,lI&.

(rc
EE
a
 umbra omului 6
Faund in schimbare B
Instinct de vinitoare 10
Echitibru deticat 72
Regiuni sitbatice in pericol t6
Exptoatarea mirilor rB
Specii invazive 20
Insule
,\
vulnerabite 24
lncdlzi rea gtobatl z6
Viata in captivitate zB

Zone 3o
Parcu t Yettowstone 32
\ rlt a, -- -_12
Ag nrporu op IIiez! uPtlO
z9 oueoro
o9 eluol,uv
gS elu0ruv
bs e!lPJlsnv
zS E!SV
al E]UJV
gt edoJnI
fi, lollred u! olsru!uv
zl pll oc
s€ lnlPl
g€ !p!pPw ln]"led
+t€ eojPw
llProf o
 (

,
Eoul moscat este foarte bine adaptat climatului rece din tundra
euroasiailce. ln secolul al XIX-lea, acest aninal era vAnat in exces,
dar in zilele noastre este amenintat de schimbdrile climatice.

* :-- _\r I a, ar
 n
t
Faune ?n schimbare

Ordinea naturale lnsula marsupialetor

in fiecare colti5or al planetei noastre trdiesc specil de
plante si de vietuitoare de toate formele 5i mdrimile.
Aceasti diversitate extraordinari a aspectului exterior
al tuturor formelor de viatd este rezultatul a 3,8 miliar-
de de ani de evolutie continua, procesul fiind in plind
desfd5urare sl astazi. De-a lungul timpului, pe Pdm6nt
au apdrut milioane de specii noi, insd numeroase dintre
acestea au dispirut dupd mai mult sau mai pulin timp
3E Aparilia noilor specii este influentatd de schimbdrile care
'*
.9
au loc in mediu de abilitatea de adaptare a organlsme-
Si
lor la aceste modificdri Continentele s-au deplasat de-a
lungul a miliarde de ani, provocand schimbbri majore
de climi si de vegetatie Anumite specii de animale nu
au reuSit sa se adapteze la ricirea sau la incSlzirea climei
R5m5:itele fosil zate reprezinti dovada ca anumite vietuitoare
au existat 1n urmi cu milioane de ani Pe baza acestora, oamen
de stiinta pot stabili cum au evo uat diverse qrupe de anima e,
inc usiv mamifere e Dintre ce e trei tipuri de mamifere (marsup
placentare si mamifere care se inmultesc prin oub), prime e cart
au aparut au fost marsupiale e, in urmS cu 125 de milarde de a
pe vremea dlnozaurilor Specii e de marsupia e au devenit dln
ce in ce mai diverse, r5spandindu-se pe toate continentele, ns;
din cauza deplas5rii bucdti or de pimSnt, Austra ia s-a despdrtit
de cele a te me eagu.i in urma cu 30 de mi ioane de ani Astfel,
vietuitoare e si batice de pe acest continent au devenit izolate
si au evoiuat independent fati de cele din alte co turl ale iumii
Austra ia a devenit astfe insula marsupia e or, unde traiesc
canguri, diavo i tasmanienl si ursil koa a

5i au dispdrut, aceasta fiind ordinea naturalS a lucrurilor.

,' ctr disoetut de memiferc tu colti

..' t,rtistinuse ale Eurasiei, Africii
:: uda ctprinsi intre 13,6 si 3,6 nilioa
Fihdci ursii koala st hrdnesc doar cu frunze de eucalitr

a'i,10 0)a cauza schtmbanlor cltnatice specia depinde de supravietuirea acestor arba

tf.

I q.

\ qt D -* 4J
 - ,::l? rrl nuro ]9JJp Inl e IuJUJ N llnAllolA JluJp)lJ.ld I.o JJ e
-. ...--- 2d .ro JJJZ Jp 9ze]!A O J]e lnluJu..l uJ^e EJ S J.lernsPlsep )i'
etiual uP J) -?o es ilel 0e. )'J- I " 'd etgunu )s
erteuoA ttp )rtfutl Jlmpqd s s)eOun up qdals Jp ])ebls Jp Jlunpgd
-: : -: r-iJu.l UJAJ lO}SJJe ezneJ ulc lJ leu.ll J Jl .l?qu.r qls s 9llu JoJJs Enop JJUllln u]le^e]5e e s nlJn lslJe'JleJqd UC JlBolnlel^rollnu-] Je Jelnleu.lolJl
. ,--.r ,o l.loalJLll eJ.l snqg.rd ll .lE ulnJ'J e.lnleu )]ulul ulAl Jp
ea.rJlsJrJ l8 'uJtuEo I nul Jlreol n]luJd que,q gullqo 9s llsnJr ne ' lnl nJl.l6e In]olnle nJ
JIeLUueQJSeJTJqs sJlueda,r1nrqslnda:u neJpun'lsJUJurol.l?zJseuJllqelsne-sls
peurou qlE Jp n ls e ]eiunuJ] ne ellsJJe PsuJ n ztgl e4 ;o1q]nluoruJ lnln pJl]r Jl qelpJu"rJrL
^
aqnoed;reo,no]d Ps ?-r?l lrnleu lncolIu uL JLU ]P]lun[]oJ ul ne?rl ts uolebalnr-tto19ue^ ne]J
tlsoulsou..rg.rls,lndatule1 rnnuoeltedenl?lBpoAlEJllluu..tJSleJJlpou.l e-sele.lnleueJUlpr0
leuerq salauliqo
'68& lnue u! eJta elsoJ ulp tune
Dlseuq e1ueds9 q sn? ne til )zneJ
alaled,tuud 1so1 ne n1rute esrcnlod rs
ggqoo eai zgru!' !ry nlellqeq eil )Prld
'7gglnue u1 otnds eiuedstp el snp e aJ eJ))'eue)
ruluad qeuga lso] e B sntLunery elnsul u! llql e elseJJV
'toloqwruod etywel up ueol?nqzeu ilgsed o lsol e opog
lnstinct de vanetoare
Specia dt [estoasa stea din Atladagascar
este amenintatd cu disparifia din cauza
vinzdrilor ilegale 5l a schinbdrilor de
mediu din habitatul seu natural.

OmuI in paradis
OmulvaneazSlncadinceemaivechttimpur Cutoateacestea,la'inceput,fdceaacestlucrudoarcasasupravietuiasca Sehr5neat-, -=
anrma elor, isi ficea imbrdcSminte din pie ea lor Si une te dln oase Mai tarziu insa, omu a inceput sa v6neze Si din a te motive Anu- .,
din corpul animale or i s-au atribuit propriet-li magice sau vindecatoare - de e xemplu, oase or de tigru in estu Africii; alte e erau 'c :.
ca ornamente care lndicau statutul unui vanator 1n comunitatea dln care f5cea parte ln plus, uciderea unui prSd5tor periculos a oe .
o dovada de maturizare, asa cum arata trofeee obtinute la vanbtoarea de ei din estu Africii Odatd cu raspdndirea armelor de foc, ':"
a devenit o activitate periculoasS, care a dus a disparilia a numeroase speci, cum ar fi porumbe ul pasager din America de Nord, ec:. -
deZanzih,ar si vu pea Dusicyon australis dln lnsu ele Falk and Pentru prevenirea a tor asemenea evenimente, venatu speciilor amer '.:-:
cu disparit a este strict interzis in majoritatea tiri or

Llaimuta denumi6 Oase, coarne si colti

nardtl esft v1nafi in ciuda interzicerii v6n5torii, animaele protejate prin lege sunt inci ucse pentru blana, piele, coarne sau
.\ in nulte zane
co ti Printre vietuitoare e amenintate cu disparitia se nurnbrb sl rinoceru alb nordic, fiindca pudra obtinuti
pentru carne.
prin miruntirea coarnelor sa e este consideratd un afrodisiac, care se vinde la un pret foarte mare pe p a:a
neagri Ca si salveze aceste animae, experlii e adorm cu tranchilizante si le taie coarnee, iar astfe rinoce'
.. .- :.)iar 197a, in selbeicie nai trdiau Saa dt rinoceri albi nordici, nu mai reprezintd interes pentru v6ndtori ln plus, aceste vietuitoare sunt pizite si monitorizate Toate aces-.
:: '- rai traie5te niciunul. Din aceasta specie au nai rdmas numai metode au ajutat la protejarea rinocerior albi sudici, dar din rudee lor nordice au mai ramas doar doua fe--..
. - -'-! a(t, ecestea fiind pezite in Parcul National Garanba ('in mart e 2019) care traiesc acum in captivitate

P.'ft

t {J a)
 9tz)1u ))ult JlsJ ?nleu u! tt)eds )lu)n1un B Dnanl)ed uJ tu)tp)but eJ )lhsolo] )s ue)
D)SJ)e A)eU9/'9n )p !4q fi))betlx) 'Qleanled es epuel1 ru1ued peugt aoads o tlss yssou lnqtaj
trat)d u9i )ltanue PJ aleal nJ
'nlnleJu )le B nltq)o 4e )un4JJJ?
ruluJd leua\lpul Jeal un )u1qa )s
?etltq es eJtzJ^ u!p 9Jpulll PlrqetJuln^
JtJJds o eluDtdil )tlese n,)u fsin
Jleur6r.ro .rolJJ JJrluJp purJ eJlsJ)e 'JlJqeopod
JZIUIO S-eS JreJ nJ Jrlseld Jp ]nJor) l urrrd e Inqr.r] 'gs z]Jlur ]so] e rJJds JlsJJe eJreug^ qJ Jleol nl
:Jtlnlos o lrsq6 ne JUn 6Jr u p n pJr.u ep riradxa esul'JU.reoJ qnop nJ]JJour.r-JrPSed Jp lnlnJolJ elseJ]J
deJ ld Jp eqeopod Jd J/J\1, .s es re.rLS.oo .Jrpul nlsJ-proL u ]elre .Js N llqu] .ro r.leore€ re-rL Tu .s
tn nleltqBq uJp.lJrd ezneJ u p e l.redsrp nJ ugiuruJure n6e;d u1 pu lJ 'Jun 5J] eJJe urp ]o r.rnqul elulpJrJ ul
]uel.lodul Jp lJl el or un gJeoIrJsV In]sJ-pns urp Ju.leoJ enop nJ raJour-eJ.rqsed S rlrper] rJlsJJe re
Jlu lJ 6un[e rgsgd Jur]nd reur eJ ul JJ urp '?srzrJ]ur urnJe J]se e)reo]qug^ pJpu r,t .rer ') ie.nuJ6 uJ Jr]erJUJo
^
u p gsr.l,suerl Jlsr ?lelidnu qqeopod Plserrv rn ns pered errgsed Jp auJd u p JlnJgl Jqeopod ezersuep
7 pugr deJ ad q1,leod Jru ne enoN u p rur6rpur rl rnq rl u p rleqrqq 'r los rrun e Jrsg6 rp rn nlenlu ndLrrl u
elPqul eluausuro
'l^el4rp rp plelr)]e )lreal pulll 'ileul B tu?l^eq
Doqe ul qtnJ pJeJ tS! Fs paletd aueoJ Pnop nJ )ilauu eJt?sed
.
.C
J.rJUrlJ.rluJ op areol[ru J]le ne nu
eJSJpe JleJ rolqugA e1 ap aradLunr gs rsndsrp
riLqlsul rJUr lJ pJsrxJ eJe.reoJp'pJseJ.rol+u! qs
gnJrruoJ JleLLrLe J.rsJJe nc e6: r ni,JJoJ
gue.rq eJ.rerqJ nes arueduor Jp )leu.rue eJ
JlnpugA rode luns arel'rolauenO earopuud
u1 rlezrlerrads r.rolpugA plsrx: luaurluor rnlnb
-ar1u1 lnsu rdnr Jd pnS Jp eJuEurV ul glrnlJlo
J]reol pu r,t else)Je')prJA euen6 alsa leba r
n ni.rJuroJ ezneJ u p gleluruJu.re arrads p1 e g
]npugA rS Sur,]d purrl rrnd 'lersndu.J ap ro(n
luns e lslJe'rrunly :sa[r6ur r J]eJ rilnpe
JrenuJlxJ e1 qugd pu rpurrn J eurue roJsrJe
rnd gzeernlder rrolguen prnspLu ad pu rJ e.ro]
-sare lnlard 'rrueln6uern s ala ro6'r;zuedurr
:rueduo: Jp JleLUrLe e
)'le'lleJ JlreoJ tJns I
gr6eau eterd ad'ate1 ,rzop aueol a1,,91 .r I
,. ( j
[]- .'"
! 'Li
t'
/J
.JDl eJ
ltSOlOJ putlJ D)s)Je 'JeEtpule
IJJJJ ne Jp)^ ?uenil tp alqno gs aundnsaLd a5
Echiti bru delicat

l-ega:lri importante
^-oortant in habitatu din care face parte De obicei, pridbtorii se hranesc cu anima e e slabite sau
: a: a supravietuirea ce or ma puternici indivizi, c6t si la req area numbrului de anima e de prada
:.: Cepinde mentinerea veqetatiei care st5 a baza oricarui lant de hrinlre, acesta putand fl format
,': exista mii de eqdturi complexe Cercetarile u timior ani au demonstrat ci nu toate spec ile au
' '.' .i 'ntr-o comunitate vegeta i sau anrma 5 Ce e esentia e au un rol critic in mediu or inconjurator,
- -=-.pericolsiexistentaceloratespecil Deexemplu, iieciicareconsumafructepoenizeazbsiajuta
'-: :r de abanos, mahon 5i a te specii de p ante din insu ele Oceanului Pacific, insi din cauza vAnatu ui
. ct: indeplini rolu atSt de mportant in reproducerea vegetalS Ca rezu tat, plantele vor face dln ce
-.:, d spirand treptat din aceste habitate ln tinp ct ceuti fructe, lilitcit trec pt la aprcxtfrattv
186 de specii de plante in fiecare noapte, ejut1nd la
rispindiea pe distante nari a stnintelar acestora
Salvatorii nucilor brazitiene
Nuci e brazi lene cresc in jungle e din America de Sud si sunt Specii esentiale din ses
considerate delicatese in intreaqa lume Din cauza reproducerii Popandaul traieste in centru si in sud-estul Europe
or complexe, acestea nu pot fi crescute pe p antalii, specia si reprez nti una dintre specii e esentiale ale
devenind acum vulnerabilS din cauza defri55rilor din regiune sesurilor intinse datorita faptului cd, atunci c6nd
Aceasta supravietuieste insa datorita unor vietuitoare foarte lsi sapi vizuini, aruncb pamAntu la suprafatb si
importante De exemp u, albinele mari Eulaema mocsaryi creeazb astfel adeverate parcele pe care pot creste
si Eulaema meriana sunt singure e care pot poieniza florile noi p ante Insi inainte ca acestea sa incolteascb,
sale neobisnuite, fiind atrase de mirosul orhidee or care cresc noi e parce e care se incS zesc repede reprezinta
pe arbore 5i care pot ajunge a o in5 time de 50 de metri ocu ideal de stat a soare a viperelor de stepa,
De mare ajutor este 5i o rozbtoare denumita ogoufi, acesta care folosesc vizuini e goale ale pop6ndbi or ca
fiind singurul animal care reuseste sb spargd coaja tare adipost de iernat Acolo unde trdiesc mu te astfe
a acestor nuci ca sd le minance ln timpul hrdnirii, aqout de rozatoare, acestea devin prada principa a a unor
culege mult mai multe nuci decat poate consuma, iar pe restu specii vulnerabile, rare sau pe ca e de disparitie:
e ingroapa in sol pentru mai tarziu De mu te ori se int6mp a soimu dunarean, acvila de c6mp si dihoru de step;
insb sb uite unde e ascunde, acestea inco tlnd dup5 o vreme

Agauti

TIiI:

marl cantitSti de compu5i ai su fu ui 5i azotu

ui Acestia se intorc pe so sub formS de ploi
acide, care sunt periculoase dln cauzd ci
afecteazi natura - de exemplu, schimbdnd
aciditatea ape or acuri or 5i afectind astfel
iesirea din ou5 a puilor de pe5te Sau, dacl
so u pidurilor devine mai acid, ciuperci e
mor 5i se elibereazd aluminiu toxic, ar in acele
sensibile ale pini or nu mai are oc procesu
de fotosintezS, arborii devenind din ce in ce
mai slSbiti si, in scurt timp, urmSnd si piari

a {, ID !X#r- laJi I
}e] qeq ul sJllns n) gsnporlu :r qsuL lso] e elseJJe ialDl le p) ts lgJ tolsdoltlue ptgwnu l?le gpeJs 9s
' ieurolu :luJJJr eu lo al ]LA llod flalnln,l eluals xJ s adetul'ewau ogdnp'gJ eae buteJ )p aleua)su! liQllueJ
ladr\r.a O.-),- a
elpu dJp Jrer Jp J urnl Jp a l:ds e l leds p lEloAOld ne aleJ -p-.o,...aa.,-.? )
'Jl eul eu :sEOqrl llue d loun gri!eCe e snp ne lEl qeq uJ utp gJ ).teol nj n adollue 1e ps ap eou.tdap tolt4 1ru9un11
JleJoAOrd J lPqu qls 'J Ue] 18 eJlen u lllds Jls!)e
Jl.'.e J J. .J,P.J J .0,, O OJe .- 0e- " , 'A ' ''r-
nq nJ uL ql o^zJp )s n)lsDqp J/Jlru I unuJp 1n Jlnln rl ep u0
'a1ettdo4 alunpgd u1 !ligl!ile^lp
iltruDDa el P]lse pu?lnle
'epjua)s rqiqrda! 4 nuern)
')lJn4 fi alaJu?Ll Js pugJ
'aueuJqts )op)ou)ea al.tulnztA u!
gzeJutJt gJ e<e \mpJ un gfl1uts Jdes B 9s
gltqedet alsa nu toJds PlsD)V pueu eJstd
ru1uad 91e1u qiueyadat o arc eulsodqpy
tfllill[,
 OI
I
J
I
J
E
o

;IrEIqE tEtsr l' \ lErilt ln -- --,{

 e
3
l
I
))eP) )5 ti )lh)J teaudg)
)3 taieanu'epeou)d nJe ul
t-)rd Jp ti tts90 Jp )oin Ea
: -,,e un ?zilu?A Jutl4 )lsne
:::t roiQJe lru?anu ?Jep )ep
,:aJt ?lsilJe ezDuel lnset'J)
:: .iqr )llnb 4eol luns pugJ
:,":e'nlda)xJ )0 Jltpugdsgi
::: at )i)J 4)leatue gJtpe'9u
:,-)tu! ei lea )liJsgb ))uo n)
.: Jp JIsJU?q Jt lns98
"9!nq
I