APLICAȚII CURS NR.

2 – PSIHOLOGIE EXPERIMENTALĂ ȘI ANALIZA

DATELOR I

1. Aplicația 1: Definirea conceptului de anxietate

Anxietatea este o stare afectivă pe care am experimentat-o cu toții. Din 1930, de când Freud a
evidențiat importanța conceptului, atât medicii cât și psihologii au publicat sute de studii despre
anxietate. Ei au studiat procedura și stimulii care determină anxietatea, atât la oameni cât și la
animale.
1.1. Ca și exercițiu, scrieți în spațiul de mai jos definiția anxietății, după opinia dvs., ca și
cum ați scrie o carte de termeni psihologici (definiția conceptuală).
Anxietatea reprezintă starea de teama provocata de anumiți factori care duc la modificarea
stării de bine, de confort, totodată afectând și cursul normal al vieții.

1.2. Acum, verificați definițiile date anxietății în dicționar. Transcrie-ți acele definiții care
credeți că pot fi utilizate pentru studii comportamentale.
ANXIETATE, tulburare a afectivităţii manifestată prin stări de nelinişte, teamă şi îngrijorare
nemotivată, în absenţa unor cauze care să le provoace. A. se defineşte ca „teamă fără obiect"
spre deosebire de fobie care este „teamă cu obiect". Deseori a. se manifestă sub forma unei
stări de frică cauzată de o incertitudine în care subiectul are impresia unei nenorociri iminente,
care planează pretutindeni, îl înconjoară, îl pătrunde, dar nu o poate defini şi nici îndepărta.
Stările de a. sînt însoţite de fenomene organo-funcţionale ca: jenă precordială, palpitaţii,
greutate în respiraţie, transpiraţie etc. Psihologia existenţialistă se ocupă mult de a. sau
angoasă ca formă foarte accentuată de a. întrucît consideră că aceasta este starea permanentă a
omului. Ca simptom psihopatologic se întîlneşte în melancolia anxioasă. în nevroza obsesivă,
fobieft, în debutul psihozelor sau în afecţiuni endocrine şi cardiace.
 1.3. Alăturați definiția dată de dvs. celor din dicționar. Alegeți una care să fie utilizată
pentru exercițiul de laborator.
ANXIETATE, tulburare a afectivităţii manifestată prin stări de nelinişte, teamă şi îngrijorare
nemotivată, în absenţa unor cauze care să le provoace. A. se defineşte ca „teamă fără obiect"
spre deosebire de fobie care este „teamă cu obiect". Deseori a. se manifestă sub forma unei
stări de frică cauzată de o incertitudine în care subiectul are impresia unei nenorociri iminente,
care planează pretutindeni, îl înconjoară, îl pătrunde, dar nu o poate defini şi nici îndepărta.
Stările de a. sînt însoţite de fenomene organo-funcţionale ca: jenă precordială, palpitaţii,
greutate în respiraţie, transpiraţie etc. Psihologia existenţialistă se ocupă mult de a. sau
angoasă ca formă foarte accentuată de a. întrucît consideră că aceasta este starea permanentă a
omului. Ca simptom psihopatologic se întîlneşte în melancolia anxioasă. în nevroza obsesivă,
fobieft, în debutul psihozelor sau în afecţiuni endocrine şi cardiace.

După cum ati observat, anxietatea este un concept complex. Drept urmare, definiția
conceptuală și orientarea teoretică a cercetătorului poate să deschidă diverse căi de cercetare.
Definițiile operaționale pot fi, de asemenea, diferite, ele măsurând același concept: anxietatea.

Aplicația 2: Definirea operațională a conceptului de anxietate

Pentru un cercetător nu este de ajuns definiția conceptuală a anxietății. Este nevoie și de
definiția operațională.
2.1. Scrieți definiția conceptuală a anxietății pe care ați ales-o la exercițiul anterior.
Anxietatea reprezintă starea de teama provocata de anumiți factori care duc la modificarea
stării de bine, de confort, totodată afectând și cursul normal al vieții

2.2. Acum, transformați definiția conceptuală în diferite definiții operaționale. Gândiți-vă la

modalitățile în care oamenii reacționează comportamental și psihologic în situații anxiogene.
În cazul în care o persoană suferă de anxietate, aceasta va fi mai retrasă decât în mod normal,
va avea un nivel scăzut de comunicare cu cei din jurul său, se va transforma într-o persoană
introvertită, care mereu așteaptă să se petreacă ceva rău.
Scrieți trei modalități în care poate să fie măsurată anxietatea, la nivel psihologic. Fiți
specifici, gândindu-vă ca definiția operațională pe care o dați dvs. să poată fi utilizată de un alt
cercetător pentru a replica cercetarea.
Starea persoanei în fața unor scări abrupte, în fața un unui examen, într-o excursie.
 2.3. Apoi, scrieți trei modalități în care poate fi măsurată anxietatea, la nivel nonverbal,
observațional. Mai exact, ce comportamente sau condiții ale individului indică observatorului că
acesta experimentează anxietate.
Creșterea ritmului bătăilor inimii, tremur, respirație geroaie.

2.4. Enumerați modalitățile prin care se poate măsura anxietatea prin manifestări verbale. Mai
exact, ce întrebări ai pune unui individ pentru a determina dacă are anxietate? Acestea pot fi de tipul:
adevărat/fals, alegeri multiple sau întrebări deschise.
1. Vă simțiți relaxat în momentul de față?
DA NU
2. În cazul lipsei persoanei celei mai dragi, va simțiți copleșit de tristețe?
DA NU
3. Ați simțit vreodată că vă bate inima mai tare fără nici un motiv?
DA NU

Până acum ați definit operațional răspunsurile anxiogene, acum enumerați modalitățile prin
care un experimentator poate să producă experimental anxietatea, prin stimuli sau proceduri. Fiți
siguri că acestea indeplinesc cerințele etice. De asemena, fiți suficient de specifici pentru ca alți
cercetători să poată replica procedura.
Aplicația 3:
Consultați dicționare de termeni psihologici, manuale sau alte surse bibliografice și definiți, la nivel
conceptual și operațional, următoarele concepte, folosind algoritmul prezentat anterior:

Agresivitatea
- nivel conceptual comportament destructiv şi violent orientat spre persoane, obiecte sau spre
sine. Implică negare actiră si produce daune sau doar transformări.
- nivel operațional violență verbală sau fizică

Memoria
- nivel conceptual proces psihic de stocare fi destocare a informaţiei, de acumulare si utilizare-
a experienţei
- nivel operațional capacitatea de a reține o lecție, o poezie

Inteligența
- nivel conceptual puterea şi funcţia mintii de a stabili legături şi a face legături între legături
- nivel operațional nivelul gândirii unei persoane

Atenția
- nivel conceptual Însușire care constă în orientarea și în concentrarea activității psihice într-o
anumită direcție
- nivel operațional capacitatea persoanei de a se focusa asupra unui singur obiect, aspect, lucru

Dominanța
- nivel conceptual zona cerebrală sau focarul de excitaţie ce domină la un moment dat
- nivel operațional plăcerile dominante ale unei persoane