Animalia Animalia

Increngatura Chordata
Sunt metazoare celomate, cu simetrie bilaterala, corpul metamerizat, cu schelet intern, endoschelet, reprezentat prin coarda dorsala , notocord. Notocordul: bageta formata din celule de forma unor monezi si sunt turgescentesi pline cu apa, este metamerizat. Este orgaan de locomotie si sustinere, dar permite doar miscari stereotipe. Prin evolutie notocordul nu mai facea fata si a in locul lui a aparut scheletul osos. Orice cordat in prima faza a evolutiei ontogenice trece printr-o faza de notocord si in functie de dezvoltare apare transformarea de la scheletul intern primar la cel secundar sau cartilaginos si cel tertial sau osos. ncrengatura cordata cuprinde subincrengaturile: !rocordata, "efalocordata si #ertebrata

Increngatura Chordata
Subincrengatura Cephalochordata

Au notocordul din vf cozii pana in rostru. "oada dorsala nu este cuprinsa de piese scheletice si cartilaginoase. Nu au craniu, nici e$tremitatile perechi, le lipsesc centurile scapulare si pelviene. Au creier subdezvoltat cu doua perechi de nervi. Nu au organe senzoriale, le lipsesc ochii si au sangele incolor, au epiderma unistratificata, au corpul metamerizat si bine diferentiat. Stau ingropate in nisip, nu se misca, se hranesc cu particule materiale, sunt termofile. %ranchiostoma lanceolatum sta ingropat in nisip, sta fi$at, se hraneste cu particule materiale, sunt termofile si formeaza mari aglomerari pe faciesuri de nisip. Este stenobiont.

Increngatura Chordata
Subincrengatura Urochordata Clasa: Ascidiaceae Thaliaceae Apendicularia

Sunt animale cu notocord persistent doar in regiunea coada si adesea doar in cursul vietii larvare. Se mai numesc tunicate. Sunt singurele capabile de inmultire se$uala si ase$uata.&etamerele nu sunt diferentiate, iar tubul neural se regreseaza. Se dezvolta prin metamorfoza. Sunt animale e$clusiv marine.

Ascidiaceele in stadiul larvar sunt mobile, iar in stadiul adult stau fi$ate de substrat, sunt sesile. Populeaza litoralele din marile calde si reci. Suporta greu variatiile de salinitate, sunt pradatoare, paraziti si simbiotice. Ascidia marumilata are doua tendinte evolutive. "and sunt solitare, se inmultesc se$uat si larvele sunt inotatoare. "and sunt colooniale, se inmultesc vegetativ prin stoloni, dispare stadiul de larva. Sunt hermafrodite si au rol geochimic.

'aliaceele plutesc, se deplaseaza pasiv, traiesc in colonii. Sunt plactonice, traiesc in mari calde. Se reproduc alternativ se$uat si ase$uat. Au doua cicluri biologice : de ozoid solitar (ind rezultati din reproducere se$uata) si de blastozoid colonial (ind rezultati din reproducere vegetativa prin stoloni). Se impart in ordinele Pirosomide, *olioide si Salpe. +eprezentant Pirosoma elegans.

Apendicularii duc toata viata stadiul de larva, au doar inmultire se$uata, sunt forme neotenice. "oada dorsala persista toata viata, nu au metamorfoza, au tunica slab dezvoltata, intalnite in mari calde pana la ,-- m adancime, se deplaseaza activ.

Increngatura Chordata
Subincrengatura Vertebrata Agnata (Hemicraniata) Gnatostomata (Eucraniata) An ibia !eptila Albes

#ertebratele sunt cordate cu tegument pluristratificat al carei SN" (creierul si maduva spinarii) este ocrotit de un schelet intern, cartilaginos sau osos. Sistemul lor circular este prevazut cu o inima de origine venoasa. Notocordul nu depaseste capsula cefalica.

Agnata (Hemicraniata)

"u au regiune occipitala# cartila$ul lui %& lipseste (nu au mandibula)

Agnatele
Clasa 'stracodermi Sp& (teraspis rostrata Clasa Ciclostomi 'rdinul %)*ini Sp& %)*ine glutinosa 'rdinul (etromi+omi Sp& ,ampetra dan ordii - Ciscar

Gnatostomata (Eucraniata)

Au mandibula& Se impart in Cartilaginosi si 'sosi

Gnatostomata (Eucraniata)
Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa Achantodii (Sp Climatus !eticulatus) (lacodermi Chondrichith)es (pesti cartilaginosi) 'steichth)es (pesti ososi) Crosopter)gia .ipnoi Amphibia !eptile 'etrapode A/es %ammalia

(estii cartilaginosi

Clasa Chondrichthios Subcl& Elasmobranhiate 'rdinul Selachii ormes 'rdinul !a$i ormes Subcl& Holoce ali

Sunt pelagici, au fecundatie interna, nu au opercul. Au solzi placoizi, au inotatoare codala heterocerca, au inima cu con arterial si valvula spinala in intestin

Increngatura Chordata Subincr& Vertebrata Clasa Chondrichthies Subcl& Elasmobranchii 'rdinul Selachii ormes

S.ualus acanthias

"ainele de mare

+echinul albastru

"arcarinus gloucus

Sunt pradatori, au simtul dezvoltata la chimism, sunt ovipari (depun oua), ovovipari (intre embrion si corpul matern nu e$ista relatii) si vivipari (itre embrion si corpul matern e$ista relatii, schimburi), forme cosmopolite. S.ualus acanthias se intalneste in &area Neagra

"arcarinus gloucus are / m, vivipar si agresiv

Increngatura Chordata Subincr& Vertebrata Clasa Chondrichthies Subcl& Elasmobranchii 'rdinul !a$i ormes

+a0a clavata

#ulpea de mare

*asiatis pactinaea

Pisica de mare

Sunt adaptate la mediul bentic. Au fante hioidiente. +a0a clavata are tepi dorsali pt autoaparare. *as1atis pactinaea are un ac cu venin

(estii 'sosi

Clasa 'steichth)es Subclasa 0rachiopter)gii Subclasa Actinopter)gii

Subclasa 0rachiopter)gii 'rdinul (ol)pteri ormes

Increngatura Chordata Subincr& Vertebrata Clasa 'steichth)es Subclasa 0rachiopter)gii 'rdinul (ol)pteri ormes

Pol1pterus bicir

Sp intalnita in Africa ecuatoriala. Are plamani si solzi gamoizi

Subclasa Actinopter)gii Supraordinul (aleostei1Chondrostei Supraordinul Holostei Supraordinul Teleostei

Supraordinul (aleostei1Chondrostei 'rdinul (alaeonisci ormes 'rdinul Acipenseri ormes 2amilia Acipennseri ormes

Increngatura Chordata Subincr& Vertebrata Clasa 'steichth)es Subclasa Actinopter)gii Supraord& (aleostei 'rdinul Acipenseri ormes 2am& Acipenseridae

2uso huso

&orunul

Acipenser stellatus

Pastruga

Acipenser .uildenstaedti 3 Nisetrul

Acipenser ruthennus 3 "ega

Au radiile inotatoare in forma de stea. Au mustati cu rol tactil. Acipenser ruthennus are rostrul lung si igust, au 4 mustati care ating buza superioara. Acipenser .uildenstaedti are rostrul scurt, mustatile pornesc din vf rostrului. Acipenser stellatus are rostrul lung si lat, mustatile la 0umatatea dintre rostru si buza superioara. &orunul, Nisetrul si Pastruga sunt pesti migratori anadromi, au cartierul dde hrana in ape sarate si cartierul de reproducere in ape dulci. "ega este dulcicola si face icre negre. (sturionii fac icre rosii).

Supraordinul Teleostei 'rdinul Clupei ormes 2amilia Clupeidae 2amilia Eugraulidae 2amilia 'steoglossidae 'rdinul Salmoni ormes 2amilia Salmonidae 2amilia Th)mallidae 'rdinul Scopeli ormes 'rdinul Saccophar)ngi ormes 'rdinul Gala*ii ormes 'rdinul Escci ormes 'rdinul %orm)ri ormes 'rdinul C)prini ormes Subordinul Charcinoidei Subordinul Gimnotoride Subordinul C)prinoide 2amilia C)prinidae 2amilia Cobitidae Subordinul Silmoidei

'rdinul Anguilli ormes 'rdinul C)prinodonti ormes 'rdinul 0eloni ormes 'rdinul Gadi ormes 'rdinul %acruri ormes 'rdinul 0er)cii ormes 'rdinul (erci ormes 2amilia (ercidae 2amilia Cidide 2amilia Cottidae 2amilia Comephoridae 2amilia Cottocomephopidae 'rdinul Echenei ormes 'rdinul (leuronecti ormes 'rdinul S)ngnathi ormes 'rdinul Gasterostei ormes 'rdinul %igili ormes 'rdinul ,ophii ormes 'rdinul Tetrodonti ormes

Increngatura Chordata Subincr& Vertebrata Clasa 'steichth)es Subclasa Actinopter)gii Supraord& Teleostei 'rdinul Clupei ormes 2amilia Eugraulidae

Eugranlis engrasicholus 3 2amsii

Increngatura Chordata Subincr& Vertebrata Clasa 'steichth)es Subclasa Actinopter)gii Supraord& Teleostei 'rdinul Clupei ormes 2amilia 'steoglossidae

Alosa pontica

Scrumbia de *unare

Pesti marini migratori anadromi, traesc in bancuri. Au importanta economoca. Alosa pontica este un peste anadrom cu cartieul de hranire in &area Neagra si cartierul de reproducere in *unare. Eugranlis engrasicholus este un peste marin ce traeste in carduri si migreaza dintr-o zona in alta

Increngatura Chordata Subincr& Vertebrata Clasa 'steichth)es Subclasa Actinopter)gii Supraord& Teleostei 'rdinul Salmoni ormes 2amilia Salmonidae

Salmo truta 3 Pastravul indigen

Salmo gairdneriPastravul curcubeu

Salmo labra$

Pastravii au inotatoare adipoase. Salmo truta sunt bastinasi, migreaza, se intalnesc in apele repezi de munte. Salmo gairdneri sunt din America. Salmo labra$ este o subsecie pentru Salmo trutra

Increngatura Chordata Subincr& Vertebrata Clasa 'steichth)es Subclasa Actinopter)gii Supraord& Teleostei 'rdinul Esoci ormes

E$os lucius Stiuca

'raesc in ape statatoare, sunt pradatori, au coloratie de camufla0. Au mult energie pt o durata scurta de timp

Increngatura Chordata Subincr& Vertebrata Clasa 'steichth)es Subclasa Actinopter)gii Supraord& Teleostei 'rdinul Ciprini ormes Subord& Charcinoidei

+ooseveltiella

Pirania

Increngatura Chordata Subincr& Vertebrata Clasa 'steichth)es Subclasa Actinopter)gii Supraord& Teleostei 'rdinul Ciprini ormes Subord& C)prinoide 2amilia Cobitidae

&isgurnus fosilis 3 'ipar

Increngatura Chordata Subincr& Vertebrata Clasa 'steichth)es Subclasa Actinopter)gii Supraord& Teleostei 'rdinul Ciprini ormes Subord& C)prinoide 2amilia C)prinidae

"iprinus carpico - "rab

"arassius gibelio - "aras

%abus babus - &reana

Scandinus erthrophtes

Increngatura Chordata Subincr& Vertebrata Clasa 'steichth)es Subclasa Actinopter)gii Supraord& Teleostei 'rdinul (erci ormes

"ipriniformele sunt pesti dulcicoli. Au aparatul 5eber (singurul caracter comun),pentru echilibru. &a0oritatea teleosteilor au vezica inotatoare (besica inotatoare 3 organul hidrostatic pentru a urca sau cobora in masa apei). "uprinde 4 subordine: "haracinoidei, 6imnotoidei, "iprinoidei, Siluroidei. "ipprinoidei nu au dinti vizibili, au dinti faringieni (al / arc branhial a fost profund modificat). Siluronidei au dinti vizibili. "rabul are , perechi de mustati. "arasul nu are mustati. &reana are inotatoarea anala mai scurta ca &reana vanata. 'iparul traeste in baltoace statute si urat mirositoare, lipsite de o$igen. "avitatea branhiala este redusa, respira tegumentar, cand stau in mal respira prin intesti.

%ibanul

Perca fluviatilis

Salau

Stizostedion lucioperca

+egina baltii

7epomis gibbosus%iban sorel

Scomber scombus Scrumbia albastra

*rac de mare

'rachinus draco

Perciformele sunt specii ducicole sau marine. %ibanul il intalnim in balti. Scrumbia este un pradator cu pinule (inotatoare mai mici). *racul de mare are tepi pe operculi

Increngatura Chordata Subincr& Vertebrata Clasa 'steichth)es Subclasa Actinopter)gii Supraord& Teleostei 'rdinul (lemohecti ormes

Scophthalmus maeoticus

"alcan

Plemoneates flesus - "ambula

ctalurus nebulosus

Plemonectiformele traiesc in ape sarate, partea superioara este pigmentatza si are ochi, iar partea cealalta este nepigmentata. chtalumus nebulosus este endemica din america de nord, se hraneste cu icre si cu peste.

Increngatura Chordata Subincr& Vertebrata Clasa 'steichth)es Subclasa Actinopter)gii Supraord& Teleostei 'rdinul S)ngnati ormes

Ac de mare

S1usvatus acus

Nerophis ophidionAta de mare

2ippocampus sp. 3 "alut de mare

'raiesc in zona platformei continentale, acolo unde se formeaza alge. Au instinct de nidificare

Increngatura Chordata Subincr& Vertebrata Clasa 'steichth)es Subclasa Actinopter)gii Supraord& Teleostei 'rdinul Gasterostei ormes

6asterosteus aculeatus

Solea lascaris

7imba de mare

Ape salmastre, speci tericole, au instinct matern

Increngatura Chordata Subincr& Vertebrata Clasa 'steichth)es Subclasa Actinopter)gii Supraord& Teleostei 'rdinul ,ophii ormes

!nditar 7ophius piscatorius

Pesti planctonici continentali, bentici, pescuiesc.

Clasa .ipnoi 'rdinul Ceratodi ormes

Increngatura Chordata Subincr& Vertebrata Clasa .ipnoi 'rdinul Ceratodi ormes

Prot o

pter u

s an ecte ns

Sunt pesti cu respiratie dubla: branhiala si pulmonara (au un plaman), pentru a suplinii lipsa o$igenului. Se intalnesc in padurile ecuatoriale. Specia Protopterus anectens o intalnim in Africa

Am ibienii

Amfibienii sunt pradatori, sunt de pendenti de mediul acvatic pt reproducere, supravietuesc si pe uscat. +eproducerea se face cu metamorfoza si cu stadiu larvar. 8ac legatura dintre pesti si animalele terestre. +espira tegumental si pulmonar, dar e$ista si anfibieni fara plamani. Au inima tricamerala. "oloana vertebrala are patru regiuni. Sunt terapode (au 4 picioare), piciorul, membrul poarta numele de chiridiu. "hiridiul este pentadactil si se imparte in seg - stilopod, seg 3 zeuropod, seg 3 autopod. E$ista trei tipuri de anfibieni: cu coada, fara coada si9999

"lasa Amphibia Supraord. Stegocephalia Supraord. !rodelomorpha Ord. "audata Ord. Apoda Supraord. %atracomorpha Ord. Proanura Ord. Anura sau Salientia

Increngatura Chordata Subincr& Vertebrata Clasa Amphibia Supraord& Urodelomorpha 'rd& Caudata

Salamandra Salamandra

Salamandra in stadiul adult e terestra. Au coada rotunda, cand coada e aplatizata lateraal e acvatica. 'raiesc in paduri de foioase. Au culoare neagra cu pete galbene, culori (numite aposemantice) ce au rol in comunicarea interspecifica si avertizeaza pradatorii ca este otravitoare. Au glande paratoide ce produc o substanta to$ica. Sunt animale pradatoare zoofage (rame, melci, paian0eni). mperecherea are loc daca femelei ii plac feromonii masculului. Oale raman pe tractul genital al femelei. Sunt tipul cu coada.

Increngatura Chordata Subincr& Vertebrata Clasa Amphibia Supraord& 0atracomorpha 'rd& Anura sau Salientia 2am& .iscoglosidae

%ombina bombina%uhai de balta cu burta rosie

%ombina variegate%uhai de balta cu burta galbena

Nu au coada. Au limba rotunda. %ombina bombina au vf degetelor de culoare inchisa. %ombina variegata au vf degetelor de culoare deschisa. Sunt tinere. Au aple$ul lombar (imbratiseaza femela la nivelul membrelor inferioare) si cenilar (imbrtiseaza femela sub membrele superioare). Au saci rezonatori. %ombina bombina are doar un sac rezonator.

Increngatura Chordata Subincr& Vertebrata Clasa Amphibia Supraord& 0atracomorpha 'rd& Anura sau Salientia 2am& 0u omidae

%ufo bufo

%roasca raioasa bruna

%ufo viridis

%roasca raioasa verde

Au glande paratoide, glande to$ice. Sunt antropofile

Increngatura Chordata Subincr& Vertebrata Clasa Amphibia Supraord& 0atracomorpha 'rd& Anura sau Salientia 2am& !anidae

+ana ridibanda

%roasca mare de lac

+ana esculenda

%roasca mica de lac

%roasca rosie de padure

+ana dalmatina

+ana temporaria%roasca rosie de munte

+anidaele se impart in broaste verzi si broaste brune. "ele verzi sunt acvatice, iar cele brune au nevoie de apa doar in perioada reproducerii. +ana ridibanda incepe reproducerea cu o luna mai repede ca +ana Esculenda. +ana esculenda are membrele inferioare comestibile. +ana dalmatina are articulatia tibiota$ala deasupra botului (cand ii intindem membrul). +ana temporaria are articulatia tibiota$ala la nivelul botului sau un pic mai 0os. +ana alvaris are articulatia tibiota$ala mai 0os de nivelul ochilor.

"lasa +eptile Ord. testudines Ord. +incocefalia Ord. Sauria Ord. Serpentes Ord. "rocod1lia

!eptile

+eptilele sunt poichiloterme. Au craniul anapsid (bolta craniana fara fisuri), diapsid (au doua perechi de ferestre prin care trec muschii) si sinapsid.

Ord. testudines Subord. "riptodira 8am. 'estudinidae 8am. Em1elae 8am. "helonidae Subord. Plemodia Subord. 'rionicoidae Subord. Atheca

Increngatura Chordata Subincr& Vertebrata Clasa !eptile 'rd& Testudines Subord& Criptodira 2am& Testudinidae

'estudo greca'estoasa dobrogeana

'estudo hermanni'estoasa banateana

Increngatura Chordata Subincr& Vertebrata Clasa !eptile 'rd& Testudines Subord& Criptodira 2am& Em)elae

Em1s orbicularis 'estoasa de lac

'estoasa cu tampla rosie

'rahemis scripta

Au craniul anapsid. 'estudinele au carapacea formata din doua parti: carapace si plastron, iar acestea sunt legate printr-un ligament. "arapacea e formata din: epiteca - partea superioara, si scuturile sau tecipartea inferioara. Prezenta acestor armuri: coloana vertebrala este unita cu carapacea, iar centura scapulara se afla sub coaste. Sunt ovovipare. 'estudinele se impart in 'estudinidae si En1dide.

'estudinidele au carapacea bombata si ligamentul lat. Au mobilitate redusa, merg incet. Au degetele sindactile (nu se mai dinsting, se vad doar ghearele, goantele) si picioare columnare. Au craniul anapsid. Sunt animale vegetative. 'estudo graeca are o placa pigala, iiar 'estudo hermannii are doua placi pigale. Sunt pradate de pasarile rapitoare. En1didele sunt dulcicole, au carapacea aplatizata si ligament ingust. &obilitate farte mare. Au degetele sindactile (particulare), au degete libere cu palmura interdigitala pentru a putea inota si cu gheare ascutite si taioase. Au craniul anapsid. Sunt pradatoare. Em1s Orbicularis se reproduce pe uscat, isi ingroapa oale in sol nisipos. Au filamente faringiene pentru respiratie. 'rahemis scripta este mare, competitiva, feroce.

Ord. Sauria 8am. 6e::onidae 8am. guanidae 8am. Aganidae 8am. "hamaeleantidae 8am. Scincidae 8am. 7acertidae 8am. Amphisbemidae 8am. #aranidae 8am. 'eridae 8am. 2elodermatidae 8am. Anguidae

Increngatura Chordata Subincr& Vertebrata Clasa !eptile 'rd& Sauria 2am& ,acertidae

6uster

7acerta viridis

Soparla de camp

7acerta agilis

Increngatura Chordata Subincr& Vertebrata Clasa !eptile 'rd& Sauria 2am& Anguidae

Aguis fragilis

Sarpele de sticla sau Naparca

*iapsidele au corpul acoperit de solzi morti, deaceea trebuie sa naparleasca. Soparlele au tendinta vivipara si de apodizare. Soparlele au centurile scapulare si cervicale. *iapsidele cuprinde fam 7acertida si fam Anguidae. *in 7acertide fac parte 7acerta viridis si 7acerta agilis ce sunt insectivore, traiesc in pa0isti, au colorit variat, oribianta, autotomie (isi lasa coada). *in Anguidae fac parte soparlele la care membrele sau redus.

(asarile

Pasarile sunt homeoterme. Solzi sau transformat in pene. Pana e formata din: calamus, rahis si stindarct sau veli$ care are multe ramnificatii dicotomice numite barbe, pe barbe e$ista ramnificatii secundare numite barbule, iar barbulele prezinta carlige cu aa0utorul carora isi refac integritatea pena0ului. Pana are doua functii: termoizolant (penele de contur) si zbor (penele de zbor). Penele se impart in pene de contur, pene de zbor si pene ornamentale. Penele de zbor se impart in remi0e, alare si rectrice. +emigele se impart in primare 3 antopode, secundare 3 zeucopode, tertiale 3 stilopode. Alarele se impart in subalare care prote0eaza remigele pe partea inferioara a aripii si supraalarele care prote0eaza remigele pe partea e$terioara a aripii, alarele sunt pot fi tot de trei feluri ca si remigele. +ectricele sunt penele cozii si cu cat acestea sunt mai mari cu atat manevrabilitatea in timpul zborului este mai mare. Pasarile de contur au rol senzorial 3 vibrice, sau in reproducere.

"iocul se cheama raufoteca iar partea superioara se numeste rinoteca, iar partea inferioara se numeste gnatoteca. Picioarele sunt acoperite cu solzi, si se numeste podoteca (teaca piciorului). Picioarele pot fi de tip: anizodactil, cenodactil, sindactil, zigodactil, heterodactil, pranprodactil. Pasarile sunt monogame, depun oua, naparlesc, nu au organe de acuplare si nu au dimorfism sau discromism se$ual. Puii pot fi nidicoli (cand sunt dependenti de parinti), nidicoli e$tremi, nidifugi (puii sunt independenti) sau nidifugi e$tremi. Pasarile pot fi: monogame atunci cand un mascul are o singura femela si nu se deosebeste masculul de femela si isi impart sarcinile, sau poligame. Poligamia se imparte in trei: poligimie cand masculul se imperecheaza cu mai multe femele si nu-si ingri0esc puii, poliandrie cand femelele sunt frumoase si nu isi cresc puii, si poliginandrie cand mai multi masculi si mai multe femele se reproduc impreuna. Pasarile pot fi sedentare sau migratoare. "ele sedentare pot fi eratice, iar cele migratoare pot fi oaspeti de vara sau den iarna, sau pot fi pasari de pasa0.

Clasa A/es Subcls& !atitae Subcls& Impenes (S enici ormes) Subcls& Carinatae

Subcls& 'rd& 'rd& 'rd& 'rd& 'rd& Subcls& 'rd&

!atita Struthiani ormes !ei ormes Casuari ormes Casuarus Apterigi ormes Impenes (S enici ormes) Sphenisci ormes

Subclasa Carinata 'rd& Col)mbi ormes 'rd& (odicipedi ormes 'rd& Ga/ii ormes 'rd& (elecani ormes 'rd& Ciconii ormes 'rd& !alli ormes 'rd& Galli ormes 'rd& Columbae ormes 'rd& 2alconi ormes 'rd& Strigi ormes 'rd& (sittaci ormes 'rd& Cuculi ormes 'rd& (ici ormes 'rd& Caprimulgi ormes 'rd& Apodi ormes 'rd& Colaciadi ormes 'rd& (aseri ormes

Clasa A/es Subcls& Carinatae 'rd& (odicipedi ormes

Podiceps cristatus

"orcodel mare

Are membrana interdigitala individuala pentru fiecare deget, sunt animale ihtiofage. "artierul de reproducere ("+) se afla pe apa, au cuiburi plutitoare facute din papura si captusite cu vegetatie care putrezeste si a0uta la clocit.

Clasa A/es Subcls& Carinatae 'rd& Ga/ii ormes

"ufundac polar

6avia arctica

6aviformele sunt adaptate e$trem la mediul acvatic. Au corp hidrodinamic, au membrane interdigitale, sunt sindactile. 6avia arctica cuibareste in tundra aproape de lac (apa nu are vegetatie submersa), sunt iftiofage, ii oaspete de vara, zboara doar noaptea pentru a se feri de pradatori deoarece au zborul ineficient, scot sunete urate, au culori pentru comunicarea interspecifica (alb cu negru), iarna au alt pena0 (mai mult alb), pierd spontan penele.

Clasa A/es Subcls& Carinatae 'rd& (elecani ormes 2am& (elecani ormes

Pelican comun

Pelicanus onocrotatus

Au premigele negre. Sunt adaptate la mediul acvatic. Au degetele unite prin membrana interdigitala. Sunt oaspete de vara.

Clasa A/es Subcls& Carinatae 'rd& Cicani ormes

"icania cicania

%arza

"icania nigra

%arza neagra

%erzele produc sunete mecanice. Sunt zoofage 3 polifage. Sunt migratoare, oaspete de vara, au zbor planat9zburand peste stramtori. "icania cicania este o specie sinantropa. "icania nigra este o specie antihomofuga, iubeste padurile batrane, aluviare, din eta0ul montan si coliar.

Ardea purpurea

Starc rosu

"artierul de hrana icepe in locul unde vegetatia palustra se termina. "artierul de reproducere este stuful, cuibareste.

Starc de noapte

N1cticoru$ n1cticoru$

Este o specie migratoare, este un oaspete de vara. "uibareste in arbori.

%otaurus stellaris

%uhai de balta

%otaurus stellaris este o specie dependenta de stufaris. Sunt pasari poligame. Au culori de camufla0. Scot sunete de frecventa 0oasa pentru comunicare. Au pui seminidifugi.

Platolea leucirodioa

7opatarul

Platolea leucorodioa in tara noastra este !N &ON!&EN' A7 NA'!+ . Aste un oaspete de primavara

Clasa A/es Subcls& Carinatae 'rd& !ali ormes 2am& 'tididae

"re$ cre$"arstel de padure

+allus a.uaticus "arstel de balta

6allinula chloropus

6ainusa de balta

8ulica atra

7isita

"re$ cre$ traieste in pa0isti mezofile, sp zoofaga si polifaga. +allus a.uaticus este oaspete de vara, sp zoofaga si polifaga. 6allinula chloropus este o specie sedentara, partial migratoare, dependenta de zone umede, are toate tipurile de reproducere. 8ulica atra este o sp de balta, este sedentara, facultativ migratoare.

Clasa A/es Subcls& Carinatae 'rd& Galli ormes 2am& 2hasianidae

"oturni$ coturni$ Prepelita

6aliform migrator. #egetariana omnivora

"ocosul de munte

'etrao urogalus

71rurus tetr1$

"ocosul de mesteacan

Sunt specii sedentare. Au pronuntat dimorfismulsi dicromismul se$ual. Sunt specii poligame. Au parada nuptiala spectaculoasa. 'eritoriu de parada 3 locul unde masculul isi etaleaza caracterele se$uale secundare. 'retao urogallus traieste in eta0ul montan superior (conifere), consuma cetini. 71lurulus tetri$ traieste in eta0ul subalpin

erunca

'erastes bonasia

Este un tetraomid monogam. Specie sedentara.

Phasianus colchicus

8azan

Este specie sedentara gramivora. Este poligama si poligina.

Perdi$ perdi$ Potarnichea

Are dicromism slab. Specie monogama

Clasa A/es Subcls& Carinatae 'rd& Columbae ormes

Streptoperia tutur 'urturica

Prumbel turcesc 6ugustiuc

Streptopelia decaocta

Au ciocul moale la baza, sunt granivore. Streptoperia tutur este un oaspete de vara

Clasa A/es Subcls& Carinatae 'rd& 2alconi ormes 2am& Accipitridae

A.uila pomarina

Acvila tipatoare mica

'raiesc in toata 2olarctica. Au teritoriu dublu, isi fac cuibul in zone stancoase abrupte si se hranesc in zone deschise9au fidelitate fata de teritoriu, pot avea pana la ;;, ;, cuiburi. Sunt monogame. Nu au dicromism se$ual. Au dimorfism se$ual (femelele sunt cu <- = mai mari). *epun doua oua la un interval de trei zile, iar pui eclozeaza esalonat, sunt nidicoli si nu parasesc cuibul >- de zile (<- de zile de la ecloziune femela nu paraseste cuibul), puii devin maturi dupa > ani, pana la varsta de > ani penele cozii sunt albe, iar cand a0ung la maturitatea se$uala pena0ul cozii este negru. Sunt pasari rapitoare de zii. 'oate rapitoarele dezi vad foarte bine deoarece au doua puncte galbene pe retina.

%uteo buteo

Soricar comun

Este o pasare sedentara. Au teritoriu dublu, se hranesc in locuri deschise si cuibaresc in arbori la mare inaltime. *epun 4-/ oua.

Accipiter gentiles

!liul porumbar

Accipite nisus

Sunt sedentare. Au aripi scurte si coada lunga pentru o manevrabilitate cat mai mare.

Erete de stuf

"ircus aeruginosus

Prezinta dicromism se$ual, mai putin dimorfism. Sunt specii monogame. "uibaresc in stuf, femelele clocesc si au pena0 de camufla0, masculul vaneaza. Sunt oaspei de vara.

Clasa A/es Subcls& Carinatae 'rd& Strigi ormes

Athene noctuca

"ucuvea

Stri$ aluco 2uhurez mic

Stri$ uralensis

Asiopotus

"iuf de padure

%ufnitele au un tip particular de urechi, au pavilioane, nu au schelet cartilaginos, se umple cu sange. 2rana consta in micromamifere. Au pena0 la$ si moale. Au zbor e$trem de silentios. &arginea remigelor este dintata. Picioarele sunt invelite in pene ca sa nu faca galagie. Nu sfasie prada. Athene noctua este o specie antropofila (traieste si in orase), consuma multe insecte, este migratoare. Stri$ aluco cuibareste in scorburi, poduri de case vechi, turle de biserici.

Clasa A/es Subcls& Carinatae 'rd& Cuculi ormes

"uculus canorus

"ucul

Este obligat parazit de reproducere, circa ;,- de sp de paseriforme sunt parazitate de catre cuc. Este o pasare cantatoare, masculul este poligam.

Clasa A/es Subcls& Carinatae 'rd& (ici ormes

*r1ocopus martinus

*endrocopos ma0or "iocanitoare pestrita mare

Picus viridis 3 6heonoaie verde

Picus canus 6heonoaie sura

?un$ tor.uila "apintortura

Au picioare apte pentru a se mentine in pozitie vericala, au cioc puternic, limba foarte lunga si sunt sp sedentare. *r1ococus martins in padurile batrane (in eta0ul inferior). ?un$ tor.uila sp migratoare din Europa.

Clasa A/es Subcls& Carinatae 'rd& Caprimulgi ormes

"aprimulgus europaeus

Clasa A/es Subcls& Carinatae 'rd& Apodi ormes 2am& Apodidae

Apus apus

Nu au picior pampro dactil. Specie f zburatoare datorita aripilor foarte lungi. Se hranesc cu entomofama aeriana. Sunt oaspeti de vara.

Clasa A/es Subcls& Carinatae 'rd& Calociadi ormes

&erops apiastetr - Albinarel

!pupa epops

Pupaza

&erops apiaster este oaspete de vara, face cuiburi in forma de galerii in dealuri (pereti lutosi). !pupa epops se hraneste si cu rame, este un oaspete de vara.

Clasa A/es Subcls& Carinatae 'rd& (aseri ormes

"orvus corni$ 3 "ioara griva

"orvus monedulaStancuta

"orvus frugilegus"ioara de samanta

Pica pica - "otofana

"orvus corni$ "ioara griva

Sp de "orvus se hraneste cu oua si pui de pasare, de broasca si altele. Nu este o sp coloniala. "orbu$ cora$ este o specie monogama.

Clasa A/es Subcls& Carinatae 'rd& (aseri ormes 2am& Alandidae

Alanda arvensis "iocarlia

Clasa A/es Subcls& Carinatae 'rd& (aseri ormes 2am& Turdinae

'urdus merula - &ierla

'urdus pilaris - "ocosarul

Erithacus rubecula 3 &acaleandru

Clasa A/es Subcls& Carinatae 'rd& (aseri ormes 2am& Sturnidae

Sturnus vulgaris - 6raur

Clasa A/es Subcls& Carinatae 'rd& (aseri ormes 2am& 'riolidae

Oriolus oriolus 3 6rangur

Clasa A/es Subcls& Carinatae 'rd& (aseri ormes 2am& Sittidae

Sitta europaea - 'iclean, 'oi

Parus ma0or - Pitigoiul mare

Clasa A/es Subcls& Carinatae 'rd& (aseri ormes 2am& (aridae

Parus coeruleus - Pitigoi albastru

Clasa A/es Subcls& Carinatae 'rd& (aseri ormes 2am& (asseridae

Passer domesticus - #rabiuta

Clasa A/es Subcls& Carinatae 'rd& (aseri ormes 2am& Troglodidae

'roglod1tes troglod1tes 3 Ochiul boului

Clasa A/es Subcls& Carinatae 'rd& (aseri ormes 2am& 2ringilidae

8ringilla coele$ - "inteza

"arduelis carduelis - Sticlet

7o$ia curvirostra - 8orfecuta

"occothraustes coccothraustes

%ot gros

Clasa A/es Subcls& Carinatae 'rd& (aseri ormes 2am& Emberi+idae

Emberiza citrinella 3 Presura galbena

'he 'he end end