DREPT CONSTITUTIONAL

SI INSTITUTII POLITICE
CURS-1.

Cuvantul drept provine din lb lat unde se folosea expresia directua cu mai milte sensuri: ca vb indica directia, ca adj
anumite insusiri (linie dreapta), iar ca sens figurativ potrivit adevarului, corect. Pt subst drept, latinii foloseau “jus”
(dreptate, lege)

ACCEPTIUNILE DREPTULUI 
1. Sens filozofic: just, corect, echitabil
2. Sens de sistem al dreptului : ansamblu de norme de conduita care guvernează intr-o societate organizata
raporturile sociale si a căror respectare este asigurata in caz de nevoie prin forța de constrângere a statului.
3. Știință a dreptului
4.Prerogativa facultate a individului de a avea o anumita conduita, respectiv de a permite celorlalti o conduita
conforma cu normele sociale, putand apela in caz de nevoie la forma recidiva a statului(Dr SB)
5. Totalitatea normelor juridice instituite si sanctionate de stat(Dr Obiectiv)

*** Sursa dreptului subiectiv este dreptul oblectiv.

In literatura de specialitate este sustinuta ideea ca Dr este o stiinta, o arta si o tehnica in acelasi timp.
O stiinta a dreptului este posibila si chiar necesara deoarece dreptul ca ansamblu structural de norme juridice trebuie
cunoscut si transmis. Numai stiinta nu este suficienta trebuind a fi dublata de arta si tehnica dreptului. Acestea
constau in știința practica a celor chemati sa elaboreze legi (tehnica legislativa) si a celor chemati sa le aplice
( tehnica aplicarii dreptului- practica judecătorească si administrativă).

Dr este o stiinta socio umana , o stiinta sociala fiind un produs al societ umane 
Dr nu poate exista decat intr o societate bazata pe respectarea unor reguli de convietuire .
Societatea este un complex unitar sistematic, de rel intre oameni istoriceste determinate, influentata de o serie
intreaga de factori (economici, ideologici, psihologici , de traditie) iar dreptul este cel care instituie principiile dupa care
functioneaza viata umana in societate.
Notiunea de dr este strans legata de ideea de stat.
Statul nu poate exista fara dr dupa cum nici dr nu poate exista fara stat.
St creeaza dr iar dr delimiteaza configuratia si actiunile statului.

Statul este cea mai imp instit, chiar instit politica care intr o societate are 2 acceptiuni : 
1. suma a 3 el: teritoriu, populatie, suvetanitate, acceptiune in care termenul de stat este sinonim cu cel de tara.
2. Forma organizata a puterii poporului.
H kelson spunea despre stat ca este o constructie ce nu poate fi vazuta, auzita, pipaita pe care cei mai multi o ignora
si sau chiar detesta dar pe care toti o invoca si solicita cand viata, libertatea, le este pusa in pericol

St poate fi caract prin:

1. Ordinea de conduita a oamenilor
2. O ordine juridica de constrangere
3. Putere de comanda
 Vointa distincta de vointa indivizilor fiind mai mult decat suma vointelor individuale si situandu se deasupra lor
Notiunea juridica de dr reprez totalitatea regulilor si normelor juridice care reglementeaza conduita oamenilor in rel
sociale intr o corectivitate politic determinata susceptibile a fi aduse la indeplinire prin forta coercitiva a statului 
Obligativitatea normei juridice este dictata de scopul sau, acela de asigurarea ordinii publice dar dr nu se prezinta
ca o alaturare de norme juridice ci ca un sistem structurat pe ramuri si instit politice 
Exista in doctrina de specialitate mai multe clasificari : 
1. Dr ob si sb 
2. Dr pozitiv si dr natural 
Dr pozitiv este reprez de totalitatea normelor jur. scrise existente intr o societ.  
Dr natural deriva din natura lucrurilor ai face trimitere la conceptia filozofica potrivit careia normele jur au sursa in
divinitate sau in natura .
Dr pozitiv este asociat dr obiectiv in vreme ce dr natural se asociaza cu morala.
1. Dr public si dr privat 
Juristul consultul ulpian a fost primul care a facut distinctia intre jus privatum ramura dr care vizeaza interesele
indivizilor si jus publicum care priveste interesele statului.
Potrivit doctrinei constitutionale : dr public contine totalitatea principiilor si regulilor juridice aplicabile raporturilor
dintre stat si individ precum si rapirturilor dintre stat. 
Dr privat cuprinde totalitatea principiilor si a regulilor juridice aplicabile rap dintre indivizi indiferent daca acestia
sunt din ac stat sau din state diferite.
In marea categorie a dr public regasim dr constit, dr administrativ,dr financiar 
penal
In dr privat regasim dr civil, comercial, familiei, individual.
·proprietative
Distinctiile principale relevate de doctrina intre dr public si dr privat 
I

• din perspectiva scopului dr public urmareste satisfacerea intereselor colective unei anumite societ umane
• dr public este esentialmente imperativ 
Sanctiunea de dr public se stabileste cu m multa dificultate 
Dr public prezinta 2 caracteristici imp care il deosebesc de dr privat : 
- Pe de o parte, dr public este dominat de cautarea interesului general care constituie finalitatea exclusiva a
statului si a colectivitatilor publice 
- Pe de alta parte este un drept inegalitar deoarece interesul general trb sa primeze fata de interesele
particulare 
Fundamentele dreptului:
1. Politica 
2. Morala 
3. Religia 
Politica stiinta si practica de guvernare a unui stat este activitatea sociala care se extinde asupra sferei relatiilor
dintre clase, grupuri sociale, natiuni ca si a acelora dintre indivizi si acestea in lupta lor pt putere .
Rel dintre dr si politica este o rel de interdependenta. Se spune ca dr nu poate fi apolitic dupa cum politica nu poate
sa fie ajuridica .

Morala : 
- Forma constiintei sociale care reflecta in principii si reguli cerintele de comportare in raporturile dintre indivizi,
respectiv dintre indivizi si corectivitate, morala sta la baza dr 
- Rap dintre morala si dr poate fi materializat in sensul urm: dr nu poate exista fara morala ; o norma morala
poate exista fara o norma de dr 
 Religia: 
- Ca instit, rel reprez un sistem de dogme (credinte) si de practici (ritualuri)care privesc sentimentul divinitatii si
care ii uneste in ac comunitate spirituala si morala pe toti cei care adera la un anume sistem 
- Cu multa vreme religia a jucat un rol esential in formarea si coagularea statelor  a
lgile ordinare-rege rel
- Dr are un puternic fundament religios
de important
social
was redu

  A
legit organize
-
"mutdoptorat
Multe din normele jur se fundamenteaza pe normele rel in special in statele musulmane 
Dr constit se ocupa de organizatea intregii vieti sociale a statului, determina structura acestuia regelementeaza
autoritatile si instit statului, proteguieste viata indivizilor, drepturile si libertatile fundamentale ale acestora.

H kelson a imaginat schema unui stat sub forma unei piramide in vf careia se afla constit, pozitionare care confera
legii fundamentale forta juridica suprema iar dr constit locul principal in cadrul ramurilor de drept 
Ca ramura a dr , dr constit se cristalizeaza m tz, odata cu aparitia primelor constit scrise.
In tara noastra dr constit s a predat initial impreuna cu dr admin sub denumirea de dr.
Conceptul de dr constit se considera in Ro prin predarea si publicarea la facultatea de dr din Iasi a cursului de dr
constit al prof Constantin Stere in 1910, respectiv a cursului de dr constit al prof Constantin Disescu 1915 la Buc .

Izvoarele de Drept CURS-2

-reprezintà sursa dreptului intr-o societate care asigurà organizarea acestuia.
Izvorul de Drept este forma de exprimare a normelor juridice.
Principalul izvor de Drept intr-o societate modernã este actul normativ (actul Autoritatii publice competente
cuprinzând norme juridice ce constituie ansamblul de reguli a caror aplicare este garantatà de câtre stat)
Teoria juridica clasica a izvoarelor dreptului distinge intre izv de drept scrise(actul normativ) si izv de drept
nescrise (cutuma)

1. Constitutia si legile de modificare a constit.

Constit este principalul izv al dr constit deoarece toate normele cuprinse in corpul sau sunt norme de dr constit
Constit este in totalitatea sa izv de dr constit dupa cum in egala masura sunt si legile de modificare a constit
2. Legea ca act juridic al parlamentului inteleasa in acceptiunea sa restransa
Nu toate legile sunt izv ale dr constit, ci numai unele dintre ele, de pilda : legea privind codul civil este izv a dr civil

Exista in reglementarea constit, 3 categ de legi :

1. Legi constit revizuiesc constit legea 149-2003
2. Legi organice care reglementeaza domenii esentiale ale vietii sociale si care sunt indicate limitativ in dispozitiile
art. 73, alin. 2
-legile organice si ordinare sunt izv ale dr constit numai in masura in care reglementeaza rel sociale fundamentale
care apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii
-De ex sunt asemenea legi: legea cetateniei,
-Actele cu putere de lege, emise de guvern(ordonantele si ordonantele de urgenta, daca reglementeaza rel ce apar
in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii
-Regulamentele parlamentului sunt neconditionat izv ale dr constit
-Tratatele internat pt a constitui izv de dr trebuie sa fie ratificate de parlament
SMigoratedeweredeared
the
Calitatea de izv a dr national, a tratatelor internat cu referire la calitatea de izv a tratatelor internat, in doctrina
constit, exista 2 teorii:
1. Teoria PEORIA MONISTA- H.KELSON potrivit avestei teorii, tr internat sunt de aplicabilitate imediata in dr
intern fara nicio alta formalitate
2. Teoria DUALISTA potrivit careia normele tratatului internat, pt a face parte din dr national trb internalizate, adica
urmate anumite proceduri de ratificare
-Tratatele internat sunt negociate de catre guvern

CUTUMA
-se intelege o regula de comportament urmata de cercuri mai largi sau mai restranse dintr o societ in virtutea
deprinderii fara avand o anumita periodicitate, repetitivitate, fara sa fie impusa prin constrangere
-obiceiul dobandeste caracter juridic numai atunci cand i se atribuie ocrotire juridica de catre stat
- in ist constit a Ro, obiceiul a fost recunoscut ca izv de drept sub imperiul constit din 1866, 1923, 1938 si a
legislatiei adoptate in temeiul acestei constit
-sub regimul constit comuniste, obiceiul a fost ingaduit ca izv de dr in mod cu totul si cu totul exceptional.
-constit actuala a Ro repune obiceiul in randul izv dreptului, valorificand importanta sa aparte in reglementarea rel
sociale. Aceasta rezulta din nominalizarea obiceiului prin textul constit ce reglementeaza proprietatea privata art.
44, alin 7 , este deci obiceiul admis ca izv de drept dar numai atunci cand legea o dispune in mod expres.

JURISM PRUDENTA
-ca izv de drept (practica judecatoreasca)
1.totalitatea hot judecatoresti, pronuntata de instantele de toate gradele
2.totalitatea solutiilor pronuntate de instantele judecatoresti in litigiile care au ca obiect raporturile jur dintr un anumit
domeniu
-in principiu, spre deoseb de dr anglo-saxon este principalul izv de dr, in statul Ro, jurismprudenta nu constituie izv
de dr, explicatia este ca rolul instantelor jud este acela de a interpreta si aplica legea iar nu de a o crea
Prin exceptie, doctrina constit recunoaste caritatea de izv de dr constit :
A. Deciziilor curtii constit
B. Deciziilor pronuntate de ICCJ (INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE) in recurd de interesul legii
C. Deciziilor pronuntate de ICCJ completul pt dezlegarea unor chestiuni de dr
~

Teoria Constituției: CURS-3

- din pdv istoric, notiunea de constit a fost utilizata inca de pe vremea romanilor, termenul de constitutio insemnand
asezare cu temei, stare a unui lucru in sensul de lege fundamentala, termenul de constit este folosit pt prima data de
J.J Rousseau, in lucrarea sa, Contractul social iar juristii din timpul rev franceze de la 1789, infiinteaza expresia de
constit pt a desemna legile de organizare a statului, autoritatile si instit ale statului, rap dintre acestea in cadrul
statului drepturile si libertatile fundamentale in constit lui C. Mavrocordat dar aici nu avea sensul de lege
fundamentala, ci era folosit pt reglementarea sarcinilor fiscale ale statului.
 -in sensul material al termenului, constit este definita ca un ansamblu de norme jur care se refera la
organizarea si functionarea statului si a autoritatilor sale la modul de relationare dintre instit statului la
instituirea si garantarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor
-in sens formal, prin constit se intelege totalitatea normelor jur pe care le regasim in corpul legii fundamentale
-in doctrina constit, diferitele def date constit pun accentul fie pe sensul material, fie pe sensul formal
* indiferent insa de modul de abordare, toate def scot in evidenta caracteristiciile constit:
A. Constit este o LEGE, fiind o lege, ea contine norme jur ce reglementeaza rel sociale
B. Constit este LEGEA FUNDAMENTALA, normele jur cuprinse in constit sunt investite cu forta juridica
superioara. Aceasta inseamna ca toate normele jur cuprinse in legile si actele cu putere de lege adoptate
delegiuitorulmprimar (parlam) sau de legiuitorul delegat (guvern) trebuie sa concorde cu constit

Piramida lui KELSON:

} agile
+ Ordinariate de

urgent.ci
acted at
patou de
lege
hot de
guerre
legit tertian

Constit apare din necesitatea afirmarii si protejarii puterii statale instaurate printr un ansamblu de norme cu forta
jur suprema, adoptate in forma solemna.
Momentul aparitiei constit nu este clar determinat nici in istoria dr constit, nici in doctrina constit
O explicatie pt aceasta incertitudine fiind data de faptul ca in decursul timpului au existat 2 tipuri de constitutii:
CUTUMIARE SI SCRISE

Din perspectiva acestei abordari, nu exista unanimitate cu privire la momentul la care a aparut prima constit
Constit cutumiara este rezultatul unor practici, a unor traditii, uzante, cristalizate in decursul timpului in activitatea
statala.
Constit cutumiara are un anumit grad de incertitudine, ignora tot ce se indeparteaza de cutuma

Datorita acestor inconveniente, astazi este rar intalnita, maj statelor optand pt adoptarea de constit scrise (Anglia,
NZ, Australia, Israel) pe considerentul ca ofera precizie, certitudine, claritate normelor care consacra organizarea
statala si functionarea societ a rap dintre autoritatile si instit st si cetateni
Sec al 18 lea a impus constit scrise
***Prima constit scrisa este cea din America in 1787 “Constit americana de la Philadelphia”, in timp ce in
europa, se considera ca prima constit este cea franceza de la 1791
Dupa franta, si au elaborat constit si alte state : 1809 Suedia, 1814 Norvegia, 1815 Olanda
Daca in ceea ce priveste momentul adoptarii primei constit exista divergente doctrinare, in ceea ce priveste opinia
potrivit careia aparitia constit este legata de ideea de stat, exista una limitata
Contiutul constit reglementare da constit caracter de lege fundamentala pt ca rel sociale pe care le
reglementeaza sunt rel fundamentale nascute in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii de stat
Ceea ce este specific constit si definitoriu este forta sa juridica
Constit este plasata in fruntea ierarhiei actelor politice si normative carora le confera legitimitate politica si
respectiv juridica. Extinderea constit scrise a condus la aparitia notiunii de constitutionalism

***Constitutionalismul este una din trasaturile fundamentale ale sistemelor politice actuale
Adoptarea Constitutiei este un proces complex cu profundere semnificatii politico-juridice, strans legate de teoria
puterii constituate. Puterea (autoritatea constituanta) reprezinta acea autoritate statala investita cu forta de a
adopta o constit.

Puterea cunoaste 2 forme :

- ORIGINALA care intervine atunci cand nu exista sau nu mai exista constit in vigoare( de ex in cazul statelor
nou create sau al revolutiilor)
-INSTITUITA (derivata) care este cea prevazuta in constit in vigoare(sau anterioara), atat in ceea ce priveste
competenta sa cat si organizarea si functionarea sa.

Modul de adoptarea a unei constit este determinat de stadiul de dezvoltare economic, social, politic, de ideologia
dominanta existenta la mom aparitiei ei.

Diferitele forme de constitutii:

1. Constit acordata (carta concedata) este o emanatie a puterii absolute a monarhului, care recunostea anumite
drepturi cetatenesti si stabilea modul de exercitare a puterii statale
Ex. Prin constit data fr de Ludovic al 18 lea la 1814, constit data de tar Rusiei la. 1906
2. Constit plebiscitara(statutul) reprezintă o forma mai evoluata a constit acordate. Ea este initiata tot de seful
statului dar este supusa aprobarii poporului prin plebiscit I redid rue este secret)
Ex. Constit de la 1838 data poporului de Carol al 2 lea si supusa plebiscitului la 24 feb
3. Constit pact este considerata a fi un contract intre rege si popor, acesta din urma, poporul, reprezentat de
parlam( monarhul trebuia sa tina cont de pretentiile celor ce reprezinta poporul)
Ex. Constit Ro din 1866
4. Constit conventie este opera unei adunari numite conventie. Aceasta adunare era special aleasa pt a adopta
legea fundamentala. Era superioara parlam , avea dreptul sa stabileasca puterile delegate in stat si competenta
puterii constituante.
5. Constit parlamentara este specifica statelor centrale si est europene din per 1945-1990 este practic, opera
parlamentului
Ex. C 1948, C 1952, C 1965
6. Constit referendara este cel mai nou mod de adoptare al unei constit, caracterizata prin aceea ca textul legii
fundamentale este elaborat de adunarea constituanta si este supus aprobarii de catre popor prin intermediul
referendumuluin
Ex. C 1991, revizuita in 2003
Revizuirea constit trebuie privita ca un act de normalitate in care datorita unor schimbari in cadrul societatii sau
unir inadvertente intre normele constit si realitatea sociala, legea fundamentala trebuie ajustata.

Exista unanimitate de idei in sensul ca:

-dr de a revizui o constit trebuie sa revina aceluiasi organ care a adoptat o
- procedeele de modificare a constit sunt in principiu asemanatoare celor de adoptare

Dupa modalitatea in care survine revizuirea legii fundamentale, distingem:

* constit flexibile : in care modificarea survine dupa ac procedura cu modificarea legilor obisnuite (originare si
ordinare )
* constit rigide: modificarea lor se face dupa alte reguli decat cele obisnuite . Identificam Constit Ro din 1991 -
constit rigida (vezi titlul 7)

Limitele revizuirii constit :

-astazi, maj constit statelor lumii instituie limite in ceea ce priveste modificarea lor
**Limitele temporare: exista constit care prevad ca o anumita per de timp nu este permisa revizuirea
Ex. Grecia
**Limite materiale: prevad ca anumite dispozitii din constit nu pot fi modificate
**Limite care prevad ca normele nu pot fi revizuite in anumite per de timp: dispozitia 153, alin 3

- Lit de specialitate apreciaza tipologia dr ca fiind acel procedeu ales de legiuitor pt a alege din diversitatea rel
posibile, anumite tipuri curente cu excluderea tuturor celorlalte

•Pt o clasificare a tipurilor de drept, doctrina a recurs la 2 criterii :

A. Dependenta de tipologia sistemelor de organizare sociala
B. Apartenenta la un bazin de civilizatie juridica
•In functie de pr criteriu, distingem :
-dr slavagist
-dr feudal
-dr burghez
-dr socialist
•In functie de al 2 lea criteriu:
-dr romano-germanic
-dr anglo-saxon
-dr musulman/islamic
-dr hindus
-dr africii negre si a madagascarului
Sistemele romano-germanice se clasifica in :
**sisteme de influenta franceza care au ca model codul civil francez de la 1804
- sist nostru de dr apartine sist de influenta franceza
**sistemul germano-elvetian care are ca model codul civil german de la 1900
** sistemul tarilor nordice de traditie romanista dar cu puternice influente germanice si de Common-law
**familia dr anglo-saxon care isi are originea in Anglia, fiind in vigoare in aceasta tara, precum si in SUA, in
Australia, NZ
**fam dr musulman a fost initial integrata doctrinei religioase a islamului, are astazi o vasta raspandire si in
Asia si Africa.

Tipologia dr UNIUNII EUROPENE:

-in prezent, asistam la o apropiere si influentare reciproca a sist de dr din tarile lumii, iar existenta UE a dat
nastere unei noi tipologii a dr, DR UNIUNII EUROPENE
*UNIUNEA EUROPEANA dispune de personalitate juridica si prin urmare, dispune de propria sa ordine de dr,
distincta de ordinea jur internationala, precum si de ordinea jur nationala a statelor membre

CURS-4
Suprematia constit reprez un concept modern al doctrinei dr constit care este strans legat de aparitia constit
scrise de la sf sec 18
Garantia suprematiei constit o reprez justitia constitutionala

Justitia constit este acea activitate speciala si specializata de verificare a conformitatii a anumitor acte si
fapte jur cu textele constit
Justitia constit indeplineste o functie publica, ea nefiind chemata, menita sa rezolve conflictele de interes privat
-O caracteristica principala a justitiei constit : prin intermediul sau este realizata, se asigura conformitatea cu
constit a intregului sistem normativ al unui stat five or domevive public, me
defacoar interess de
-Controlul de constitutionalitate a aparut pt prima data in SUA in 1803 prin hot pronuntata de curtea suprema
depu
in cauza Marbury vs Madison a
parent be
call
jurisprudentar
Acest control de constit il numim primul control retoria, fiind realizat de instanta Suprema intr-un caz concret.

!! In Ro, justitia constit a legilor a aparut tot pe cale jurismprudentiara, prin decizia pronuntata in feb 1912 in
cauza cunoscuta sub numele de “ Afacerea tramvaielor”

Din perspectiva clasificarilor controlului de constitutionalitate, ne vom raporta la :

- Controlul de constit a legilor este acea instit a dr constit, alc dintr un ansamblu de norme jur care
reglementeaza activitatea de verificare a conformitatii legilor cu textul constitutional. Autoritatea care face
aceasta verificare, procedurile de urmat si sanctiunile aplicabile pt nerespectarea dispozitiilor constit de catre
legi si actele cu putere de lege adoptate de guvern
- Fundamentarea stiintifica a controlului constit al legilor are la baza principiul separatiei puterilor in stat,
principiul legalitatii si principiul suprematiei constit
 A. Principiul separatiei puterilor in stat- presupune un control reciproc care nu poate fi realizat decat prin
raportare la un text de lege
Daca Constitutia este cea care reglementeaza puterile statului si raporturile dintre acestea, control
constitutionalitatii legilor asigura suprematia Constitutiei
B. Principiul legalitatii - un principiu general al dreptului, in baza caruia intreaga activitate, viata sociala a
unui stat trebuie sa aiba la baza legea si sa se desfasoare in concordanta cu aceasta. Potrivit doctrinei
constitutionale , Constitutia este si ea o lege. Diferenta dintre o lege si Constitutie este data de forta juridica
superioara a acesteia din urma
C. Principiul suprematiei Constitutiei - Constitutia , ca asezamant politico-juridic, acesta este baza juridica a
intregii legislatii, are o pozitie de suprematie fata de celelalte legi, pozitie asigurata prin intermediul controlului de
constitutionalitate. Potrivit actualei constitutii a Romaniei, controlul de constitutionalitate al legilor este realizat
de catre Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR), organism politico-jurisdictional, care este reglementata
printr un titlu distinct al Constitutiei revizuite, respectiv Titlul V. Adunarea constituanta din 1991 a optat pt
modelul european de control al constitutionalitatii legilor ( Hans Kelsen ) desi, cu ocazia dezbaterilor , au existat
si voci si opinii potrivit carora ar fi fost de preferat adoptarea modelului american de control al
constitutionalitatii legilor , care a si fost asimilat in dezvoltarea constitutionala a Romaniei, prin Constitutia din
1923
↳ Gurtia constitutionalco asigr controve
!!! CCR NU FACE PARTE din niciuna dintre cele 3 puteri ale statului, ea este garantul suprematiei constit
Principala activitate a curtii constit este verificarea conformitatii cu legea fundamentala a actelor care fac parte
din sist normativ si care sunt indicate in cuprinsul art 146 din constit

Actele care pot fi supuse controlului de constitutionalitate:

1. Legea ca act jur al parlam
2. Actele cu putere de lege adoptate de guvern.
3. Tratatele internat
4. Regulamentele de organizare si functionare a parlam
5. Hot parlam

In rap de mom exercitarii controlului, distingem intre :

1. Controlul anterior intrarii in vigoare a legii (controlul apriori) = este realizata prin sesizarea CCR-ului de catre
titularii dreptului de sesizare prevazut in art.146 lit.a din constitutie, pe calea obiectiei de neconstitutionalitate
2. Controlul ulterior intrarii in vigoare (aposteol ) = se realizeaza prin sesizare CCR-ului de catre instantele
judecatoresti sau de arbitraj comercial pe calea exceptiei de necontitutionalitate
Exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata si direct de catre avocatul poporului.

Controlul la constitutionalitate apriori

= este un control ofensiv intrucat se exercita fara a astepta aplicarea legii la o relatie sociala.
= este un control preventiv, de aceea partea doctrinei constitutionale nu il considera o veritabila forma de
control intrucat se bazeaza pe o subpozitie abstracta si generala, fara verificare, in realitatea practica.
 ☆ ilrecheieri

Soutine
sesizari

Controlul la constitutionalitate aposteori

= este un control defensiv care are ca obiect legea ca act juridic al Parlamentului, dar si ordonantele (O.G)
si ordonantele de urgenta ale Guvernului ( O.U.G ) .

Sesizarea CCR-ului se realizeaza de catre instantele de judecata pe calea exceptiei de neconstitutionalitate.

Exceptie de neconstitutionalitate poate fi ridicata intr-un proces ( in orice stadiu al procesului: fond, apel,
recurs) de catre :
- instantele din oficiu
- partile din litigiu
- procurori cand acestia participa la judecata in cauza

Odata invocata exceptia de neconstitutionalitate, instanta de judecata verifica daca sunt intrunite conditiile
de admisibilitate pentru sesizarea Curtii Constitutionale.
Legea 47 din 1992 pentru a fi admisibila este necesara intrunirea urmatoarelor conditii:
- sa vizeze o lege/ dispozitie din lege/ ordonanta care este in vigoare
- sa aiba legatura cu solutionarea cauzei
- sa nu fi fost declarata neconstitutionala printr-o decizie anterioara a CCR-ului

- Daca instanta de judecata constata indeplinirea cumulativa a celor trei conditii prin incheiere sau pronunta
o incheiere prin care sesizeaza Curtea Constitutionala cu solutionarea exceptie de neconstitutionalitate
- Daca instanta constata ca nu sunt indeplinite cumulativ tot prin incheiere, respinge solicitarea de sesizare a
Curtii Constitutionale

Teza 2 art. 146 lit. d) autoritatea avocatului poporului de a ridica direct, a fost inclusa in urma revizuirii din
2003. Aceasta reprez. o varianta prin care o lege/ ordonante/ acte cu putere de lege aflate in vigoare si
care nu sunt invocate in cadrul unui proces aflat in rolul instantelor pot fi atacate direct la Curtea
Constitutionala
☆ Art kit alia 4 izvdedrprincexcep.tn/deeiziileCCR)
instant judecat-oaas.ca
:
,

Efectele controlului de constitutionalitate pe care le produce : the Ro C 1923

+

- Controlul de constitutionalitate exercitat dupa modelul american produce efecte inter-partes = relative, intre
parti
- Controlul de constitutionalitate exercitat dupa modelul european ( kelsian) produce efecte erga-omnes =
opozabile tuturor

Efectul erga-omnes exprima faptul ca, controlul de constitutionalitate se rasfrange asupra tuturor
persoanelor de la data publicarii in monitorul oficial a deciziei Curtii Constitutionale

Consecintele controlului constitutionalitatii legii

1. Asigura principiul legalitatii
2. Asigura suprematia constitutiei
3. Asigura inlaturarea din fondul legislativ activ al normelor juridice contrare prevederilor neconstitutionale
 CURS 6
Dezvoltarea Constitutionala a Romaniei
.

Au fost parcurse mai multe etape :

1. Perioada Pre-Constitutionala ( 1740 - 1860 )
2. Perioada formarii statului Roman modern ( 1860-1940 )
3. Perioada celui de-al doilea Razboi Mondial
4. Perioada Constitutiilor socialiste ( 1948 - 1989 )
5. Perioada actelor constitutionale ( decembrie 1989- decembrie 1991)
6. Constitutia din 1991

• Perioada Pre-Constitutionala = Constitutia principelui Constantin Mavrocordat ( 1741 ) / Suplex Libellus

Valachorum / Constitutiile Carbunarilor / Regulamentele organice din Tara Romaneasca si din Moldova
( 1832) / Proiectul de constitutie pentru Moldova, elaborat la 1848 de Mihail Kogalniceanu
• Perioada formarii statului Roman modern = Statutul dezvoltator al conventiei de la Paris/ Constitutia
Romaniei de la 1866 / Constitutia din 1923 / Constitutia din 1938 ( a fost suspendata in 1940 si in
perioada celui de al doilea razboi mondial, au fost adoptate decrete legi prin care erau reglementate relatiile si
drepturile si libertatile )

Constitutia din 1991 = din decretul lege din 1989 au fost stabilite ca lege a Parlamentului ( mai 1990 ) . Acest
Parlament a jucat in primul rand rolul de adunare constituanta, iar mai apoi a fost organ legiuitor. Atunci cand
functiona in sedinte comune, adunarea deputatilor si senatului avea rol de adunare constituanta, iar cand
functionau in sedinte separate, aveau rol de organ legiuitor.

Prin hot. 1 / 1990 privind regulamentul puterii constituante, potrivit decretului prin lege 92/ 1990, adunarea
deputatilor si senatul s-au constituit de drept in adunare constituanta pentru adoptarea Constitutiei Romaniei.
Adunarea si-a format comitetul adunarii constituante compus din presedintii, vicepresedintii si secretarii celor
doua camere. Comisia pentru redactarea proiectului Constitutiei era formata din senatori, deputati, specialisti in
drept constitutional si specialisti in alte stiinte socio-umane ( acestia din urma neavand vot deliberativ ).
Aceasta comisie a elaborat si prezentat, in prima etapa, principiile si structura pe capitole a viitorului proiect de
constitutie. Dupa aprobarea acestora, comisia a redactat textul integral a fiecarui capitol care a fost supus spre
dezbatere si aprobare a adunarii constituante. In data de 21 noiembrie 1991, adunarea constituanta a adoptat
proiectul de constitutie. Prin legea nr. 67/ 23 noiembrie 1991 a fost stabilita data de 8 decembrie ca data
pentru desfasurarea referendumului national, cetatenii Romaniei fiind chemati la vot pentru a de pronunta prin '
DA ' sau ' NU ' la urmatoarea intrebare scrisa pe buletinul de vot : " Aprobati constitutia Romaniei adoptata de
adunarea constituanta la data de 21 noiembrie 1991? "
In urma referendumului national, biroul electoral central a dat un comunicat cu privire la rezultatul votului asupra
constitutiei. Asupra aprobarii, in favoare, constitutiei s-au exprimat 77.3% ( DA ) din voturi impotriva 20.4%
( NU ), iar 2.3% au fost declarate nule.
Data de 8 decembrie a fost stabilita ca fiind ziua constitutiei. Constitutia din 1991 a fost structurata in titluri,
titlurile in capitole, capitole in sectiuni. Constitutia din 1991 avea 7 titluri, iar in urma revizuirii din 2003 i s-a
mai adaugat un titlu = integrarea Euro-Atlantica. Astfel incat, urmatoarea constitutie prezinta 8 titluri.
Revizuirea constitutiei din anul 2003
-Necesitatea revizuirii constitutiei adoptate in 1991 a fost motivata de reformele de substanta care s-au
produs in viata economica, politica, sociala a tarii.
-Fiind motivata, in principal, de cele doua obiective majore ale politicii externe romanesti, respectiv integrarea
in U.E si aderarea la alianta Nord-Atlantica.
-In urmarea revizuirii din 2003, care a survenit legea 429 / 2003 aprobata prin referendumul national
din 18-19 octombrie 2003 si a intrat in vigoare pe 29 octombrie 2003 data publicarii in monitorul oficial
a hot. Curtii Constitutionale pentru confirmarea referendumului national din 18-19 octombrie 2003.
-Constitutia revizuita are o noua renumerotare a textelor, iar prin legea de constitutie, mai mult de jumtate
au capatat o alta configuratie.

Aderarea la U.E si la N.A.T.O a implicat si o serie de consecinte pe plan constitutional:

⁃ Reevaluarea atributiilor constiliului suprem de aparare a tarii si schimbarea functiilor fortelor armate.

⁃ Respectarea dispozitiilor a clwuis-ului elementar privitoare la libera circulatie a marfurilor si

capitalurilor la dreptul cetatenilor europeni de a investi si de a dobandi bunuri in conditie de egalitate cu
cetatenii Romaniei.
**In acest sens, art. 41 devenit prin renumerotare art. 44 care reglementeaza proprietatea privata a
capatat o noua structura.

⁃ Sporirea atributiilor a Curtii Constitutionale

⁃ Sporirea rolului justitiei si garantarea independentei judecatorului. Potrivit constitutiei revizuite, toti
judecatorii numiti de presedintele Romaniei sunt inamovibili in conditiile legii. In urma revizuirii, structura
sistemului juridic a aparut Inalta Curte de Casatie si Justitie, institutie de traditie, care asigura interpretarea
si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale.

⁃ O alta modificare de esenta o constituie consacrarea explicita a separarea puterilor de stat, prin
adaugarea unui alineat nou ( art.1 alin. 4 ). Separatie puterilor de stat nu inseamna izolare!!!!!!!!

⁃ O alta modificare de substanta: A fost inlaturata competenta de natura jurisdictionala a Curtii de

Conturi. Curtea de conturi nu mai exercita atributii jurisdictionale, iar litigiile realizate din activitatea sa sunt
solutionate de instantele judecatoresti specializate ( instantele de contenciosa administrativ fiscal ).

⁃ O alta modificare: Introducerea unor drepturi fundamentale noi, largirea continutului unora, precum si
intarirea garantiilor drepturilor fundamentale la nivelul standardelor Europene
**Cu referire la sporirea garantiilor de respectare a drepturilor fundamentale, cu ocazia revizuirii, au fost
aduse modificari de substanta textelor constitutionale care reglementeaza institutia avocatului poprului.
Optimizarea procesului decizional al autoritatilor publice prin departajarea atributiilor celor doua camere ale
Parlamentului Romaniei, reconfigurarea unor dispozitii privitoare la Presedintele Romaniei.
Cetatenia Romana
-Din punct de vedere juridic, cetatenia reprezinta acea legatura permanenta ce se realizeaza intre un individ,
persoana fizica si statul pe al carui teritoriu locuieste. Cu alte cuvinte, cetatenia este legatura si apartenenta
persoanei fizice la un stat. In dreptul constitutional, notiunea de cetatenie are doua acceptiuni:
1. institutie juridica = o grupare de norme juridice ce reglementeaza cetatenia
2. conditia juridica care se creeaza acelor persoane care au calitatea de cetatean al statului

!!! Notiunea de cetatenie NU se confunda cu cea de nationalitate. Nationalitatea reprezinta un atribut al

persoanei fizice in sensul ca orice persoana apartine unui grup care se delimiteaza de altele prin unitatea de
limba, obiceiuri, religie, cultura etc.

-Reglementarea cetateniei romane o regasim in art. 5 din constitutie si in legea 21/ 1991 cu modificarile si
completarile ulterioare. Analiza normelor care formeaza institutia juridica a cetateniei romane, permite
formularea urmatoarelor principii:
1. Cetatenii romani sunt egali in drepturi si indatoriri, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica,
religie, sex, apartenenta politica, avere, origine sociala.
2. Cetatenia este in exclusivitate o chestiune de stat. Acest principiu se desprinde din dispozitiile
constitutionale si legale, conform carora stabilirea drepturilor si indatoririlor cetatenilor romani, a modurilor de
dobandire, de pastrare sau de pierdere a cetateniei constituie atributul exclusiv al statului
3. Casatoria nu produce niciun efect asupra cetateniei sotilor . Acest principiu se desprinde din economia
dispozitiilor legii 21/1991 care prevede ca incheierea casatoriei intre un cetatean roman si un cetatean strain,
nu produce niciun efect asupra cetateniei sotului.
4. Cetatenia nu poate fi retrasa celui care a dobandit-o prin nastere. Mai exista doua mari principii dupa
care poate fi dobandita cetatenia, respectiv principiul ius sangvinis ( dreptul sangelui ) si sistemul pe care il are
la baza ius logi/ ius soli ( dreptul locului/ al teritoriului). Aceste doua sisteme numite si originare se regasesc si
astazi, fiind aplicate de catre state, separat sau combinat, explicatiile alegerii unuia dintre cele doua sisteme
regasindu-se in traditiile si interesele concrete pe care le au popoarele respective .

*Conform principiului ius sangvinis, copilul devine cetateanul unui stat daca se naste din parinti care ( amandoi
sau numai unul) au cetatenia statului respectiv. Acest principiu il regasim in majoritatea statelor U.E.
*Conform principiului ius solis, copilul devine cetateanul unui stat daca se naste pe teritoriul acelui stat. In ceea
ce priveste acest sistem, doctrina considera ca prezinta serioase neajunsuri, intrucat e putin probabil, ca un
copil sa isi doreasca sa ramana cetatean al statului, pe teriotoriul caruia s-a nascut, el fiind atasat de valorile
si traditia statului unde se afla familia sa. Aces criteriu il regasim in S.U.A, in tarile Americii Latine / Centrale.
! In dreptul roman a fost adoptat sistemul care are la baza sistemul ius sangvinis.
 jus sauguins.
solid
regula rangele
A just
regula panantulue
Modalitati de dobandire a cetateniei romane :
Legea 21/1991 - Stabileste prin articoul 3 modurile de dobandire a cetateniei romane, respectiv :
a) prin nastere = Facand aplicatie principiului ' jus sangvinis', legea romana stabileste ca este cetatean roman
copilul care se naste din parinti cu cetatenie romana. De asemenea, este cetatean roman copilul care se naste
dintr-un parinte cetatean roman iar celalalt parinte cetatean …. . In caz de nevoie, teritoriul pe care se naste
copilul sau pe care domiciliaza parintii nu are relevanta.

b) prin adoptie = Cetatenia romana se dobandeste de catre copilul cetatean strain sau fara cetatenie, apatrid,
prin adoptia acestuia de catre adoptatori cetateni romani. In situatia in care numai unul este cetatean roman, iar
celalalt strain sau apatrid, cetatenia copilului va fi stabilita prin acordul adoptatorilor. In cazul dezacordului
acestora, cetatenia va fi stabilita de instantande judecata care va decide totdeauna pornind de la interesul
superior al copilului. In cazul copilului care a implinit 14 ani este obligatorie luarea consimtamantului acestuia
instanta competenta este instanta civila de la domiciliul adoptatorilor.

c) la cerere = Poate fi solicitata de catre persoanele care nu au avut niciodata cetatenia romana ( cetatenii
romani si apatrizii ) si de catre persoanele care au pierdut cetatenia romana si doresc sa o recapete. Intre cele
doua solutii exista diferenta de regim juridic. Conditiile stabilite de lege care trebuiesc indeplinite cumulativ pentru
dobandirea cetateniei romane la cerere :
- S-a nascut si domiciliaza la momentul sau la data cererii pe teritoriul Romaniei sau desi nu s-a nascut pe
teritoriul Romaniei face dovada ca a domiciliat in mod legal, continuu si statornic pe teritoriul Romaniei sau de
cel putin cinci ani, pentru situatia in care este casatorit/ casatorita cu un cetatean roman.
Aceste termene pot fi reduse daca solicitantul este o personalitate recunoscuta in plan international.
- Face dovada prin comportament si atitudine, a loialitatii fata de statul si poporul roman.
- A implinit varsta de 18 ani.
- Face dovada ca are asigurate mijloace materiale de existenta
- Are o buna comportare si nu a fost condamnat in tara sau in strainatate pentru o infractiune care il face
nedemn sa fie cetatean roman.
- Cunoaste limba romana si are cunostinte elementare de cultura si civilizatie romaneasca, menite sa ii permita
integrarea in societatea romaneasca.
- Cunoaste Constitutia Romaniei si Imnul National.

Legea reglementeaza in detaliu, nu doar conditiile ce trebuiesc indeplinite cumulativ pentru obtinerea cetateniei
romane la cerere, ci si procedura de urmat pentru dobandirea cetateniei.
⑦Situatea
copetular gast:
Alaturat celor trei modalitati, reglementate de articolul 3, regasim o reglementare distincta a modului de
dobandire a cetateniei romane in ceea ce priveste copilul gasit pe teritoriul Romaniei din parinti necunoscuti,
cum este si firesc copilului gasit trebuie sa &i se stabileasca o stare civila : nume, prenume, act de nastere ( diferit
de certificatul de nastere), implicit conditia de cetatean, titlular de drepturi si obligatii. Copilului gasit i se acorda/
recunoaste cetatenia romana, dar nu pe considerentul lui ' jus logis/ jus solis' ( pentru ca a fost gasit pe
teritoriul romanesc), ci pornindu-se de la prezumtia ca cel putin unul din parinti este cetatean roman. Se face,
deci, aplicarea principiului ' jus sangvinis'.
Cererea de acordare a cetateniei romane se formuleaza in scris, in limba romana si se depune personal sau prin
mandatar cu procura speciala, insotita de actele doveditoare la Comisia pentru Cetatenie ( entitate fara
personalitate juridica ) din cadrul Autoritatii Nationale pentru Cetatenie.

Structura aflata in subordinea Ministerului Justitiei.

Comisia verifica din actele dosarului daca sunt indeplinite consitiile prescrise de lege, iar un situatia in care de la
dosar lipsesc inscrisurile doveditoare, Presedintele comisiei prin rezolutie comunica solicitantului necesitatea
completarii dosarului. In cazul in care in termen de 6 luni dosarul nu este completat, cererea se va respinge ca '
nesustinuta' . Pentru situatia in care comisia constata din actele si lucrarile dosarului ca sunt intrunite cerintele
legii, va stabili un termen care nu poate depasi 6 luni pentru prezentarea solicitantului la interviu ( pentru
verificarea indeplinirii ultimelor doua conditii). Atat in cazul in care comisia constata indeplinirea conditiilor, cat
si cand nu sunt indeplinite conditiile, este intocmit un raport care este inaintat Presedintelui ANC, in baza
raportului acesta( Presedintele ANC ) emite ordinul pentru acordarea / respingerea cetatenilor care se
comunica solicitantului. Ordinul administrativ al Presedintelui ANC poate fi atacat in termen de 15 zile de la
comunicare la Tribunalul Mun. Bucuresti la sectia Conteciosa Administrativ Fiscal. Hotararea Tribunalului este
definitiva, putand fi supusa doar recursului Curtii de Apel Bucuresti. Cetatenia romana la cerere nu se
dobandeste decat prin emiterea raportului de catre Presedintele ANC, ci numai dupa depunerea juramantului de
credinta fata de patrie si poporul roman. Dupa depunerea juramantului, comisia emite/ elibereaza certificatul de
cetatenie romana in doua exemplare, din care unul se inmaneaza titularului. In cazul in care copiii lor, minori,
dobandesc cetatenia romana odata cu parintii, ei vor fi inscrisi in certificatul de cetatenie al parintilor si nu
depun juramant.
CRS8.
Dreptul libertăților și îndatoririlor fundamentale

Constitutia din 1991 a integrat principalele drepturi fundamentale reglementate de doc internaționale și modul in
care se interpretează și aplica in legislația noastră. O privire comparativa cu Constitutiile altor state din UE ne
permite sa precizam ca in mod inspirat constituantul roman din 1991 deși a avut ca model constitutia Franței din
1958 a păstrat tradiția constituțiilor romane, rezervând drepturilor, libertăților si îndatoririlor fundamentale un
capitol distinct.

Titlul 2 este structurat in patru capitole:

1. Dispozitii comune
2. Drepturile si libertatile fundamentale
3. Indatoririle fundamentale
4. Avocatul poporului
-Este de observat ca drepturile si libertatile cetatenilor ( consacrate sau proclamate 22-52 din capitolul 2 sunt
corelate cu demnitatea umana pe care constituantul roman nu a calificat-o ca un drept fundamental, ea fiind un
atribut alienabil al persoanei umane sau dupa cum sugestiv spunea profesorul Ion Deleanu : ' matricea tuturor
celorlalte drepturi

-Din perspectiva continutului drepturilor fundamentale si a cadrului in care acestea se exercita sunt de retinut
statuarile( cele ce au fost spuse de CCR) : Drepturile fundamentale, consacrate prin Constitutie nu au o existenta
abstracta, ele exercitandu-se in corelare si coloborare cu celelalte prevederi constitutionale.

Clasificarea dupa continutul drepurilor :

Dupa continutul lor, legea fundamentala consacra urmatoarele categorii de drepturi :
1. Drepturi inviorabilitati : art. 22 - art.27
2. Drepturi social-economice si culturale: art.32- art. 35, art. 41, art. 43, art.44, art.45, art.46, art.47 ,
art.48, art.49, art. 50
3. Drepturi exclusiv politice ( pot fi exercitate exclusiv de cetateni pentru participarea la guvernare ) : art. 36,
art.37, art.38
4. Drepturi social politice : art. 28, art. 29, art.30, art. 31
5. Drepturile garantii : art.51, art.52

Principiile reglementarii drepturilor si libertatilor fundamentale - CAPITOLUL 1 : Dispozitii Comune

Ca orice institutie juridica si instututia drepturilor si libertatilor fundamentale se intemeiaza pe o serie de principii,
sub denumirea 'Dispozitii comune ' capitolul 1, titlul 2 ce consacra explicit urmatoarele principii:
1. universalitatea
2. neretroactivitatea legii
3. egalitatea in drepturi a cetatenilor
4. protectia cetatenilor romani in strainatate
5. protectia juridica a cetatenilor straini si apatrizilor in Romania
6. refuzul de extradare si de expulsare a cetatenilor romani din tara
7. prioritatea reglementarilor internationale fata de cele nationale
8. accesul liber la justitie
Universalitatea drepturilor si libertatilor si neretroactivitatea legii
art.15 alin. 1 - Legiuitorul constituant prin modalitatea de redactare a art.15 alin. 1 , raspunde exigentelor din
documentele internationale. In doctrina constitutionala este relevant faptul ca principiul universalitatii vizeaza de-o
potriva sferq drepturilor si titularii acestora.

Sub primul aspect, universalitatea exprima vocatia omului, al cetateanului de a beneficia de toate drepturile si
libertatile fundamentale, iar sub al doilea aspect exprima ideea ca toti cetatenii unui stat se bucura de aceste
drepturi si libertati.
Sub al doilea aspect exprima ideea ca toti cetâtenii unui stat se bucura de aceste drepturi si libertati.

Principiul neretroactivitatii se traduce prin faptul ca un act normativ nu se aplica pentru fapte din trecut. Legea se
aplica doar situatiilor ivite dupa intrarea acesteia in vigoare, pentru ca ar fi absurd practic sa i se impuna unei
persoane sa raspunda pentru o conduita pe care a avut-o anterior intrarii in vigoare a legii care reglementeaza acea
conduita.
Exceptiile de la principiul neretroactivitatii sunt stabilite limitativ de textul constitutional, respectiv legea penala si
legea contraventionala mai favorabila.

In acord cu norma constitutionala, art. 5 alin. 1 din codul penal dispun in cazul in care de la savarsirea infractiunii
pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea mai favorabila.

De asemenea, in materie contraventionala art.12 din OG.2/ 2001 privind regimul juridic al contraventiilor,
stabileste ca daca printr-un act normativ fapta nu mai este considerata contraventie, ea nu se mai sanctioneaza
chiar daca a fost savarsita inainte de data intrarii in vigoare a noului act normativ. Cu privire la sanctiune: daca
sanctiunea prevazuta in noul act normativ este mai usoara, se va aplica aceasta.

Egalitatea in drepturi
Prevederile art.16 - Exprimat atat legal, cat si doctrinal, principiul egalitatii a fost consacrat si in documentele
internationale si universalitatii a fost consacrat si in documentele internationale si unionale

Declaratia universala a drepturilor omului- proclama in art.1 toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate
si in drepturi, iar Conventia pentru Aparare a Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale consacra in art.14
principiul nedescriminarii. Redactarea articolului trebuie coroborata cu prevederile articolului 4.

Semnificatia principiului egalitatii in drepturi a cetatenilor, potrivit jurisprudentei CCR, este urmatoarea:
1. Principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care in functie de
scopul urmarit nu sunt diferite - decizia 790/ 2021 cu referire la paragraful 20. De aceea el nu exclude, ci
dimpotriva presupune solutii diferite pentru situatii diferite.
2. Violarea principiului egalitatii si a descriminarii exista atunci cand se aplica tratament diferentiat unor
cazuri egale, fara sa existe o motivare obiectiva si rezonabila sau daca exista o disproportie intre scopul
urmarit prin tratamentul inegal si mijloacele folosite. Per contrario - cand exista situatii diferite, regimul
juridic aplicabil nu poate fi decat diferit ( decizia CCR 444/2019 ) Fara de teama de a gresi, aceasta
orientare nu este straina de filosofia lui Aristotel care afirma faptul ca : ' Nedreptatea inseamna a-i trata in
mod inegal pe cei egali, dar nedreptate inseamna si a-i trata in mod egal pe cei inegali '.
Doctrina constitutionala afirma faptul ca, acest text intr-o desavarsire tehnica juridica putea lipsi, dar a fost
introdus de adunarea constituanta in ideea de a intari principiul egalitatii in drepturi.
Art.16 alin. 3 - dupa revizuirea din 2003 stabileste doua conditii pentru ocuparea functiilor si demnitatilor
publice, respectiv cetatenia romana si domiciliul in tara. De mentionat faptul ca, in redactarea initiala textul
prevedea ca ocuparea functiilor si demnitatilor publice era permisa doar persoanelor care au numai cetatenia
romana.

Eliminarea conditiei restrictive apare fireasca in conditiile in care pe de-o parte revizuirea legii fundamentale
a survenit in perspectiva aderarii Romaniei la U.E , iar pe de-o alta parte legislatia nationala permite dubla
cetatenie. Literatura de specialitate releva faptul ca relatia dintre functii publice si demnitati publice este una
de la parte la intreg. Demnitatiile publice reprezinta o categorie a functiilor publice.
Functiile publice = sunt acele functii care presupun exercitiul autoritatii statale; reprezinta situatia
persoanelor fizice, investite legal cu atributii in realizarea competentei unei autoritati sau institutii publice, in
vreme ce demnitatile publice sunt cele care implica formalitati specifice denumirei ( exp. senatori, deputati,
presedintele statului, avocatul poporului etc. )

Conceptul de egalitate de sanse a aparut in spatiul romanesc, odata cu inceperea demersurilor Romaniei de
aderare la U.E , fiind detaliat la nivel infra-constitutional prin legea 202/2002 care cuprinde reglementari
ce vizeaza masurile pentru respectarea egalitatii de sanse si tratament intre femei-barbati pe piata muncii,
unde participarea la decizie, la educatie, eliminarea rolurilor si a stereotipurilor de gen.

Protectia cetatenilor romani in strainatate.

Art.17 se impune a fi coroborat cu art.7 din Constitutie. In egala masura, trebuie sa facem referire si la art.4
= Consacrarea ca fundament a statului a unitatii poporului roman si a solidaritatii cetatenilor sai si definirea
cetateniei romane ca legatura si apartenenta unei persoane fizice la statul roman, indreptateste cetateanul
roman ( oriunde s-ar afla) sa benificieze de protectia statului roman si obliga autoritatile nationale sa ii
confere aceasta protectie. Modalitatile concrete de abordare a protectiei sunt stabilite prin legislatia infra-
constitutionala.
Fiind beneficiari ai statului roman, cetatenii romani aflati in strainatate nu se pot bucura doar de drepturile
ce le sunt recunoscute/ conferite de statutul de cetateni, fiind tinuti sa-si indeplineasca si obligatiile ce le
revin potrivit constitutiilor si legilor tarii. Faptul ca locuiesc in afara granitelor, nu ii absolva pe cetatenii
romani de obligatia de fidelitate fata de tara, de obligatia de a contribui prin impozite si taxe la cheltuielile
publice, de obligatia de aparare a tarii
CURS 9
Protectia cetatenilor straini si apatrizilor din Romania

La nivel de principiu, textul constitutional consacra pe de-o parte protectia generala a persoanelor, pe de alta
parte protectia averilor.

Cu privire la primul aspect ( persoane) textul are in vedere drepturile naturale pe care cetatenii straini si apatrizii
le au in calitatea lor de oameni, dar si alte drepturi fundamentale a caror exercitare nu este legata de conditia lor
de cetateni ( dreptul la munca, dreptul la invatatura, dreptul la masuri de protectie sociala etc. )

Sub al doilea aspect ( averi ) textul vizeaza drepturile patrimoniale ale persoanelor ( dreptul la proprietate, dreptul
la mostenire ). Dispozitiile textului constitutional dunt dezvoltate in legislatia infra-constitutionala O.U.G
194/2002 privind regimul juridic al strainilor in Romania.

Retinem ca, de protectia statului roman se bucura exclusiv cetatenii straini si apatrizii care locuiesc legal in
Romania si carora le revine obligatia sa respecte pe timpul sederii in tara noastra, legislatia statului.

Alin. 2 al art.18 consacra dreptul la azil, care ca drept fundamental al omului este recunoscut si in documentele
internationale si unionale( DUDO) si cartea drepturilor fundamentale ale U.E

Procedura de azil este reglementata detaliat prin legea 122/2006 privind azilul din Romania

Extradarea - una din cele mai vechi institutii care a dainuit in toate sistemele de drept penal de-a lungul timpului,
este atat o institutie a dreptului national, cat si a dreptului international.
Ca institutie a dreptului penal - extradarea apare ca un act care se desfasoara in doua state:
primul pe teritoriul caruia se afla infractorul si caruia i se adreseaza cererea de extradare ( statul solicitat)
al doilea care este interesat in judecata si pedepsirea infractorului si care adreseaza in acest scop cererea de
extradare ( statul solicitant)
Din perspectiva dreptului international public - extradarea este vazuta ca un act judiciar interstatal in materie
penala care urmareste transferul unui individ, urmarit sau condamnat penal din domeniul suveranitatii judiciare a
unui stat in domeniul altui stat ( art.14)

Norma constitutionala este detaliata in dispozitiile codului penal ( art.14, art.30, art.16 ) si legea nr
302/2004 privind cooperarea judiciara internationala.

In forma initiala din 1991, textul alin. 2 nu se regasea, acesta fiind introdus cu ocazia revizuirii din 2003.
Explicatia lipsei posibilitatii de extradare a propriilor cetateni apare ca o masura ce deriva din raportul de
cetatenie, care obliga statul la protectia juridica a cetatenilor sai.
Exceptia din alin. 2 a fost justificata prin prisma obligatiei statelor suverane de a lupta contra criminalitatii
organizare si de a nu impiedica infaptuirea actului de justitie.

Expulzarea- institutia juridica in temeiul careia un stat poate obliga o persoana ( cetatean roman sau apatrid )
sa paraseasca tara, punand astfel capat in mod silit, sederii acestei persoane pe teritoriul sau.
Spre deosebire de extradare, care presupune o actiune comuna intre doua sau mai multe state, in baza unor
conventii, tratate sau pe cale de reciprocitate expulzarea este un act unilateral de suveranitate care emana de la
statul pe teritoriul caruia se gaseste persoana declarata indezirabila care urmeaza a fi expulzata. Ca regula,
expulzarea se dispune catre tara a carei cetatean este, iar in cazul apatridului catre tara pr al carui teritoriu
locuia inainte de a ajunge in Romania.

Expulzarea se face pe directie precisa catre un anumit stat, catre o anumita tara si nu doar din afara granitelor
tarii.

Art.20 proeminenta tratatelor internationale privind drepturilor omului in raport cu legislatia nationala.
Art.21 accesul liber la justitie - consacra accesul liber la justitie, atat ca drept fundamental care permite fiecarei
persoane sa se adreseze justitiei, cat si ca o garantie cu rang de principiu menit sa ocroteasca si sa permita
valorificarea celorlalte drepturi subiective ale persoanei.
Doctrina constitutionala apreciaza ca accesul liber la justitie este o conditie a efectivitatii tururor celorlalte
drepturi si libertati.

Textul constitutional recepteaza reglementarile documentelor internationale ( declaratia universala a drepturilor

omului- art.10 , pactul international cu privire la drepturile civile si politice - art.14) si unionale.

La nivel european, conventia europeana a drepturilor omului si libertatilor fundamentale in art.6 cu denumirea
marginala ' dreptul la un proces echitabil ' stabileste in alin. 1 ca orice persoana are dreptul ca litigiul in care se
afla sa ii fie judecat in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil de catre o instanta independenta
si impartiala, instituita de lege care va hotara fie deasupra incalcarii drepturilor sale cu caracter civil, fie
deasupra oricarei acuzatii in materie penala indreptata impotriva sa.
Dreptul de acces la justitie a dobandit valoare constitutionala in aproape toate statele europene. Din analiza
textului constitutional observam ca, constituantul roman nu a limitat accesul liber la justitie cetatenilor straini si
apatrizilor. Prin urmare, liberul acces la justitie este recunoscut oricarei persoane fizice ( cetatean roman, strain
sau apatrid), cat si persoanelor juridice
Notiunea de justitie, observata prin prisma textului art.21 are doua acceptiuni :
prin justitie intelegem sistemul instantelor judecatoresti ( Curte de Apel, Tribunal, Judecatorie )
activitatea de solutionare a cauzelor deduse judecatii in diferite materii ( civil, penal, contegios)
Sub aceasta ultima acceptiune, accesul la justitie trebuie sa fie asigurat in mod efectiv si eficace.

Exigentele constitutionale, privind semnificatia sintagmei ' liberul acces la justitie ' au fost lamurite prin decizia 1
a Plenului Curtii Constitutionale.
CCR-ul a valorificat jurisprudenta CEDO si a stabilit ca nu reprezinta imprudenta ingradirii a liberului acces la
justitie.
⁃ Impunerea anumitor conditii de forma ale cererilor ( de chemare in judecata ) sau instituirea anumitor
termene procedurale
⁃ Obligatia de plata a taxelor judiciare de timbru
⁃ Instituirea unor reguli diferite pentru exercitarea cailor de atac
Actuala redactare a textului constitutional este consecinta a interventiei legiuitorului constituant derivat, cu
ocazia revizuirii din 2003.
Procesul echitabil presupune mentinerea unui justechilibru intre partile litigiului, " egalitatea armelor " ,
respectarea unor principii fundamentale precum contradictatorialitatea, oralitatea, dreptul la aparare etc.

De asemenea, procesul echitabil presupune reguli de procedura care sa fie clare si previzibile, sa fie observate
de o instanta independenta si impartiala , instituita prin lege, care va pronunta hotararea in mod public.

Dispozitia constitutionala a fost preluata si in legislatia infra-constitutionala in legea 304/2004, privind

organizarea judiciara , in codul de procedura penala, in codul de procedura civila.

Aspectul de nuanta terminologica folosit in codul de procedura penala, respectiv termenul optim si previzibil
utilizat in codul de procedura civila au potrivit statuarilor Curtii Constitutionale aceeasi semnificatie. Fie ca ne
referim la una sau alta dintre terminologii, in functie de materia in care se poarta judecata, instantele sunt
chemate sa dea curs, exigentele unui proces echitabil.

Potrivit jurisprudentei CCR-ului, cerinta termenului rezonabil nu se analizeaza intr-un mod abstract, ci se
raporteaza de la caz la caz, in concret, avandu-se in vedere elementele specifice fiecarei pricini ( durata
procedurii, natura pretentiilor, complexitatea cazului etc. )

Nerespectarea, in mod repetat si din motive imputabile a dispozitiilor egale privitoare la nesolutionarea cu
celeritate a cauzelor, ori prin intarzierea lucrarilor, reprezinta abateri disciplinare sanctionate prin legea
303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Jurisdictiile administrativ legislative sunt potrivit textului constitutional sunt facultative si gratuire
Ele sunt consacrate pentru anumite categorii de litigii prin legi speciale( exp. - sectiile consiliului superior al
magistraturii, potrivit art.134 alin.2 din constitutie
⁃ comisiile judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate, prevazute de legea 18 a fondului funciar
⁃ comisiile pentru solutionarea intamplatilor, prevazute de legea 33/1994 privind expropierea pentru
cauza de utilitate publica

CCR-ul a astabilit ca procedurile administrativ jurisdictionale constituie o masura de protectie a cetateanului,

astfel incat existenta unor organe administrative de jurisdictie nu poate sa duca la inlaturarea interventiei
instantelor judecatoresti.