Plecand de la ideea sustinuta de Ruttner cum ca arealul de dezvoltare al albinei carnica cuprinde si

bazinul cursului mijlociu si inferior al Dunarii, Carpatii romanesti , Bulgaria si pana la Marea Neagra, pe
de o parte, si pe de alta parte alte studii de cercetare care sustin ca apis melifera carpatina este o rasa
diferita, sa incercam si noi, ca apicultori, din ce stim/cunoastem, sa tragem niste concluzii.
De la inceput vreau sa va spun, ca tot suntem in perioada Congresului Apimondia de la Kiev/Ucraina, ca
rusii si ucrainienii apreciaza f mult carpatina, si o recunosc ca rasa de sine statatoare, diferita de
carnica. Rusii au facut studii pe ani multi si in diferite raioane, pe diferitele rase pe care le au, dat
fiind marea intindere a mamei Rusia.
Ca initiator al acestui topic, se cuvine sa incep eu, cu niste observatii pe albina locala, pe care o detin
in exclusivitate.
Albina carpatina romaneasca:
- organizeaza f bine cuibul in toamna, incat nu-ti mai ramane decat sa stramtorezi nr de rame;
- inceteaza ponta in septembrie, o reincepe in feb;
- ierneaza cu populatii mici, 5-max. 7 rame echivalent dadant (vorbim de fam de productie, nu de
roiuri);
- consum f economic al rezervelor de hrana peste iarna (poate cel mai mic consum din toate rasele de
albine din Europa), cca. 8 kg miere;
- rezistenta deosebit de buna la iernat in cond grele (lipsa zborurilor de curatire timp mai indelungat);
- propolizare a cuibului slaba/moderata;
- dezvoltare buna in primavara nu da inainte decat dupa aparitia mai consistenta a polenului in natura;
- instinct de acumulare f pronuntat, mult mai puternic decat instinctul de roire;
- verticalizare f buna a mierii vara, cu tendinte de blocare a cuiburilor la FS; prezenta coroanei mici de
miere si pe ramele cu puiet, vara;
- capacire a mierii uscata;
- tendinte de roire reduse, manifestate la cca 5-10 % din efectiv, cu finalizare prin roit; construiesc
cca. 8-20 botci de roire;
- destul de des manifesta fenomenul de anecbalie ( schimba matca linistit in anul 2-3);
- albine f blande, f des se poate lucra fara masca, fum, etc;
- albina lucratoare are inelele abdominale sure ca si culoare, fara galben sau portocaliu;
- matcile nu sunt f mari ca dimensiuni, suple, de cele mai multe ori au abdomenul negru ca taciunele,
sau cu inele caramizii inchis (fara inele galbene sau portocalii);

Din ce am vazut la alti apicultori care lucreaza cu carnica adusa de la mama ei, cu pedigree, si din
observatiile personale (am lucrat pt scurt timp cu cateva familii cu carnica din Germania), am tras
cateva concluzii, nu f pertinente:
- carnica explodeaza mai bine in primavara fata de carpatina, valorifica mult mai bine rapita decat
autohtonele;
- instinct de roire mult mai pronuntat decat la carpatine, fac mai multe botci, si finalizarea prin roit
mult mai mare fata de carpatine care usor renunta la roit;
- ierneaza cu populatii ceva mai mari fata de carpatina: 6-9 rame dadant;
- ceva mai putin rezistenta la iernat decat carpatina locala; plus consum putin mai mare peste iarna;
- intre lucratoarele de carnica si cele de carpatina, dpdv fenotipic nu-i nici o diferenta, poate doar
faptul ca la carnica tergitele abdominale 2 si 3 sunt mult mai argintii la culoare;
- diferentele fenotipice la matci sunt mai evidente: daca carpatinele sunt mai mici, suple, cu abdomen
negru sau cu inele usor caramizii, matcile carnica sunt mari- niste coropisnite, cu inele
abdominale/tergite bine evidentiate cu o coloratie de diferite nuante de galben, mai mult sau mai
putin pronuntat.

Parerea mea este ca la acest moment carnica este in plina expansiune si tendinta este sa-i ia locul
carpatinei, care se gaseste din ce in ce mai rar. Fiind f apropiate ca si caractere, nu este o tragedie.