite cu
epuizare fizica marcata, de e:emplu în cazul afectiunilor acute respiratorii sau to:ice.

(#. epresiile din sc"izofrenii, rar întâlnite la vârstnici, fac parte din evolutia
sc"izofreniei B sc"izomelancolia, dezordinile sc"izoafective - sau se suprapune un
episod depresiv ma!or pe o boala pree:istenta.

!.INSTITUTII

!.1 Can# se institutiona$ieaa o persoana:

+ceasta decizie nu ar trebui sa fie luata decat dupa o evaluare riguroasa a

conte:tului medico-psi"o-social si a dorintelor pacientului si familiei sale.

#n decizia de a institutionaliza o persoana varstnica,consilierea bolnavului si a familiei

sale nu se poate face decat dupa o evaluare foarte precisa.+ceasta trebuie sa tina cont de
starea medico-psi"o-sociala a pacientului si deasemenea de dorinta pacientului si a
familiei sale si de diferitele solutii accesibile.

amilia sau institutionalizareaR

#ngri!irea la domiciliu reprezinta un stres pentru apartinatori.+tmosfera familiala

realizeaza un confort psi"ic pentru pacient,dar institutionalizarea este mai benefica din
 punct de vedere al asistentei medicale mai corecte.

%ocietatea in general,si corpul medical psi"iatric in special,nu pot pana in prezent

sa statueze un mod unic de gandire asupra tipului de ingri!ire pe care il necesita
 batranul&familiala sau institutionala.?:ista pentru ambele alternative,avanta!e si
dezavanta!e,oportunitati si limite.ecizia de a angri!i un batran la domiciliu este dificil
de luat in unele cazuri,tinand cont ca adesea ne aflam in fata unui individ tarat fizic
siEsau cu diverse afectiuni mentaledepresie,an:ietate,dementa3.

#ngri!itorii unei astfel de persoane sunt supusi unei avalanse de probleme intre
care aspectul financiar nu este de negli!at.'onsultarea periodica a medicului de familie
si a psi"iatrului devine necesara pentru a!ustarea permanenta a atitudinii fata de pacient.

%tudiile efectuate in %)+00/ arata ca o parte semnificativa din batrani sunt Fai

nimanui;.#n aceste conditii societatea este obligata sa ii institutionalizeze,ingri!irile
acordata fiind in acest caz e:clusiv comunitare.Cradul de institutionalizare al
varstnicului depinde de numeroasele aspecte,specifice in mare parte fiecarei refgiuni
geografice&religie,grad de civilizatie,nivel economic,obiceiuri.%tudiile amintite constata
ca,in cazul batranilor ingri!iti la domiciliu,acestia sunt asistati de

0
fiice2453,fii853,partener marital=153,de alte persoane cointeresate2<53aplan si
%adocJ3.

'opii care decid sa stea cu parintii la batranete sunt prinsi intr-un cerc
cicios,denumit de americani FsandKis";.?i isi impart energia si timpul liber intre
 parintele neputincios si proprii copii.+ceasta generatie FsandKic"; este privita astfel ca
o generatie de sacrificiu.

esi actualmente tendinta este de dezinstitutionalizare,in toata lumea e:ista

forme de ocrotire a vrastnicului in asemenea asezaminte.

@ institutie reprezinta o organizatie care are statut,reguli de functionare stabilite

 prin regulamente siEsau legi,avand rolul sau functia sociala de a satisface anumite nevoi
colective'atalin Samfir si azar (lasceanu-ictionar de sociologie3.

#n *omania e:ista mai multe tipuri de institutii specializate de ocrotireDin functie

de perioada cat varstnicul este ocrotit,institutiile pot fi pe termen lung sau temporare,ele
apartinand pana nu demult unorministere diferite,astfel&
-

-pe termen lung - sub tutela inisterului uncii si Protectiei %ociale si a consiliilor
locale se afla caminele de pensionari unde se pot interna ca urmare a deciziei @ficiului
de +sistenta %ociala, numai varstnici pensionari.

-sub tutela #nspectoratelor Teritoriale pentru Persoanele cu Nandicap-camine spital unde

sunt internati varstnici dependenti sau camine pentru persoane fara nici un fel de venit.

-temporar B cel mai frecvent apartinand unor fundatii sau organizatii

neguvernamentale.@crotirea temporara presupune accesul in centre de zi in care
varstnicul ii poate petrece sub supraveg"ere timpul liber in mod placut sau poate fi
ingri!itin cazul dementului3 pe perioada cat familia apartinatorii3 isi desfasoara alte
activitati serviciu,cumparaturi3Dde asemenea,varstnicii pot desfasura diverse terapii
fizice si ergoterapeutice in cadrul unor programe recuperatorii si profilactice organizate.

ecizia privind institutionalizarea pe termen lung trebuie sa fie o decizie

elaborate de o ec"ipa pluridisciplinara formata din asistent social,medic,psi"olog,la care
va participa obligatoriu varstnicul in cunostinta de cauza,eventual si familia
varstniculuiDea este o decizie de mare raspundere care vizeaza viitorul persoanei,si are
numeroase repercusiuni psi"ice,morale si financiare.(arstnicul este o persoana
matura,respectabila,care are dreptul la a decide ce este mai bine pentru el,dar poate fi
spri!init,consiliat in a # se prezenta riscurile si beneficiile traiului singur sau in institutie.

!.2 Caue a$e institutiona$iarii pe ter'en $un"5

-singuratatea si lipsa retelei de supportD

-dorinta manifesta a varstniculuiD

-lipsa veniturilorD

-diferite afectiuni croniceD

-"andicapul fizic sau mentalD

-pierderea locuinteiD

-lipsa adaptarii in cadrul serviciilor la domiciliuD

-Fcrize; in sanul familiei de origineD

-imobilizarea la patD

-violenta domestica sau a celor ce s-au anga!at sa-i ingri!easca.

Populatia in institutiile de ocrotire este relative omogena pe grupe de varsta.#n

lucrarea Fiagnoza calitatii vietii varstnicilor din *omania; de Nildegard PuKaJ se
mentioneaza ca in caminele pentru varstnici,predomina persoanele de se:
feminine<053Dde asemenea,din distributia pe varste rezulta ca 805 dintre persoanele
institutionalizate depasesc <0 de ani si aproape 105 se situeaza peste <7 de ani.$ivelul
de instructie al varstnicilor din aceste institutii este de peste 705 sub nivelul mediu,intre
aceasta si statutul social al pensionarului e:istand o relatie directa.

esi dupa 440 s-au sc"imbat multe privind institutiile pentru varstnici,totusi
 batranii din multe institutii au relatat faptul ca sunt
deprimati,nefericiti,inadaptatiDstudiile au demonstrate ca au mai putina vitalitate,mai
 putina activitate si mor mai repede decat persoanele de acceasi varsta din societate.

%c"ultz si >remmer in 4<< raportau tulburari de ordin psi"ologic si tristete mai

ales atunci cand transferal era involuntarG.

Procedeul de administrare in aceste institutii se face prin adresabilitatea

varstnicului sau apartinatorilor catre serviciul de asistenta sociala ceea ce demonstreaza
o redusa implicare a serviciului de asistenta sociala in actiunea de cunoastere a starii si
conditiilor persoanelor varstnice care se afla in risc ma!orDcategoric,varstnicii cu nevoi
speciale sunt mult mai multi dar lipsa retelei de ocrotire privind persoana
varstnica,precum si marginalizarea problemelor varstnicilor,au dus la slaba monitorizare
si la lipsa solutiilor multor probleme ale acestor categorii de persoane.#n general
 procedeul de administrare aduce daune individului,care este adesea privit ca un Fobiect;
usor de prelucrat,este privat de la intrare in propriile sale "aine,de multe ori numai este
Fdomn; in relatia cu personalul si este o victima a agresiunii verbale si uneori si fizice a
 personalului.$u de rare ori rezidentii sunt pusi in situatia de a implora personalul pentru
lucruri minore un pa"ar cu apa,sa fie sc"imbati,sau permisiunea de a folosi telefonul3.@
atitudine ce accentueaza scaderea stimei de sine este Fstigmatizarea; personalul sau
ceilalti rezidenti pot ponegri un anumit pacient,il pot arata cu degetul sau vorbi despre el
ca si cum el nu ar fi present3.

#n opozitie,poate aparea tendinta de a Fspitaliza; e:agerat

spatiile,toaletele,regimuri stricte fata de riscul de contaminare a alimentelor si
len!eriei.)n aspect deloc de negli!at este violarea intimitatii,e:istand inca institutii in
care toaletele nu sunt despartite in cabine,camerele au <-0 locuri,dulapurile,"ainele
sunt commune,etc.

+ceste nea!unsuri,ce nu se pot generalize pentru toate institutiile,isi au originea in

incercarea acestora de a satisface nevoile de baza ale varstnicului in limita bugetului.

%e pune problema de ce in 0 ani nu s-a putut sc"imba mai multDpentru ca e:ista

inca structuri rigide si persoane in pozitii de decizie care nu doresc
sc"imbarea,personalul este foarte putin si adesea necalificat,sunt foarte putine cursuri
care au ridicat nivelul de pregatire a personalului,personalul nu este selectatpentru ca in
general cei care doresc un astfel de post au o situatie socio-economica precara el fiind o
alternative a e:istentei lui si nu o alegere3.

'eea ce nonsideram important este responsabilitatea deontologiei

medicale,cresterea nivelului de comunicare dintre medic si pacient dar si rezolvarea
retribuirii adecvat pentru conditiile de lucru si responsabilitatea pe care si-o asuma.

'onform noii legi privind asistenta sociala a persoanei varstnice,beneficiaza de

asistenta sociala persoana varstnica care se gaseste in una din urmatoarele situatii&

a3 nu are familie sau nu se afla in intretinerea uneia sau a unor persoane obligate la
aceasta potrivit dispozitiilor legale in vigoareD

b3 nu realizeaza venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea

ingri!irii necesareD

c3 nu are locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit pe baza

resurselor propriiD

d3 nu se poate gospodarii singura sau necesita ingri!ire specializataD

e3 se afla in imposibilitatea de a-si asigura nevoile socio-medicale datorita bolii ori

starii fizice sau psi"ice.

%"ut"lesKort" 4823 a studiat atitudinea administratorilor institutiilor de ocrotire

si a rudelor varstnicilor institutionalizati,reiesind ca in marea ma!oritate aceasta coincide
in ceea ce priveste responsabilitatea pentru calitatea serviciilor oferite.
 #n primul rand au cazut de acord ca ma!oritatea sarcinilor revin institutiei.+ici
sunt serviciile vitale de ingri!ire.+cestea includ& c"estiuni te"nice,asistenta
medicala,securitate,ingri!irea camerei si alimentatia.

#n al doile rand au e:istat diferente de opinie atunci cand familiile au fost

doritoare sa-si asume anumite responsabilitati.#n ma!oritatea lor,aceste contraste au fost
legate de c"estiuni mai putin te"nice,cum ar fi& mobilarea camerei,activitati de tip timp
liber si pregatirea unor mancaruri speciale.

+cest studiu sugereaza ca implicarea familiei in ingri!irea varstnicilor nu tine de

dorinta familiilor de a-si asuma responsabilitati legale de ingri!ire,ci tine de
recunoasterea insuficienta a importantei implicarii familiilor de catre administratorii de
institutie,ca rezultatul administrarii poate esua in relatia cu familia in procesul de
comunicare cu aceasta.

anagerii acestor institutii ar trebui sa nu scape din vedere posibilitatea

sc"imbarii politicii in institutie,astfel incat sa faciliteze implicarea activa a familiei in
ocrotirea varstnicului.

*elatia intre sc"imbarea mediului,mortalitatea si morbiditate a fost investigata in

cadrul unor studii efectuate in spitalele de neuropsi"iatrie si caminele pentru
 batrani.utarea unui varstnic dintr-un loc familiar intr-o institutie c"iar in apropierea
casei lui a fost cauza unei dezorganizari la nivel psi"ologic si cauza unei stari
stresante.@ persoana varstnica ce se pregateste sa intre intr-o institutie trebuie sa prcurga
mai multe etape&

- sa ia o decizieD

- sa dea o declaratieD

- sa astepte raspunsulD

- sa astepte momentul internarii.

%ituatii care sunt suficient de stresante.?fectele acestui stres la persoana varstnica

inaintea admiterii in institutie sunt asemanatoare cu efectele directe ale
institurionalizarii.

To"in si ieberman au evidentiat diferente foarte mari intre varstnicii care

urmeaza sa fie admisi intr-o institutie si varstnicii care traiesc in comunitate,in privinta
functionarii cognitive,raspunsurilor afective,stari emotionale,imaginea de sine.

*ezultatele au aratat o le!era dezorganizare la nivel cognitiv,limitatrea

raspunsurilor afective,scaderea sentimentului de Fstima de sine;,diminuarea nivelului
self-esteem-ului si depresie.+ceste rezultate arata ca e:ista un proces psi"o-social
anticipatoriu in care fortele sunt puse in miscare asa in cat individul a!unge sa
apro:imeze institutionalizarea in minte,inainte de a intra definitiv intr-un mediu
institutionalizat.

!.! Perioa#e #e cria in iata )atranu$ui

%trategia individuala care atenueaza efectele unui egent strsant de viata,denumita

capacitate de coping, nu este mai rdusa la batrani decat la tineri.'ele mai importante
evenimente stresante la varsta inaintata sunt pensionarea si pierderea partenerului de
viata.+ceste doua sc"imbari ma!ore il fac pe baran sa incerce sa-si redefineasca
identitatea si sa creeze roluri noi care sa le inlocuiasca pe acelea pe care le-a pierdut.

Pensionarea& este privita de gerontologi ca o perioada de criza psi"ologicapentru

<5 din barbati si 5 femei3,adaptatrea la noua situatie sociala depinzand de mai
multi factori&disponibilizarea fortata,statutul socio-economic scazut,probleme de
sanatate, personalitate competitiva tip +,imposibilitatea de a planifica viitorul si
dificultati de adaptare la nou.#ncetarea activitatii profesionale mai ales cand este
 brusca3are implicatii psi"o-sociale semnificative, individul piezandu-si sentimentul de
utilitate, prestigiu social,responsabilitatea,rolul in familie, fenomen resimtit ca o drama
ec"ivalenta cu Fizolarea;.?:trema este reprezentata,dupa unele studii, de cresterea
riscului de deces si suicid in primii doi ani de la pensionare.

Pensionarea reprezinta un fenomen important in viata,care poate marca un punc

terminus al dinamismului social sau,din contra,un punc de inceput pentru o viata
rezervata rela:arii si tuturor activitatilor pentru care n-a e:istat timp sau fonduri
anterior.?:ista si situatii in care pensionarea apare dintr-o necesitate de boala3 moment
care de obicei survine brusc fara nici o pregatire si al carui impact aduce cu sine
multiple probleme la nivel individula sau la nivelul societatii.

Personalul implicat in munca cu varstnicii isi punea adesea problema de ce multi

se:agenari se considera insultati atunci cand sunt numiti F;batrani; in momentul in care
survine pensionarea.?:ista mai multe e:plicatii,cum ar fi&faptul ca situatia materiala a
varstnicului nu creaza o stare Fcare sa convina;,faptul ca in general pensionarea este
asemanatoare cu o boala,cu singuratatea,stigmatizarea,izolareaDde altfel e:ista si
 problema scaderii veniturilor,ceea ce poate duce la fenomenul de frustrare si de
revolta,considerand valoarea pensiei drept o lipsa de respect din partea statului pentru
munca depusa.?:ista totusi o categorie de pensionari Ftineri;,care incearca sa-si
gaseasca Fceva de lucru;,desi piata de munca nu are in *omania o oferta prea bogata
 pentru acestia,iar cursuri de recalificare pentru varstnici la noi in tara nu
e:ista.Pensionarea este considerata de multi autori o piatra de "otar,dar toate studiile
arata ca desi ea este perceputa ca o pierdere,atunci cand ii este gasit un sens si persoanei
i se face o pregatire o poate depasi cu bine.#n general in toata lumea educatia
 premergatoare pensionarii este insuficienta si tardiva.#n *omania nici ne e:ista
asemenea cursuri de pregatire si de multe ori impactul este cel prezentat anterior.+ici
asitentul social ar avea un rol marcant.

'u atat mai mare este impactul cu cat pensionarea are o cauza patologica.+ici
asitentul social ar fi cel mai reprezentativ profesionist ca sa indrume si sa
consiliezeacesti bolnavi,desi prezenta lui ar fi foarte importanta in spitale.)n pensionar
de boala isi pierde brusc capacitatea de lucru,fapt ce intervine in mod agresiv atat pe
 plan economicsituatia financiara a familiei3,cat si pe plan psi"icsentimentu de
inutilitate3.e asemenea,pensionarea mai poate fi un eveniment generator de criza cand
aceasta survine ca urmare a restructurarilor facute la lucul de munca,atunci cand pentru
a preveni soma!ul se recurge mult mai rapid la pensionare.Tot in plan socialse pierd
anumite roluri care au fost castigate de-a lungul vietii,ceea ce poate duce la crize de
adaptare,manifestate mai frecvent in randul batranilor aflati pana in acel moment in
functii importante.emeile par mai putin afectate de pensionare,dar pot trece prin crize
de an:ietate gandindu-se la aceasta.

#n *omania,multe femei dupa pensionare le revine rolul de bunica sau se ocupa

de amena!area casei si nu de putine ori de ingri!irea rudelor bolnave.#n multe tari
occidentale,dupa pensionare varstnicii devin membrii activi ai unor asociatii,avand
fiecare roluri bine determinate,ceea ce duce de obicei la scaderea marcata a impactului
 pensionarii,sau devin activi in cadrul unor societati caritabile sau religioase.e
asemenea,multi participa la cursurile unor universitati de vara sau pentru varsta a ###-
a,sau isi desc"id mici afaceri.N.'lavet sustine ca Falegera individuala a varstei de
 pensionare at rebui ridicata la rang de drept al persoanei;.?:ista tari in care se poarta
discutii in acest sens,fara a se a!unge deocamdata la decizia privind anularea criteriului
de varsta,devenit o impunere institutionala si apreciat ca invec"it intr-o societate ce se
coordoneaza dupa alte prioritati si valori.

'ategoriile de prestatii pentru pensionari include in cazul tuturor tarilor&pensia de

varsta,pensia de invaliditate si pensia de urmas.Pentru obtinerea pensiei de
 batranete,varsta minima variaza de la 77 la 17 de ani pentru femei si de la 10 la <0 de
ani pentru barbati.?:ista tari la care la pensia de invaliditate se adauga sporuri pentru
invaliditate ca urmare a unui accident de munca sau sporuri pentru pensionarii care fac
dovada ca venitul lor este sub pragul unui trai decent pe plan national.Pentru obtinerea
acesteia se pune conditia incadrarii intr-un anumit grad de invaliditate calculat.Pentru
obtinerea pensiei de urmas,conditia esentiala este legata de perioada si de cuantului
contributiei defunctului.Pensionarea poate duce la scaderea relatiilor sociale,varstnicul
fiind mai circumspect in legarea de noi prietenii si este precaut in orice contact cu
 prietenii vec"i.

iind un moment de raspantie in viata sociala a persoanei,pensionarea ar trebui sa

fie in atentia profesionistilor,care accepta in unanimitate ca daca se face o pregatire
anterioara,acest moment este mult mai usor depasit.

ecesul partenerului de viata constituie unul dintre cele mai stresante evenimente
 pentru batran.%e presupune ca varstnicul suporta mai greu pierderea persoanei
 iubite,datorita incapacitatii de a raspunde adecvat la stres,in special atunci cand acesta
survine neasteptat.#mbatranirea unui cuplu duce,atunci cand ambii parteneri
supravietuiesc,la o simbioza aproape organica,la o veritabila interdependenta,ec"ilibrul
realizat surpandu-se brutal in cazul decesului unuia dintre ei.%otul ramas,in absenta unei
atmosfere familiale calde si a unei motivatii puternice,dezvolta rapid o degradare a
conditiei biologice,pe fondul agravarii afectiunilor fizice si mentale
 pree:istente.aria!ul reprezinta pentru batran reversul solitudinii.?fectele benefice ale
vietii in doi si catastrofele care se produc uneori la batranii singuri sunt relevante pentru
importanta studierii acestui fenomen.$umeroase studii facute in %)+ au arata ca
ma!oritatea persoanelor divortate de peste 17 de ani,divorteaza inainte de acest
 prag.a!oritatea barbatilor varstnici sunt casatoriti <7-8053,in timp ce ma!oritatea
femeilor nu sunt 4605casatorite3,fapt ce se datoreaza diferentei dintre mediile sperantei
de viata la cele doua se:e.e e:emplu in %)+ in 440 vaduvele erau de trei ori mai
multe decat vaduvii.%tudiile au dus la concluzia ca persoanele peste 17de ani divorteaza
e:trem de rar,neputandu-se gasi o !ustificare clara,care sa fie urmata de consecintele
aplicabile pentru tineri.

!.% Depen#enta persoane$or arstnice

 $otiunea de dependenta este integrata gerontologic si geriatria fata de care este

inseparabila.?a are specific geriatric si desi nu este o boala,ea poate fi determinata de
 boala,de accident,de o anomalie innascuta sau castigata la care se adauga in cazul
varstnicilor,procesul de involutie.

r.'onstantin >ogdan subliniaza in 44< una dintre afirmatiile lui 'ardot din
446&;>atranetea ne este o boalaDmarea varsta induce o dependenta naturala care
necesita a!utor;.

?volutia demografica face posibila si o crestere a incapacitatilor si "andicapurilor

in urmatorii ani.Primele rezultate ale studiilor referitoare la speranta de viata fara
incapacitate sunt incura!atoare,aceasta crescand mai repede decat speranta de viata.#n
ciuda progresului constata,multe din persoanele varstnice devin dependente.

Problema dependentei persoanelor varstnice este o problema ma!ora de sanatate

 publica.?a determina dimensiunile nevoilor,si serviciile care sunt necesare,ea impune
alocarea de resurse in domeniul asistentei mediacale si sociale,spri!inirea familiilor si
alte forme de a!utor.

'alificand relatia persoanei cu mediul sau incon!urator,dependenta necesita o

abordare globala si multidisciplinara.
 %ub aspect preventiv,care se refera la ansamblul populatiei si in particular la
generatia tanara,obiectivul este e a restabili ec"ilibrul rupt intre posibilitatile
 persoaneiaptitudinile sale3 si spatiu de viata pe care si-l alege.#n acest scop,este
indispensabil a se efectua in prealabil evaluarea situatiei functionale.?a se refera atat la
aptitudinile fizice si psi"ice cat si la universul social al persoanei.i!loacele puse in
aplicare trebuie sa fie bine coordonate.+ceste mi!loace trebuie sa urmareasca triplu
scop&

-corectarea incapacitatilorD

-stabilirea stadiului functional acutD

-adaptarea mediului incon!urator social la stadiul functional stabilizat.

+deseori sunt necesare numeroase interventii&

-medicale si c"irurgicaleD

-servicii socialeD

-servicii de a!utor pentru mentinerea la domiciliuD

-institutii de gazduirecentre de zi,aziluri de noapte3.

?ste important asadar buna cunoastere a cazului pentru a da raspuns situatiei

intotdeauna aparte a pacientului.

!.0 Sericii co'unitare pentru arstnici

*eprezinta un sistem dorit ideal,care cuprinde o gama larga de

componente&servicii multidisciplinare,clinice,de reabilitare, preventive si suportiveDpe
de alta parte managementul implica cautarea Fagresiva; de noi cazuri,precum si
coordonarea ingri!irii fizice,mentale si a serviciilor sociale.?ste evident ca un asemenea
sistem este o fictiune greu de atins,c"iar si in cele mai bune conditii.

#n prezent sunt relevate pentru managementul varstnicului urmatoarele puncte de

interes&

.cresterea importantei ingri!irii institutionaleasistate3D

2.accentuarea rolului asistentei medicale primareD

=.aprecierea compre"ensiva,globala a problemelor batranuluiD

6.definirea unor rezultate spre care trebuie sa tinda aceasta ingri!ireD

7.clarificarea rolului familiei si a institutionalizarii

!.* In"ri3irea asistata

#n statele dezvoltate,prin conceptul de ingri!ire asistata se intelege

Fdispensarizarea; varstnicului intr-un sistem medical de stat sau privat.+ceasta trebuie
sa fie periodica si capabila sa suporte orice modificare nou aparuta.#ngri!irea asistata
include si organizatiile non-guvernamentale abilitate in promovarea sanatatii.+cestea
utilizeaza mai multe parg"ii pentr a reduce costurile pe care le presupune un sistem de
ingri!ire pentru batrani&monitorizarea medicala,stabilirea unor conduite de viata,
asistenta sociala pentru cazurile ce nu reprezinta o urgenta.?le pot contine&centre de
consiliere,centre de dezinto:icare,servicii de interventie in criza.+ceste organizatii
trebuie sa-si asume intreaga responsabilitate pentru serviciile lor.%e creeaza astfel un
sistem paralel de sanatate pentru varstnici,care se intersecteaza cu asistenta specializata
doar in conditii de urgenta.

!., Asistenta pri'ara

?ste o subspecialitate conceputa in ma!oritatea tarilor vestice pentru mai mult de

 !umatate din numarul total din medicii rezidenti.edicul de familie are responsabilitatea
diagnosticului,tratamentului si managementul pe termen lung al batranului cu bolifizice
si mentale,si numai in conditii de complicatii sau raspuns terapeutic ineficient pacientul
va fi indrumat catre specialist.'omparativ adultii,batranii sunt ingri!iti mai degraba de
catre medicul de familie.*ezultatele studiilor arata ca din numarul total de persoane
 peste 17 de anu,o treime este tratata de medicul de familie,si o treime de medicul
specialist si cealalta treime nu primeste asistenta medicala.#n acest conte:t medicul de
familie trebuie sa respecte indicatiile medicului specialist.

!. Aprecierea "$o)a$a a pro)$e'e$or )atranu$ui

 Pentru a caracteriza cat mai complet starea de sanatate fizica si mentala a unui
 batran este nevoie de un consult multidisciplinar,tratamentul ulterior la care va fi supus
urmand a fi a!ustat periodic in functie de rezultate.

efinirea rezultatelor spre care trebuie sa tinda ingri!irea varstnicului

Problema care se ridica privitoare la eficienta unui tratament vizeaza remisiunea

simptomului sau stapanirea bolii.a!oritatea studiilor se concentreaza asupra remisiunii
simptomelor.actorii determinanti in aprecierea sanatatii publice
sunt&dizabilitatea,calitatea vietii,folosirea resurselor
medicale,institutionalizarea,morbiditatea,mortalitatea.

!. Ca$itatea sericii$or

?valuarea unei institutii,a calitatii serviciilor oferite este un proces comple:.?ste

clar ca acolo unde e:ista mizerie si personal necalificat,unde varstnicii sunt nemultumiti
si mor foarte repede,este o institutie necorespunzatoare.

!.1 Dar ce este o institutie corespunatoare:

Poate fi calitatea masurata in termeni de satisfactie a beneficiarilor sau in functie

de personalul profesionistR

Pentru a creste gradul de satisfactie este suficient ca resursele si asa limitate,sa fie
c"eltuite pe imbunatatirea designului,gradina din fata cladirii,servicii de securitate,pe
alimente sau in programe de implicare a voluntarilorR

+nderson,Nolmerg,%c"neider si %tone au releevat urmatoarelecaracteristici ale

calitatii unei institutii ca fiind importante&

-numarul persoanelor care locuiescD

-numarul persoanelor care folosesc acelasi grup sanitarD

-numarul de ingri!itoriEpersoana si timp cat se ocupa de fiecare in parte.

ar este important sa tinem seama si de modelul comportamental al persoanelor

in relatia cu varstnicii si de marimea institutiei.CreenKald si inn au relevat faptul ca,cu
cat o institutie este mai mare comunicarea este mai dificila.
%erviciile de lunga duratacamine spital3

Primesc batrani care si-au pierdut autonomia si a caror stare de sanatate necesita
o supraveg"ere medicala permanenta si tratamente de intretinere.Personalul medical si
ingri!itorii de aici sunt salariati.Cazduirea cade in sarcina celui interesat si a
descendentilor directisau a a!utorului social3.

#n ranta preturile variaza de la o regiune la alta,iar ingri!irile sunt finantate de

asigurarile de sanatateconform +lain ean,mai 4443.

?valuarea globala a persoanelor varstnice

?valuarea trebuie sa fie globala.Pentru o problema medicala identica,diversitatea

situatiilor sociale sau de mediu e:plica faptul ca intr-un caz se preconizeaza mentinerea
la domiciliu si in altul se consiliaza pentru institutionalizare.)n batran atins de
gonartroza invalidanta ar putea in mod sigur sa fie mentinut la domiciliu daca locuieste
intr-un imobil dotat cu ascensor sau locuieste la parter,mai ales,daca beneficiaza de
a!utor la domiciliu in special pentru a-si face plimbarile.

aca din nefericire acelasi varstnic locuieste la eta!ul ( fara ascensor si daca in
comunitate este imposibil sa functioneze a!utorul la domiciliu,situatia este total diferita.

@ persoana varstnica atinsa de un proces demential evoluat poate ramane mult

timp la domiciliu daca antura!ul reuseste sa se roteasca in permanenta fara ca aceasta sa
fie pentru fiecare o sarcina prea grea.impotriva,aceeasi persoana singura si izolata va
trebui in mod cert rapid institutionalizata.

%emne de alerta&

+numite indicii defavorabile trebuie sa alerteze medicul generalist si sa-l incite

sa efectueze sau sa dispuna o evaluare a persoanei varstnice in ceea ce priveste gradul
sau de dependenta.?ste vorba de indicii la nivelul&

-  persoanei-negli!enta vestimentara si pierderea interesului pentru aspectul

sau&miros de urinaD"ematoame siEsau arsuriDscaderea in greutateD

- comportamentului-dificultati de aprovizionareDstocarea ne!ustificata de

anumte produseDuitari importante si frecvente cu elemente de
 periculozitateDizolare si pierdere a interesului,agresivitate.

- ocuintei&locuinta neintretinutaDintreruperea platii facturilor.

?ste logic sa se efectueze evaluarea e:"austiva insa din momentul cand un

indiciu de risc atrage atentia medicului de mamilie generalist3.
 #n acelasi timp trebuie evitata dramatizarea care poate conduce la diagnosticarea
gresita a unor stari tranzitorii ca invaliditatea definitiva.

?valuarea indica de asemenea reevaluarea situatiilor.

!.11 Cu' ea$ua':

?:ista grile cu o folosire aplicare3 usoara,care permit o evaluare a nivelului

general de autonomie a persoanei varstnice.e e:emplu,in strainatate se folosesc&

- scala #+ Bane:a  #nstrumental +ctivities of ailG iving3a lui

aKton,care evalueaza activitatile instrumentale ale vietii cotidiene a
subectilor cu o autonomie putin alterata.

- Crila +CC#* Bane:a 2-in detaliu prezentata la capitolul&;ependenta

 persoanelor varstnice;.

?valuarea globala este un a!utor pretios in luarea deciziilor medicului de familie

generalisti3 pentru ca acesta este cel care trebuie sa ramana stapanul situatiei.%fatul pe
care el este susceptibil sa-l dea in vederea unui plasament integreaza date mult mai
comple:e decat simpla evaluare.oar el stapaneste aceste date,in special pentru ca el
conduce actiunea diferitelor intterventionisti.#n sfarsit trebuie sa ne ferim sa reducem
varstnicul la o suma de deficitedeficiente3.

!.12Cu' or"ania' p$asa'entu$:

?:ista plasamente in institutii care sunt greu de pregatit deoarece ele sunt
consecinta proceselor morbide brutale.Printre cele mai banale se pot cita accidentele
vasculare cerebrale si fracturile,mai ales acelea ale colului femural.

ar e:ista,de asemenea,plasamente in institutii care rezulta din procese mai

 previzibile,ca o malarie dementiala sau neurologica ce se agraveaza
vizibil,ine:orabil.+ici asistentul social si medicul generalist au un rol de
anticipare,pregatind ei insisi bolnavul si antura!ul sau in vederea plasamentului si luand
contact cu structura cea mai bine adaptata pentru a primi persoana varstnica devenita
dependenta.$otiunea de criza este importanta pentru ca adeseori in aceasta situatie
 plasamentul este vizat,ba c"iar realizat.

#n acelasi timp,inainte de a pronunta ceea ce risca sa fie definitiv,trebuie sa ne

 punem intrebarea asupra caracterului reversibil sau nu a ceea ce atesta criza.
 Plecand de la situatiile de!a evocate nu este sigur ca sarcina reglarii problemelor
 plasamentului revine serviciilor medicale.edicul de familie medicul generalist3,care
isi cunoaste bine pacientul este cel mai indreptatit sa sintetizeze datele aflata in !oc
 pentru decizia de plasament.#n acelasi timp,medicul poate sa se adreseze serviciilor
medicale superioare sau caminelor spital in vederea diagnosticului si eventualului
tratament pentru ameliorarea situatiei sau pentru a raspunde uneia sau mai multor
intrebari tintite&

-Pentru ce acest varstnic a cazutR

-e ce acest varstnic slabesteR

-e ce este dezorientatR

edicul de familie ii revine sarcina de a cantari beneficiul potential al unei astfel

de institutionalizari in raport cu riscul repercursiunilor asupra
autonomiei,dispozitiei,comportamentului si starii generale la care se e:pune varstnicul.

#n sfarsit,trebuie insistat asupra beneficiului mentinerii la domiciliu,de fiecare

data cand aceasta este posibila,pentru evitarea rupturii sociale,familiale si identitate.

Dorinta )atranu$ui

+ceasta este capitala,pacientul fiind centrul insusi al deciziei finale.edicul de

familie trebuie sa ramana foarte desc"is si sa evite orice dogmatism.orinta varstnicului
intra adeseori in contradictie cu evaluarea medico-psi"o-sociala realizata de medicul de
familie. +numiti batrani care ar putea foarte bine sa ramana la domiciliu,la nevoie cu un
oarecare spri!inEa!utor,pot la fel de bine sa ceara sa traiasca intr-o institutieEcamin,pentru
ca s-ar simti mai in siguranta.@ asemenea dorinta trebuie respectata.Trebuie sa ne ferim
de dogma mentinerii la domiciliu cu orice pret.+numiti batrani nu mai vor sa ramana
acasa de tema unor agresiuni,a singuratatii sau de teama de a deveni o greutate pentru
ceilalti.

#nvers,e:ista situatia cand,desi mentinerea la domiciliu devine foarte

dificila,varstnicul sa doreasca sa ramana acasa cu orice pret.#n acest caz medicul de
familie trebuie sa uzeze de persuasiune si sa e:iste varstnicului ca aceasta ramanere
acasa nu este in mod sigur cea mai buna solutie.

+tunci cand decizia institutionalizarii se impune,aceasta trebuie sa fie,atat cat se

 poate,bine lamurita si gandita.@btinerea consimtamantului batranului este solutia
 preferabila.'el mai adesea,plecarea intr-o institutie este pentru varstnic ultima cotitura
importanta din viataDde aceasta se leaga nelinisteaEteama,indeobste fondata,a
nemaintoarcerii la domiciliu si institutia ii apare pe buna dreptate ca o antecamera a
mortii.

Dorinta -a'i$iei sau a antura3u$ui

 Trebuie sa stii sa evaluezi cererea celorlalti.

%unt situatii cand evaluarea medico-psi"o-sociala si dorinta e:primata de varstnic

 pledeaza pentru mentinerea la domiciliu.'ererea de institutionalizare nu vine atunci nici
de la medic,nici de la varstnic,ci de la un tert.#n acest tip de situatie,generalistul se poate
intreba daca varstnicul nu este,asa cum spune *obert oulias,;victima unui ordin de
intemnitare modern;.Pentru ca nu sunt rare cazurile cand varstnicul,resimtit ca
negli!abil,devine obiectul reglarilor de conturi legate de vec"i conflicte familiale,
financiare, etc. aca acesta nu este cazul cel mai frecvent,antura!ul este cel mai adesea
nelinistit si temator si e nevoie de mult timp pentru a il linisti.

!.1! Care este capacitatea #e a sustine 'entinerea $a #o'ici$iu:

Problema esentiala care se pune aici este cea a maladiei dementiale.ementa

este o drama pentru familie&perec"ea sotulEsotia3,copii,prietenii.$u vor recunoaste ca
le-a placut ca l-au cunoscut mai demult si c"iar batranul insusi nu va recunoaste
asta.amiliile sufera de un amestec de disperare si de vinovatie&disperarea de a nu putea
face fata tuturor tulburarilor in special celor comportamentale3 pe care le produce boala
si vinovatia de a trebui sa-si puna problema institutionalizarii.

edicul de familie,prin e:perienta sa,trebuie sa permita familiilor sa se

distanteze de situatia de disperareEsuferinta care le apartine.%a ai acasa o ruda varstnica
dementa este o situatie permanenta,susceptibila de a genera o tensiune psi"ica
insuportabila.

>unavointa initiala a familiei poate fi inlocuita in timp de sentimentul re!etarii

 batranului pe care nu il mai suporta.+tunci este rezonabil sa se propuna familiilor
 plasamentului varstnicului,pentru a le descarca de toate sarcinile citidiene si de
asemenea,pentru a le permite reluarea unui contact mai calm cu ruda,pe timpul vizitelor
in institutie.

!.1% Care sunt structuri$e institutiona$e "eriatrice care pot -i propuse:

+ceasta alegere este intotdeauna supusa conte:tului geografic si,in

consecinta,e:trem de variata.#n masura posibilitatilor,este preferabil ca institutia de
 primire sa fie aproape de vec"iul domiciliu al varstnicului.>a c"iar este preferabil sa se
 permita continuitatea ingri!irilor si,implicit,interventia medicului de familie si a
acelorasi ingri!itori.@rice medic de familie ar trebui sa aiba,din aceeasi cauza,un carnet
cu adresele institutiilor geriatrice,in functie de posibilitatile localelocuintele
camin,camineEcase pensionari,centre de zi,servicii de lunga durataEcamine spital3.

Locuinte$e ca'in
 #n ranta e:ista grupuri de cladiri autonome,dotate sau nu cu servicii
colectivereparatii,spalarea len!eriei,supraveg"ere medicala3,a caror folosire este
facultativa.*ezidentii platesc o ta:a pentru diferitele sarcini.?i pot gasi in cladirea lor si
 primesc spri!inul serviciilor de a!utor mena!er sau de ingri!ire la domiciliu.

Case$e/ca'ine$e #e pensionari

%unt stabilimente de gazduire sociala dotate cu servicii colective,care primesc

adesea persoane foarte varstnice.Poate fivorba de +P+E'PP( case de primire
 pentru persoane varstnice dependente sau +*P+ in mediul rural3.+cestea pot fi
 publice,private cu scopul nonlucrativ sau lucrativ.

#ngri!irile sunt asigurate de personal ingri!itor salariat siEsau de interventionisti

liberi.(arstnicul are intotdeauna libertatea alegerii medicului sau curant.Pensionarii
 platesc pe zi un tarif valabil variabil numit Fde gazduire;.

!.10 Caue$e institutiona$iarii

STI7MATI=AREA

+cest prim tip/ cuprinde oamenii care percep vârstnicii ca fiind nea!utorati,

deci dependenti de suportul e:terior al persoanelor apropiate atât fizic, datorita sanatatii
 precare, cât si financiar si emotional.

I7NORAREA

+cest tip de perceptie este reprezentativ pentru acea categorie de indivizi care
considera ca, în cele mai multe cazuri, batrânul este capabil sa se întretina singur, deci
nu este dependent de a!utorul antura!ului. În sc"imb, tind sa considere ca sarcinile pe
care le îndeplineste un vârstnic daca ne referim la domeniul profesional, de e:emplu3
 pot fi îndeplinite mult mai eficient si mai bine de un tânar, astfel ca batrânul nu mai are
un rol social bine determinat. În conceptia acestor persoane, el ar trebui sa cedeze locul
celor mai tineri, care sunt mai capabili din punct de vedere profesional.

ACCEPTAREA

@ alta categorie este constituita din indivizi care considera ca vârstnicii au

nevoie de spri!in material si emotional din partea celor din !ur, pentru ca în marea lor
ma!oritate, batrânii nu mai pot sa se întretina singuri. esi în mare masura nu mai pot fi
utili societatii datorita sanatatii precare si statutului de persoana dependenta, batrânii si-
au câstigat meritul de a fi îngri!iti la batrânete printr-o viata dedicata muncii în slu!ba
societatii. +stfel, persoanele ce se încadreaza în acest tip considera ca este de datoria
lor, a celor mai tineri, sa spri!ine integrarea armonioasa a vârstnicului în grupul social.

DISCRIMINAREA


 +ceata categorie cuprinde indivizii ce considera ca batrânii sunt persoane
autonome, care au un rol social bine precizat în grupul social. ?i nu contesta o anumita
utilitate sociala a persoanelor trecute de un anumit prag de vârsta. Totusi, din motive
care cel mai adesea se plaseaza în sfera pre!udecatilor , vârstnicii nu sunt apreciati la
 !usta lor valoare si suporta atitudinile de respingere ale celor din !ur.

INTE7RAREA

+cest tip este reprezentativ pentru indivizii care considera ca batrânul este o
 persoana ca oricare alta, care îsi are locul lui, bine precizat, în societate. >atrânii sunt
 perceputi, deci, ca fiind bine adaptati, pentru ca accepta slabiciunile acestei vârste, dar
în acelasi timp cunosc atuurile ei.

STI7MAT sI MAR7INALITATE

Cravitatea acestor fenomene de marginalizare si stigmatizare a vârstnicilor nu

 poate fi pusa la îndoiala, din moment ce ele submineaza si deterioreaza identitatea
 personala a batrânului si implicit identitatea sociala a categoriei lor de vârsta.%ociologia
interactionista abunda în teoretizari ale acestui fenomen prin care identitatea unei
 persoane sau unui grup se modeleaza conform opiniei pe care un alt grup o împartaseste
în legatura cu acesta.

!.1* Aspecte priin# 'a$tratarea arstnicu$ui

?ste o tema noua,ce a aparut la inceputul anilor H80 comparativ cu maltratarea

copilului ce a fost definita de empe in 4<4.

Prima maltratare rele tratamente3 ne referim la copii sau la altii apartinatori sau
 persoane din antura!ul varstnicului care ingri!esc vastnicul3,producandu0i abuzuri
vatamari3 fizice,emotionale,se:uale sau !uridice sau negli!and persoana varstnica intr-
un asemenea grad incat starea sanatatii sale fizice siEsau emotionale precum si viata ii
sunt puse in pericul.

'ategorii ale abuzului cuprind&

-+buzul fizic

-+buzul emotional

-+buzul se:ual

-+buzul !uridic
 e obicei persoana varstnica este o persoana care poate fi victima abuzului
fizicbatai,arsuri,fracturi3 din cauza capacitatii fizice reduse,a unor economii mai mult
sau mai putin marisunt dese emisiunile televizate care prezinta persoane varstnice
singure violate si omorate pentru 0 000 de lei3.

e asemenea,multi varstnici sunt inselati de persoane Fbinevoitoare; carora le

doneaza casa in sc"imbul unor zile linistite,dar ulterior a!ung in strada sau,cu putin
noroc,intr-o institutie.

ara a lasa pe un plan inferior abuzul fizic ce poate uneori fi cauzator de

moarte,cel putin la fel de traumatizant este abuzul emotionalin!uraturile,amenintarea cu
moartea,cu bataia,cu luarea banilor,cu luarea averii3.?l poate produce o stare
 permanenta de an:ietate,spaima,climat emotional ce poate avea efecte cumulate
suprapuse peste o patologie caracteristica varstnicului.

+buzul emotional trebuie sa fie in centrul atentiei lucratorului social pentru ca el

este greu de demonstrat,iar varstnicii cu greu isi dezvaluie traumele pe care le
traiesc,intr-o astfel de situatie.

in perspectiva abuzului putem privi spre&

-+buzul in familie

-+buzul in institutie

e obicei se vorbeste despre situatiile abuzive din familie,dar institutia reprezinta

inca un loc inc"is in care abuzul emotional isi face adesea loc.

%erviciile sociale care se ocupa de persoane varstnice ar trebui sa aiba

specialisti,sa sfatuiasca din punct de vedere !uridic varstnicii cu capacitate de
discernamant dar cel mai bine ar fi ca fiecare dintre noi sa ne apram singuri din timp
testamentele.

$egli!area poate fi&

-?motionala

-izica

-uridica

Candindu-ne la negli!area fizica comparativ cu abuzul fizic,daca in situatia de

abuz mai pot ramane supravietuitori care sa planga, sa protesteze,in cazul negli!entei,ea
 poate fi fatalaa se vedea numeroase emisiuni si articole in care varstnicii singuri au
cedat din lipsa suportului alimentar si financiar3.
 $egli!area !uridica poate viza de e:emplu lipsa unui suport legislativ adecvat care
sa puna la adapost toate categoriile de varstnici.

altratarea duce de cele mai multe ori la deteriorarea conditiei biologice a

 batranului,atat pe plan fizic cat si mental,iar daca se asociaza cu alte afectiuni
concomitente,poate duce la agravarea acestora si deces.

#n multe tari,maltratarea constituie infractiune si se pedepseste prin lege.

!.1, Drepturi$e si o)$i"atii$e persoane$or arstnice

>Cine n6are )atrani sa6si cu'pere?@

@are ce a determinat nasterea acestui proverbRai este de actualitate,mai este

validat de realitatea sicialaR?ste prezenta varstnicului atat de respectataR+tunci de ce
vedem varstnici ata de singuriRe ce vedem fiice si fii care isi conduc parintii batrani pe
scarile unui camin,de ce traim un sentiment de respingere cand trebuie sa ingri!im un
 batranR%untem oare mai necrutatoriR

$umai atunci cand ne mor parintii realizam ca ni se rup radacinileDoare de ce

@s 'raciun are c"ipul unui barbat,iar umnezeu Bal unui bunicR@are de ce devenim
rigizi ca niste masini atunci cand totusi ingri!im un bolna! sin u-# mai oferim nimic sau
 prea putin in afara nevoilor de bazaR

Carta #repturi$or si o)$i"atii$or persoane$or 9rstnice

Capito$u$ I5 Drepturi co'une pentru persoane$e 9rstnice12;12<

Pentru o buna abordare a problematicii persoanelor vârstnice, profesionistii trebuie sa

cunoasca urmatoarele drepturi ale acestor persoane&

Art. 1 reptul de a fi respectat cu propriile sale valori individualeD

Art. 2 reptul de a decide cu privire la problemele sale si asupra modului de rezolvare a

acestoraD

Art. !  reptul la informatie, mai ales daca sunt informatii cu privire la persoana
respectivaD

Art. % reptul la libertate fara discriminare pe baza de rasa, se:, religie, opinie sau orice
alta circumstanta personala ori socialaD
2
Art. 0 reptul la securitateD

Art. * reptul de a beneficia de servicii profesionale de asistentaD

Art. , reptul la desfasurarea propriei personalitatiD

Art.  reptul la respect, intimitate, demnitate si viata intimaD

Art.  reptul de a participa la luarea deciziilor în furnizarea serviciilor de îngri!ire la

domiciliu si pentru beneficiarii de servicii din centrul de zi, respectiv la luarea deciziilor
 privind interventia sociala care li se aplicaD

Art. 1 reptul la pastrarea confidentialitatii asupra informatiilor furnizate si primiteD

Art. 11 reptul asigurarii continuitatii serviciilor pentru persoanele vârstnice atâta timp
cât se mentin conditiile ce au generat situatia de dificultateD

Art. 12 reptul de a participa la evaluarea serviciilor sociale primiteD

Art. 1! reptul de a fi vaccinati antigripal, periodic controlati la tegumente si în zona

capilara pentru a preveni maladiile infectioase si contagioase.

Capito$u$ II5 Drepturi speci-ice

Sectiunea 15 Drepturi speci-ice pentru persoane$e 9rstnice care )ene-iciaa #e

sericii #e n"ri3ire $a #o'ici$iu

Art. 10 reptul de a beneficia de un numar de ore de îngri!ire corespunzator nevoilor

 persoanei vârstnice minim de doua ori pe saptamâna câte doua ore3D

Art. 1*  reptul de a beneficia si de alte servicii sociale complementare destinate

 persoanelor vârstnice frecventarea centrului de zi - daca sanatatea le permite, '+*P,
etc.3D

Art. 1, reptul de a fi vizitate pe perioada cât sunt internate în spitalD

Art. 1 reptul de a beneficia de servicii de îngri!ire permanent prin înlocuirea

îngri!itoarelor în perioada de concedii în limita posibilitatilor.

Sectiunea 25 Drepturi speci-ice pentru persoane$e 9rstnice care )ene-iciaa #e

sericii$e centru$ui #e i
Art. 2 reptul de a participa la activitatile din centru de zi conform dorintelor si
 posibilitatilor fizice si psi"ice fara a fi lezati într-un felD

Art. 21 reptul de a fi consultati cu privire la programul de activitatiD

Art. 22 reptul de a beneficia de spri!in în caz de îmbolnavire sau spitalizare.

Sectiunea !5 Drepturi speci-ice pentru persoane$e 9rstnice care )ene-iciaa #e

sericii$e centru$ui #e i tip A$(ei'er

Art. 2% reptul de a fi informati despre calificarea si e:perienta personalului care ofera

serviciiD

Art. 20 reptul de a vizita 'entrul de Si pentru a putea aprecia în ce masura corespunde

nevoilor si asteptarilor beneficiarilor si a familiilor acestoraD

Art. 2* reptul de a primi asistenta medicala de specialitate B standardizare si urmarire

terapeutica conform programului medicului specialist, pe baza de programareD

Art. 2, reptul de a primi asistenta la "ranire, daca este necesar, pe timpul desfasurarii
 programului, încura!ându-se totodata si "ranirea independentaD

Art. 2 reptul de a li se asigura un mediu curat, igienic, prote!at contra infectiilorD

Art. 2 reptul la conditii corespunzatoare de igiena personala si mentinerea sanatatii

 precum si asistenta de specialitate pentru cei care au dificultati de autoîngri!ireD

Art. ! reptul de a participa la activitatile de terapie ocupationala& ergoterapie,

Jinetoterapie, etc.D

Art. !1 reptul la informare cu privire la necesitatea si importanta e:ercitiilor

terapeuticeD

Art. !2 reptul ca familia beneficiarului sa primeasca informatii cel putin o data pe

saptamâna despre comportamentul, activitatea, starea fizica si psi"ica a beneficiaruluiD

Art. !! reptul de a refuza - în conditii obiective B primirea serviciilor sociale.

Capito$u$ !5 O)$i"atii$e co'une pentru persoane$e 9rstnice

Art. !% e a furniza informatii corecte cu privire la identitate, situatie familiala, sociala,
medicala si economicaD
Art. !0 e a participa la procesul de furnizare a serviciilorD

Art. !* e a contribui conform legislatiei, în vigoare, "otarârilor 'onsiliului ocal la

 plata serviciilor sociale furnizate, functie de situatia lor materialaD

Art. !, e a comunica orice modificare intervenita în situatia lor familiala, sociala,
medicala si economicaD

Art. ! e a respecta regulile institutiei si personalul acesteia.

Capito$u$ %5 O)$i"atii$e speci-ice pentru persoane$e 9rstnice

Sectiunea 15 O)$i"atii speci-ice pentru persoane$e 9rstnice care )ene-iciaa #e

sericii #e n"ri3ire $a #o'ici$iu

Art. ! e a respecta personalul si serviciile primiteD

Art. % e a participa în masura posibilitatilor la serviciile casnice acordateD

Art. %1 e a anunta din timp atunci când paraseste domiciliul pentru o anumita perioada
inclusiv pentru o zi3.

Sectiunea 25 O)$i"atii$e speci-ice pentru persoane$e 9rstnice care )ene-iciaa #e

sericii$e centru$ui #e i

Art. %2 e a respecta programul de activitati din cadrul centrului orele 8-=,=03D

Art. %! e a anunta când nu frecventeaza centrul mai mult de o ziD

Art. %% e a avea o tinuta decenta, igiena corporala adecvata si un limba! de

comunicare corespunzatorD

Art. %0 e a avea un comportament decent, sa se respecte reciproc, fara conventii cu

conotatii ironice sau de alta naturaD

Art. %* e a nu veni sub influenta alcoolului si de a nu consuma alcool pe perioada

frecventarii centrului.

Sectiunea !5 O)$i"atii speci-ice pentru persoane$e 9rstnice care )ene-iciaa #e

sericii$e centru$ui #e i tip A$(ei'er
Art. %, e a respecta termenele si clauzele stabilite în cadrul planului individualizat de
asistenta si îngri!ireD

Art. % e a anunta orice modificare intervenita în legatura cu situatia sa personala pe

 parcursul acordarii serviciilor socialeD

Art. % e a frecventa 'entrul de Si cel putin o data pe saptamâna, iar în cazurile bine
motivate, sa anunte telefonicD

Art. 0  e a respecta programul zilnic al 'entrului de Si precum si drepturile si

demnitatea celorlalti beneficiariD

Art. 01 e a avea o tinuta vestimentara le!era si curata, adecvata anotimpului si un set
de "aine de sc"imb în caz de incontinenta ocazionalaD

Art. 02 e a avea încaltaminte de sc"imb, care este pastrata în 'entruD

Art. 0! e a purta scutece de unica folosinta în caz de incontinenta ocazionala minoraD

Art. 0% e a avea o igiena locala si generala tegumente si capilara3 asigurata de catre
apartinatoriD

Art. 00 e a nu frecventa centrul atunci când se afla în perioada de convalescenta, în

cazul în care au viroze respiratorii, gripa sau boli contagioase, pentru a nu contamina
ceilalti beneficiariD

Art. 0* e a anunta orice modificare de tratament medicamentos siEsau alte boli ivite,
 pentru supraveg"erea si mentinerea starii de sanatate. În caz de internare în spital sa
aduca copia biletului de iesire din spital. edicatia trebuie asigurata de catre familie si
 pe perioada frecventarii centrului de ziD

Art. 0, e a participa la activitatile de ergoterapie, Jinetoterapie, terapie ocupationala,

etc.D

Art. 0 e a avea un comportament respectuos fata de personalul anga!at si ceilalti

 beneficiari ai serviciuluiD

Art. 0 e a nu solicita servicii suplimentare fata de cele prevazute în contractul de

acordare a serviciilor sociale.

in aceasta multitudine de intrebari s-a nascut dorinta de a discuta despre

drepturile persoanelor varstnice.#n lume sunt insa adeseori ignorate,desi ele s-au impus
din 4<1.ara a avea pretentia ca le-am cuprins in totalitate,amintim&

-dreptul la ingri!ire medicala,

-dreptul la religie

-dreptul la prevenirea dependentei,

-dreptul la ocrotire de catre personal calificat,

-dreptul la ocrotire legala,

-dreptul de a lege locul si modul de viata,

-dreptul la sustinere familiale si comunitara.

?:ista totusi tari care incearca sa le respecte.e e:emplu,in anemarca,batranii

institutionalizati cu diagnostic de dementa +lza"eimer,beneficiaza d un program de
recrutare in grup sau individual asistati de un geroterapeutDde asemenea varstnicii partial
dependenti sau independenti dar singuri sau cu venituri mici,beneficiaza de servicii la
domiciliu bine concretizate,effectuate de personal calificat&asistent
social,medic,asistenta de ocrotiere.

#n *omania este salutara intentia asociatioei +lz"eimer care,de e:emplu in

Timisoara coordoneaza un centru de zi pentru bolnazii cu acest tip de dementa,in cadrul
caruia realizeaza diverse activitati ocupationale,permitand astfel familiei varstnicului sa-
si organizeze activitatile zilnice.esi calitatea serviciilor este buna,ele sunt insuficiente
comparative cu numarul mare de bolnavi pe aria !udetului.

Problema se pune pentru varstnicii singuri sau cei institutionalizati,care de multe

ori zac in pat din lipsa diagnosticului,din lipsa resurselor sau din indiferenta.@ problema
si mai arzatoare o reprezinta necesitatea dezvoltarii in *omania a serviciilor la domiciliu
care la ora actuala se raelizeaza mai mult in ceea ce priveste nursing-ul,terapia
ocupationala,Jinetoterapia,etc.

repturile batranului in societate nu trebuie subminate.+desea,dupa o viata

sociala active si multe ori apparent implinita,asitam la marginalizarea acestei
categorii.(om intalni astfel prea multi batrani in spitale,azile sau pe strazi si prea putini
incon!urati de familie,in caminele pe care de multe ori le-au construit cu propriile
maini.@ parte dintre ei nu ai copii care sa ii ingri!easca,dar mare ma!oritate sunt Fuitati;
si considerati ca Fpoveri;,;legume; sau Fane:e nefolositoare; de catre cei carora le-au
dat viata.+pare astfel motivat conceptual dictinului biblic&

F%a nu iti nesocotesti parintii;.

!.1 Ro$u$ asistentu$ui socia$

.uncitor de terenoutreac" KorJer3==/-om care merge in comunitate pentru a

identifica o nevoie si urmeaza referintele date in conte:tul serviciuluiD
=
2.#ntermediatorbroJer3-cunoaste serviciile disponibile si se asigura ca acei aflati in
nevoie a!ung la serviciul necesar lorD

=.+vocatadvocate3-a!uta clienti specifici sa obtina anumite servicii care in mod obisnuit

le-ar fi refuzateDa!uta la e:tinderea serviciilor pentru oameni in nevoieD

6.?valuareevaluation3-evalueaza nevoile si resursele,genereaza alternativele pentru

indeplinirea nevoilor si ia deciziiD

7.#nvatatorteac"er3-invata fapte si aptitudiniD

1.obilizatormobilizer3-a!uta la dezvoltarea de noi serviciiD

<.Persoana care determina sc"imbari de comportamentbe"avior c"anger3-sc"imba

anumite parti specifice din comportamentul clientilorD

8.'onsultantconsultant3-lucreaza cu alti profesionisti pentru a-i a!uta sa fie mai eficienti

in asigurarea de serviciiD

4.#ndrumator pentru comunitatecomunitG planner3-a!uta grupuri din comunitate sa

 planifice eficient nevoile de asistent social ale comunitatii respectiveD

0.Purtator de gri!acare giver3-asigura servicii de intra!utorare pentru aceia care nu pot

sa-si rezolve singuri problemele si nevoile propriiD

.anager informationaldata manager3-colecteaza si analizeaza informatiile cu scopul

de a putea lua deciziiD

2.+dministratoradministrator3-e:ecuta activitatile necesare pentru planificarea si

implementarea unor programe de servicii.

Stu#iu
'a metoda de studiu sa folosit cercetarea cantitativa.

%tudiul a fost efectuat pe persoanele varstnice aflate intr-o institutie de stat

F'aminul pentru persoane varstnice imbolia; din !udetul Timis, cat si pe persoane
varstnice aflate intr-o institutie privata F'asa +dam uller Cuttenbrunn; din Timisoara.

Scopu$ stu#iu$ui este analizarea calitatii vietii persoanelor varstnice din

institutiile de stat cat si institutii private.
 O)iectie$e stu#iu$ui sunt&

.+nalizarea calitatii serviciilor oferite in cadrul institutiilor 

2.?ficienta activitatilor pe care le desfasoara varstnici din institutii

=.#dentificarea cauzelor care conduc la institutionalizare

6.+nalizarea efectelor institutionalizarii persoanelor varstnice

7.#dentificarea cailor de dezinstitutionalizare a persoanelor varstnice

Ipotee$e stu#iu$ui&

.'u cat serviciile oferite varstnicilor din institutii sunt de calitate,cu atat varstnicii se
vor simtii cu adevarat respectati si apreciati

2.'u cat activitatile pe care le desfasoara varstnicii din institutii sunt mai folositoare
societatii,cu atat varstnicii se vor simtii mai motivati si utili

=.'u cat familia varstnicului este mai dezorganizata,cu atat cresc sansele ca varstnicul sa
a!unga in institutie

6.'u cat conditiile materiale ale varstnicului sunt precare,cu atat cresc sansele ca
varstnicul sa a!unga in institutie

7.aca varstnicii se simt utili familiilor lor si societatii,atunci ei vor fi mai fericiti si nu
vor mai fi nevoiti sa apeleze la institutii

1. Cu cat sericii$e o-erite arstnici$or #in institutii sunt #e ca$itate&cu atat

arstnicii se or si'tii cu a#earat respectati si apreciati

Pentru eri-icarea ipoteei 1 a' core$at % intre)ari B!60&!6*&%60&%6*