Pronumele de întărire

Pronumele de întărire ține locul unui substantiv și are rolul de a întări și de

a scoate în evidență persoana la care face referire. Formele pronumelui de
întărire se formează din pronumele vechi însu, însa, înși, înse (la fel ca
în cazul pronumelui personal dânsul, dânsa), la care se adaugă formele
neaccentuate ale pronumelui personal la cazul dativ: -mi, -ți, -și, -ne, -
vă, -le.
Deștept așa cum însuți ești.
Însămi am sunat la salvare.
! Prima parte a pronumelui de întărire arată genul (masculin: însu/înși,
feminin: însă/înse), iar a doua parte numărul și persoana pronumelui (mi,
ți, și, ne ...).
Formele pronumelui de întărire
CAZ PERSOANĂ SINGULAR PLURAL
MASCULIN FEMININ MASCULIN FEMINI
N – Ac. pers. I însumi însămi înșine însene
pers. a II-a însuți însăți înșivă însevă
pers. a III-a însuși însăși înșiși înseși
însele
CAZ PERSOANĂ SINGULAR PLURAL
MASCULIN FEMININ MASCULIN FEMININ
D–G pers. I însumi însemi înșine însene
pers. a II-a însuți înseți înșivă însevă
pers. a III-a însuși înseși înșiși înseși
însele
Formele pronumelui de întărire se foloseau des în limba veche. În limba
vorbită în prezent, pentru a întări referirea la o persoană, se folosesc
construcțiile cu adverbul chiar + pronumele personal (chiar eu, chiar
tu, ..., chiar ei) sau cele cu pronume personal + adjectivul singur (eu
singur, tu singur, ..., ei singuri).
Însuți ai vorbit cu ei. (însuți pronume d