EPOCA REDWEPTARH NATIONALE Prin Grigorc Plcsoianu in domcniul culturii prin vifrul sith

Nieolae6u in arena politica. familia este bine reprezentatri in miscarea de regenerare nqionala. Fiind
cunoscutc victilesi contribuOile lor la constituirea statului roman modern si independent61, ne vom
limita comentariile laun alt personaj, Dumitru Plesoianu, care a jucat un rol mai modest, dar totusi
benefic in timpul acestel perioade entuziaste a istoriei romanesti. Fin al lui Paraschiv Plesoianu si al
solici sale Elisaveta Greceanu, Dumitru se nave la Cerncii in 18116-. Prin mama sa cobora, sc pare,
din boierii din Greci (Romanati). Unchiul silu DumitruGreceanu luase de solie pc Anca Jianu, sora lui
lancu haiducul. Anca era si verisoara cu pitarul unul dintre emisarii lui Tudor Vladimirescu pc langA
pasa de la Silistra Familia, cuprinzfind un fiu mai mare, Grigore, i douA fiice dintre care una se stinge
din viatAimpreunA cu mama sa in cursul unei epidemii de ciumA din 182164, nu este bogatA. Copiii
traiesclaolaltà cu parintii lor la Cerneti, la primul etaj al unei case cu o prAvAlie la parter pe care
Paraschiv omostenise odatà cu o mica mosie la PlesoiuM. El stApaneste vii la Trestinicu i Buliga, cu o
casula delemn, precum i o moarfi la Maloval, douà livezi i o faneata in judetul Mehedinti66. Pentru
acoperi nevoile, el este obligat sd vanda pAmantul de la Plesoiu, precum si via, livada i terenul
agricol de la Trestinicu67. Numit postelnicel la 19 martie 1813 de cave domnitorul 60 A. S. Ramnicul
Valcii, HotArnicia mosiilor Hinta, Glodul, Barsesti, Mihaiesti s.a.", deGrigore Plesoianu, 29 oct. 1840,
mss. 146, f. 61v 66; Nicolae lorga, Craiova ci Unirea, inArhivele Olteniei", XII, nr. 65-66, ian.-apr.
1933, p. 9; Virgilie V. Plesoeanu, Grigore P. Plepeanu, in PArerile unor spectatori", II, nr. 14, 18 febr.
1913, p.10. Inrudirea era destul dcindepArtatA, dar hotArnicia preciza cA Luca Plesoianu avea o
mosie alaturi de cea a varului sãudomnul Nae Plesoianu". Trebuie subliniat totodat5 ca colonelul
folosea uneori ortografiaPlesoeanu, adoptatA de eAtre membrii ramurii Romanaci din secolul XIX,
din cauza hartilor austriacA din 1778 si ruseasc5 din 1835 care dadeau numele de Pleschoje" i
Plesoea" satului din acest judei. V. Cornelia Bodea, 1848 la romlini: o istorie in date fi màrturii,
Bucuresti, 1982, P. 351; Constantin C. Giurescu, Principatele Romdne la inceputul secolului XIX.
Constatdri istorice, geogrctfice, economice ci statistice pe temeiul hdriii ruse din 1835, Bucuresti,
1957, p. 266-268; C. I. Karadja, Oltenia dupe,' memoriile generalului von Bauer, in Arhivele Olteniei.
III, nr. 12-14, mart.-aug. 1924; Ileana Petrescu, Documente privind revolujia din 1848 in Oltenia,
Craiova 1969 XII XIX. 61 . "Andrei, Ani de lumina% Craiova, 1976, p. 33-34, 41-46, 293-306; Nicolae
BAnescu, op. cit., p. 1-47; Cornelia Bodea, Metnoriile colonelului N.Plefoianu, in Studia et acta musel
Nicolae BAlcescu", 1970-1971, P. 377-434; Dan V.Pleshoyano, Colonel Nicolae Plepianu andthe
National Regeneration Movement in Walachia, New York, 1991. 62 Lucian Predescu, Enciclopedia
Cugetarea, Bucuresti, 1940, P. 664. 63 Nicolae BAnescu, op. cit., p. 23; Cornelia Bodea, op. cit., P.
409-410; D.I.R., B. Riiscoaladin 1821, vol. I, P. 399, vol. II, p. 78-79; I.Ionascu, Biserici..., vol. I, p. 232;
Nicolae lorga, Scrisori de hoieri negustori olteni ci munteni cdtre casa de negoi sibiand Hagi Pop,
Bucuresti, vol. VIII-X, familia Jianu; Dan Gr. Plesia i Mihai Sturdza, Généalogies Greceanu (Romanati)
et Jianu", mss., inarhiva Pleshoyano, dos. Alte familii". Virgilie V.Plesoeanu, op. cit., p. 9. Anul mot-0i
pare suspect, majoritatea datelor citatc deautor fiind dealtfel gresite. tim cA o epidemie de ciumit a
bantuit in Tara Romaneasca in 1828-1829; pe de altà parte Plesoeanu afirmA ca tatàl lui Grigore a
decedat doi ani mai tarziu. Paraschiv a murit in1830, ceea ce ne face sil credem ca Elisaveta i fiica sa
au incetat din vialfi mai degrabil in 1828 decat in 1821.65 Arhiva Pleshoyano, Inventariu de averea
decedatului locotenent Virgilie Plcsoianu", 28martie 1863, p. 2v, ,dosar Virgilie Gr. Plesoianu;
A.S.D.T.S., fond Trihunalul Mehedinji, dosar 366/1834, f. 10; Nicolae Bilnescu, op. cit., P. 3-4. 66
A.S.D.T.S., fond Trihunalul Mehedinii, dosar 366/1834, f. 3-4. 67 Ihidem, f. 5; Arhiva Pleshoyano,
ListA...", p. 2v. 6i. i p loand . 1a-si - www.dacoromanica.ro 148 Dan V. Pleshoyano 14CaragaK, cl este
practic ruinat in decembrie 1830, in rnornentul deccsului sat'. De rapt, in afara decasa de la Cerneti,
o vie in dealul Buliga cu o casulii de nuiele, o moara la Malovii, cAtiva pruni si diverse obiccte
personale, un inventar al bunurilor sale arata ca lasa doi cai un bou slab", o vacil stearpA", o pereche
de pistoale vechi. opt iatagane proastc" si o carabina stricatil. Tom!. excluzAnd casa si mobilele, este
evaluat la 1.991 lei si dupa plata datoriilor, a cheltuiclilor deinmormAntare §i9a slujbelor oficiate
pentru odihna sufletului sAti, mai rAmAneau abia 771 lei pentrumostcnitorii sAi . Dupd ce i-a
terminat studiile, Dumitru intrii iuncAr in armata nationalii si in acest mediupatriotic intillneste
printre superiorii si tovarAsii de arme, figuri ale evenimentelor din 1848. precum Christian Tell,
Nicolae Plesoianu §i Alexandru Christofi. In 1834 este praporgic inregimentul 3 de infanteric70, c5nd
izbucne§te un litigiu cu fratele sAu privind impArtirea mostenirii tatAlui si unchiului sAu, biv vel
clucerul za arie hagi Gheorghe P1esoianu71. Negustor instArit, hagiul era un om cultivat care se
interesa de dezvoltarea spiritualA a poporului7-. Mor7t3fAril urmasi, el lAsasebunurile sale rpocilor
si conflictul dintre frati se rezolvA prieteneste in 1838 lntre timp Dumitru. numit parucic 4, se
cAsAtorise cu Anica Dobrescu75 si cuplul se instalase la TArgu Jiu unde aveau cavecini e clucerul
Stefrinescu, socrul lui Christian Tell; casa lui Gheorghe Magheru este ceva mai departe . Ei au §i
ornicA mosie la Jupfinesti, pe malul Gilortului, unde exploateazA o moarA impreunAcu familia
Crdsnaru . Deceptionat curand de cariera militarA, farA iluzii privind §ansele de avansare, el
pArAseste armata pentru a se consacra lucrarilor de inginerie si topografie. I§i incepe
nouaprofesiune ajutAndu-si fratele sA hotarniceascA wosii si Grigore cumparA cu ocazia unei
cAlAtorii inTransilvania instrumentele de care avea nevoie . Adept al noilor idei, Dumitru participA la
mi§carearevolutionara de la 1848 si chiar dacA informatiile despre activitAtile sale sunt rare, pare
logic sAcredem cA se luptil pentru cauzA, participA la intruniri patriotice, roste§te discursuri si
contribuie, cafost oilier, la eforturile de organizare si antrenare a gArzii nationale. UrmAndu-si vizita
de inspectie in Oltenia, Magheru ajunge la Targu Jiu la 28 julie. Primit deCare cArmuitorii orasului, o
mare manifestatie popularA este organizatA in onoarea sa 9. In cursul ceremoniei, Efimia, fiica lui
Dumitru, rosteste un mic discurs pentru a-I felicita de a fi proclamat Constitutia" si Ii muliume§te
pentru cA a contribuit la avAntul si a pus libertatea comunAin falnicul sAu zbor". In sfarlit, ea il roagA
sA primeascA din curatele" sale mdini o micA cununA pecapul ce mei-VA o coroanA" . Efimia avea
unsprezece ani §1 elogiul sAu va aduce porecla derepublicana" 1. CAteva zile mai tfirziu, o delegatie
de profesori condusA de Dumitru Ple§oianu, CostacheStancovici, Iancu Brosteanu si IonitA GArbea
merge de la TArgu Jiu la Bucure§ti. Ei voiesc sA exprimelui Suleiman Pa§a ata§amentul locuitorilor
Gorjului la principiile enuntate in Constitutie" si sAfelicite pe noii locotenenti domnesti. DupA o
cAlAtorie grea, ei ajung in Capitalli unde sunt primii bine si sunt invitati la balul dat la palatul
domnesc in cinstea comisarului otomang-. 68 Arhiva Pleshoyano, Cartea de boierie a lui Paraschiv sin
Radu Plesoianu", 16 martie 1820, dos. Plesoianu din Mehedinti. Prenumele sAu era Paraschiva in
hrisoave. 69 A.S.D.T.S.,fond Tribunalul Meheding, dosar 366/1834, f. 3-4. 7° Ibidem, f. 5, 10. 71
Arhondologia Olteniei, in Arhivele Olteniei", VIII, nr. 43-44, mai-aug 1929, p. 271. 72 1. C. Filitti, op.
cit., p. 59; D.T.Giurescu, 1storicul oraplui Turnu Severin, 1833-1939, p. 43; VirOlie V. Plesoeanu, op.
cit., p. 9. A.S.D.T.S., fond Tribunalul Mehedinii, dosar 366/1834, f. 5, 10, 17-18, 29. 74 Ibidem, f. 17-
18, 29. 75 lnformalie comunicatA de d-I Dan Gr.Plesia. 76 Al. Stefulescu, 1storia Targu Jiului, Tarp Jiu,
1906, p. 81-93. 77 fnaltul Divan 1831 1847, Bucuresti, p. 458. Nicolae BAnescu, op. cit., p. 9; Lucian
Predescu, op. cit., p. 664. 79 Stan Apostol si Constantin VIAdut, Gheorghe Magheru, Bucuresti, 1969,
p. 75. ;in Anul 1848 in Principatele romdne, Bucuresti, 1902-1912, vol. III, p. 13. 81 Nicolae BAnescu,
op. cit., p. 4. H2 Al. Stefulescu, Incercare asupra istoriei Targu Jiului, Bucuresti, 1896, p. 239-240.
libertkii" Ii 7g biltrani". Ai it www.dacoromanica.ro 15 Plcwicnii de Romanatt 149Nurncle lui Dumitru
Plevianu figurcazil 4i pc lista fetelor din acest district, cc s-au cunoscut cu mcrite de a Ii ale§i dcputali
pentru Adunarea Constituantil, ca adevilrati rornAni"83 dar intervenciatrupelor strllinc i restabilirca
vcchiului rcgim pune capilt realizrii acestui proiect. Arestat de ni4i, acuzat de tulburarca ordinii
publice, Dumitru Plcwianu rilmline in inchisoare mai multe luni. La 5ianuaric 1849, ministnil
Afaccrilor dinliiuntru cerc transferarea sa la Bucure§ti unde urma sil fiepredat maiorului Danilovski;
trei stiptilmani mai tarziu, ispravnicul de Gorj i§i anuntA colcgul de laCraiova ci generalul Hasfort a
contramandat personal acest ordin, dar cä Ple§oianu riimfinc ladispozicia comisiei de anchete.
Cilteva luni mai tfirziu, beneficiind de amnistia care privea pe cei care nu se opuseserà cu arma in
mânii o§tirii turce§ti i care mi participaseni la ardereaRcgularnentului Organic", Dumitru ii rcia
activiti4ile obi§nuite. In 1853 reface planurilc parcului public din Tilrgu Jiu; trei ani mai tiirziu sunt
trasatcprincipalele alei §i sunt instalate cilteva bAnci86. Numele sdu este legat, de asemenea, dc
construireaprimei §osele nationa1e care traverseazil Carpatii prin Pasul Vulcan". La interventia lui
Christian Tell este numit pre§edinte al tribunalului Gorj in 1862; apoi este de-a lungul mai multor ani
pre§edinteleComitetului permanent". Sub conducerea sa se creeazil o §coalä normalà intre 1869-
1872. Avandpatru clase, doi profesori titulari §i alte cadre didactice ajutAtoare, §coala
subventionatA de judet vaforma Invatatori capabili sà alfabetizeze poporu189. Preocuparile sale
pedagogice depa§eau insa formarea unor Invatatori mai priceputi. in 1874el publia un mic tratoat
despre virtutile curative ale drojdiei de rachiu pe care o imparte gratuit latoti sAracii din judet9 §i in
1878 el I§i expune ideile Intr-o lucrare consacrata instructiunii publiceromane§ti §i traduce un eseu
despre civilizatia iudaica91. Chiar In viata sa_ particulara Ii imbogate§te cuno§tintele §i Ii Indeamnii
pc cei apropiati sa-i urmeze exemplul. In ciuda varstei sale, adopta alfabetul de tranzitie §i se plange
unei prietene cA trebuie sA ghiceasa ce vrea sa zia, fiinda nu pui toate literele" §i una cugeti §i alta
scrii". Atunci and toatA lumea a mai progresat, Ple§oianu o sfatuie§te sa lase moftologiile de curte"
§i sa spuna romanului curat §i limpede" cedore§te9-. inainte de a muri, In 1880, Dumitru Plepianu
are bucuria sa sarbatorcasca victoriile de laGrivita §i de la Plevna §tiind cà participase o ultima data
la eforturile natiunii de obtinere aindependentei sale, prin colectele de fonduri organizate de el in
judetul sàu pentru a contribui laintretinerea armatei romane93. insa nu tot.' membrii familiei sunt
progresi§ti. Astfel, Luca Plewianu refuzil categoric saparticipe la rondurile GArzii nationale de la
Rfimnicul Vãlcii in timpul revolutiei, declarfind c nu voiasa se plimbe pe strazile ormului impreunA cu
tot.' slujitorii fratilor sai94. Luca este fiul lui BarbuPle§oianu, proprietarul unui bac care transporta
calätori i milrfuri de pe un mal pe altul al Oltului, la83 Anul 1848_, vol. III, p. 353. 84 Ileana Petrescu,
op. cit., p. 221, 225-226. Anul 1848_, vol. V. p. 260-261. 86 87 Al. tefulescu, Istoria..., p. 98. Lucian
Predescu, op. cit., p. 664. 88 Ibidem, p. 664; Al. 4tefulescu, op. cit., p. 124; B.A.R., S15/0, Dumitru
Ple§oianu dare Chr.Tell", 25 mai 1859. 89 Lucian Predescu, op. cit., p. 664; Al. tefulescu, op. cit., P.
192. 90 Medicul de casil sau poviituire practidi a Intrebuintilrii rachiului de drojdie pentru
diferitemaladii, Craiova, 1874. 9 I Dimitrie Plewianu, Privire asupra instructiunii publice romane
Studiu asupra judaice, Craiova, 1878. Arhiva Pleshoyano, Dumitru Plevianu care Anastasia
Nicolaidis", 14 martie 1859 §i 12ianuarie 1874, dos. Dumitru Ple§oianu. 93 Midem, dos. Dumitru
Plcwianu. 94 C. Tama§ Revolutia de la 1848 in judetul Válcea, Bälceti pe Topolog 1978, p. 199 200.
85 lone ia.. www.dacoromanica.ro 150 Dan V. Pleshoyano Ifi Plewiu." Continuand tradilia de cvlavie
a familici. Barbu innoie§te in 1814 biscrica dariipanata de lacu ajutorul postelnicului loan Carilii;
indeplinind o veche filgaduialii. el adauga in 1824 oturla cu clopot dusupra clitdirii. Biserica ridicata
pe un mic dcal este frumos impodobitil; frescelecutorilor sunt zugravite in pronaos". Pentru a §i
apara ideile, Luca Ple§oianu candideaza in numelc marilor proprietari din Valcea. la alcgcrilc pentru
divanul ad-hoc, dar nu este ales97 §i pcste cateva luni se stinge din viatii averea unicei sale fi ice, Pia,
casiitorità cu Ion C.Bratianu".