Seminar Consiliere

Adaptabilitatea în carieră
■ disponibilitatea și resursele unei persoane de a face față dificultăților prezente și viitoare legate
de carieră (Savickas și Porfeli, 2012)
■ “abilitățile adaptative” (engl. adapt-abilities) = strategii funcționale pe care persoanele le
utilizează în procesul de construcție a carierei mai ales în abordarea de situații critice
Individul adaptabil în carieră
(Savickas, 2002):
■ Este preocupat de viitorul său în carieră.
■ Percepe că are control asupra deciziilor și a viitorului său în carieră.
■ Manifestă curiozitate prin explorarea sinelui, a lumii muncii şi a scenariilor de viitor.
■ Are încrederea să îşi urmeze aspiraţiile.
1. Preocuparea pentru carieră
■ Orientarea către viitor, importanţa acordată pregătirii pentru “mâine”
■ Conştienţa sarcinilor vocaţionale şi a tranziţiilor
■ Întrebarea de carieră: Am un viitor?
■ Problema de carieră: indiferenţa, lipsa planificării şi pesimism cu
privire la viitor.
1. Preocuparea pentru carieră – linii de
intervenţie
■ Formarea unei orientări spre viitor
■ Informarea despre tranziţie
■ Formulare de aspiraţii ocupaţionale, imagerie cu privire la cum ar arăta viaţa lor viitoare
■ Scriere de autobiografii viitoare
■ Legarea acţiunilor prezente de rezultate viitoare
■ Exersare de abilităţi de planificare
2. Controlul perceput asupra carierei
■ Convingerea individului că este responsabil pentru construirea propriei cariere.
■ Autonomia în luarea de decizii, asertivitate
■ Întrebarea de carieră: Cine deţine viitorul meu?
■ Problema de carieră: indecizia, dependenţa
2. Controlul perceput asupra carierei – linii de intervenţie
■ Dezvoltarea abilităţilor decizionale
■ Clarificarea alegerilor şi a riscurilor
■ Trainingul asertivității
■ Atribuiri interne, instabile (efort) ale succesului
■ Managementul timpului
■ Managementul personal
3. Curiozitatea în carieră
■ Iniţiativa de a învăţa, explorarea sinelui şi a lumii muncii
■ Deschiderea la experienţe noi şi experimentare duce la autocunoaştere mai bună
■ Întrebarea de carieră: Ce vreau să fac cu viitorul meu?
■ Problema de carieră: nerealismul, naivitatea
3. Curiozitatea în carieră – linii de intervenţie
■ Obținere de informaţii acurate
■ Autocunoaştere şi informare despre lumea muncii
■ Clarificarea valorilor, a recompenselor intrinseci şi extrinseci
■ Setare de scopuri
■ Implicare în internshipuri, job shadowing, activităţi de voluntariat, joburi part-time
4. Încrederea legată de carieră
■ Anticiparea succesului în gestionarea provocărilor şi depăşirea obstacolelor
■ Autoeficacitate cu privire la rezolvare de probleme, autoacceptare, valoare de sine
■ Întrebarea de carieră: Pot face asta?
■ Problema de carieră: inhibiţia
4. Încrederea legată de carieră – linii de intervenţie
■ Construirea încrederii prin relaţia terapeutică – creşterea autoacceptării
■ Modelare, identificare de mentori
■ Recunoaşterea experienţelor de succes
■ Reducerea anxietăţii
■ Training de rezolvare de probleme
■ Tolerarea incertitudinii

Teoria circumscrierii şi compromisului (Gottfredson, 1981, 1996, 2006)

■ Teoria detaliază procesul de dezvoltare şi conţinutul alegerilor şi al aspiraţiilor legate de
carieră.
■ Alegerea unei direcţii în carieră este văzută prin prisma a patru procese majore:
1. Dezvoltarea cognitivă
2. Construirea sinelui
3. Circumscrierea
4. Compromisul
1. Dezvoltarea cognitivă
■ Dezvoltarea abilităţilor cognitive pe măsură ce se înaintează în vârstă:
gândire intuitivă (preşcolaritate) -> concretă (şcoală primară) -> abstractă (gimnaziu – liceu)
■ Concepţia despre oameni şi ocupaţii a copiilor se dezvoltă în paralel cu capacitatea de a
realiza:
–distincţii simple (atribute vizibile, concrete)
–comparaţii multidimensionale (stări interne, comportamente)
■ Harta cognitivă a ocupaţiilor (aceeaşi pentru toţi)
2. Construirea sinelui (1)
■ Dezvoltarea auto-direcţionată a sinelui: suntem agenţi activi în propria dezvoltare, NU produse
pasive ale eredităţii şi mediului.
■ Ne construim sinele prin
– Experienţă repetată -> consolidarea temperamentului -> personalitate
– Selectăm experienţele
– Evocăm reacţii în ceilalţi
– Senzitivitatea la influenţe externe
Căutarea nişei – selecţia, modelarea şi interpretarea mediului este condiţionată genetic, dar şi
cultural/social
■ Interesele vocaţionale – mai contingente cultural şi mai dependente de experienţă
3. Circumscrierea (1)
■ Eliminarea graduală a alternativelor ocupaţionale care contravin reprezentării sinelui
■ Aspectele sociale ale joburilor ne preocupă adesea cel mai mult
■ Mare parte din circumscriere are loc fără să ne dăm seama (la vârste fragede)
Stadii ale procesului
■ Orientarea către:
1. mărime şi putere (3-5 ani)
2. roluri de gen (6-8 ani)
3. valorizare socială/prestigiu (9-13 ani) – se creează spaţiul social (zona de alternative
acceptabile)
4. sinele intern, unic (peste 14 ani) – atribute interne, RIASEC.
4. Compromisul (1)
■ Renunţarea treptată la alternative ocupaţionale preferate, în favoarea unora mai puţin
compatibile cu reprezentarea sinelui, dar mai accesibile
■ Recunoaşterea şi acomodarea unor constrângeri externe în alegerile vocaţionale
■ Alegere versus compromis -> bariere obiective, dar şi subiective: accesibilitatea percepută a
ocupaţiilor – influenţată de căutare de informaţii deficitară
Oamenii diferenţiază ocupaţiile după dimensiuni de
■ gen
■ nivel de prestigiu (percepţia apartenenţei la o clasă socială)
■ domeniu de muncă (percepţia nivelului de inteligenţă şi a atributelor personale – interese,
valori, abilităţi)
Rezultatul acestui proces este o “zonă de alternative acceptabile” sau categorii de ocupaţii pe
care persoana le consideră ca fiind alternative acceptabile.

Teoria socio-cognitiva
Experiențele de învățare – surse ale autoeficacității și ale așteptărilor (Hackett, 2004)
■ Realizări anterioare – analiza succeselor și a eșecurilor
■ Învățare observațională – analiza modelelor
■ Persuasiune socială – analiza mentorilor, a feedback-urilor primite
■ Reacții fiziologice și afective – analiza emoțiilor din timpul/în urma performării
Autoeficacitatea – “pot face asta?”
■De conținut/sarcină - „pot rezolva sarcinile specifice materiilor?”
■De coping – „pot face față obstacolelor?”
■De proces – „pot lua decizii potrivite?”
■De autoreglare – „pot să mă automotivez/să-mi mobilizez resursele pentru a-mi atinge
scopurile?”
Așteptări legate de rezultate/consecințe – “ce se întâmplă/ce obțin dacă fac asta?”
■Sociale (ex. laude, aprecieri din partea celorlalți)
■ Materiale (ex. bani, stil de viață)
■Autoevaluative (ex. autoapreciere, satisfacție)
■ Dezirabilitatea consecințelor – în funcție de valori (importanță versus probabilitate)
Scopurile/intențiile de a performa acțiuni – “ce îmi propun să fac/să obțin?”
■ Clare
■ Specifice
■ Declarate public
■ Congruente cu valorile personale
■ Proximale acțiunilor
Acțiuni/comportamente (direcționate spre scop) – “ce fac ca să obțin asta?”
Surse de suport și bariere – „cine/ce (și cum) îmi ușurează/îngreunează drumul spre a obține
asta?”
■ Parentale/familie
■ Instituţionale
■ Financiare/de mediu
■ Sociale (pers)
■ Interne/individuale
Acțiuni - comportamente adaptative/sarcini în dezvoltarea carierei la studenți (Lent & Brown,
2013)
■ Dezvoltarea abilităților pentru „angajabilitate”/pregătirea pentru muncă
■ Explorarea posibilelor traiectorii de carieră (ex. citit, observare, auto-analiza formală/informală
a intereselor, a abilităților, a valorilor)
■ Acumularea de experiențe și abilități relevante pentru carieră (ex. prin facultate, muncă part-
time, voluntariat etc.)
■ Luarea deciziilor relevante de carieră (ex. activități de timp liber)
■ Implementarea deciziilor (ex. aplicarea pentru job-uri, traininguri, cursuri)
■ Gestionarea tranzițiilor (ex. școală-muncă)
■ Scopuri și planuri de carieră mai specifice („Vreau să fiu … și astfel plănuiesc să ajung acolo”)

Dificultati de luare a decizilor

Domeniul cunoștințelor
• Cunoştinţe despre sine
• Care sunt îmi sunt valorile, interesele, abilităţile, preferinţele ocupaţionale?
• Ce îmi doresc de la un program de formare educaţională sau de la o ocupaţie?
• Ce este important pentru mine la un loc de muncă?
•Cunoştinţe despre ocupaţii (trasee educaţionale şi de formare profesională, caracteristici ale
ocupaţiilor, etc.)
•Ce tip de loc de muncă îmi pot găsi luând în considerare educaţia şi experienţele mele de
muncă?
•Cum arată o zi obişnuită de lucru pentru o persoană angajată ca......?
•Care sunt cerinţele educaţionale şi profesionale pentru postul ….?
•Ce categorii de angajatori există în România pentru ocupaţia X?
Domeniul abilităților decizionale și al procesărilor executive
• Abilităţi generale de procesare a informaţiilor
– Care sunt etapele în alegerea unei ocupaţii, program de studiu, loc de muncă care să
corespundă nevoilor mele?
– Cum iau de obicei decizii importante?
• Metacogniţii
– Self-talk (“Nu voi fi capabil să iau o decizie bună în alegerea unei facultăţi.”)
– Self-awareness (“Mă sperie situaţia aceasta.”)
Ciclul....
Conştientizare
■ Cerinţe externe
– Evenimente
– Influenţa unor persoane semnificative din mediul social (părinţi, colegi, prieteni, etc.)
■ Cerinţe interne (nivel afectiv, comportamental, fiziologic)
– Emoţii
– Comportamente evitative
– Reacţii fiziologice
Analiză – piramida domeniilor de procesare a informațiilor
■ Optimizarea nivelului de autocunoaştere pentru clarificarea: valorilor, intereselor,
abilităţilor, preferinţelor ocupaţionale
■ Optimizarea cunoştinţelor despre ocupaţii
– cunoştinţe despre ocupaţii specifice, programe de studiu, posturi
■ Abilităţi generale de procesare a informaţiilor (capacitatea de a aplica CASEE sau alte modele
de abordare sistematică a deciziilor)
■ Metacogniţii
– Self-talk (ex. E important să iau o decizie)
– Self-awareness (ex. Mă nelinişteşte tot procesul de luare a unei decizii)
– Control şi monitorizare (ex. Ce fel de informaţii despre mine e bine să am pentru a lua o
decizie?)
Sinteză
■ Elaborare – identificarea cât mai multor alternative posibile
■ Cristalizare – reducerea numărului de alternative la câteva viabile
Evaluare
■ Evaluarea costurilor şi a beneficiilor fiecărei alternative pentru:
– sine
– persoane semnificative (ex. familie, prieteni)
– grup de apartenenţă
– comunitate
■ Ierarhizarea alternativelor
■ Delimitarea şi alegerea celei mai convenabile opţiuni
Execuție
■ Formularea unui plan de implementare a opţiunii selectate:
– Elaborarea unui program de formare/perfecţionare profesională
– Experienţe de muncă
– Căutarea unui loc de muncă
Conştientizare
■ Reevaluarea cerinţelor externe şi interne
– A fost redusă/eliminată discrepanţa?
– S-au redus semnificativ reacţiile emoţionale şi fiziologice neplăcute?
– Am acţionat pentru a atinge scopul pe care mi l-am fixat?