27 Octombrie 2022- Inaugurarea Bibliotecii „Andrei Moldovan” a Colegiului Naţional

„Petru Rareş” Beclean.

Lansarea volumelor: Andrei Moldovan, Cărţi şi autori din Bistriţa-Năsăud, Andrei Moldovan,
Romanele poeţilor, Spiritul locului- Ţinutul Bistriţa-Năsăud prin ochii scriitorilor-antologie
gândită de Menuţ Maximinian.         
Invitaţi: Cristian Nicula, Ioan Pintea, Cornel Cotuţiu, Olimpiu Nuşfelean, Aurel Podaru, Menuţ
Maximinian, Nicolae Avram, Alin Cordoş               
Organizatori: Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj, Societatea Scriitorilor din Bistriţa-
Năsăud, Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” Bistriţa-Năsăud, Inspectoratul Şcolar Judeţean
Bistriţa-Năsăud, Editura Şcoala Ardeleană, Colegiul Naţional „Petru Rareş” Beclean

1 noiembrie 2022 - Ziua Internațională a Lumânărilor Parfumate, (International

Scented Candle Day).

Ziua Internațională a Lumânărilor Parfumate este sărbătorită pentru a aprecia efectele calmante
ale lumânărilor parfumate și este o zi pentru relaxare și oferă răgaz din agitația normală a vieții.
Lumânările există de mii de ani. Nu există o dată exactă care să identifice originea fabricării
lumânărilor, dar există documente despre diferite civilizații care au creat lumânări de mai bine de
5.000 de ani.
Este documentat că egiptenii antici făceau lumânări în anul 3000 î.Hr. dintr-o combinație de
grăsime animală și stuf. Stuful nu era ca fitilul pe care îl folosim astăzi, dar foloseau grăsime
animală ca ceară pe care o folosim astăzi.
În jurul anului 500 î.Hr., romanii făceau lumânări prin scufundarea papirusului laminat din
midula plantei de papirus și topeau în mod repetat seu (făcut din grăsime topită de vită sau de
oaie) sau ceara de albine pentru a forma primul fir de lumânare.
Lumânările și-au pierdut popularitatea ca material de iluminat, în esență, odată cu inventarea
becului în 1879. Lumânările au devenit apoi un articol decorativ și primele lumânări parfumate
au devenit disponibile. Până la mijlocul anilor 1980, lumânările au fost stabilite ca un excelent
factor de dispoziție, idee de cadouri și obiecte decorative.

2 noiembrie 2022 - Ziua de Conștientizare a Stresului, (Stress Awareness Day).

 Celebrată anual, Ziua de Conștientizare a Stresului a fost inițiată de Asociația Internațională de
Management al Stresului (ISMA) pentru a furniza informații
prețioase despre această tensiune neuropsihică, strategii de abordare ale sale atât pentru companii, cât
și pentru persoane individuale.

Stresul reprezintă un răspuns la cerințele crescânde ale organismului și vieții, un răspuns față de crize
și temeri. Dacă ajunge să fie copleșitor, poate provoca alte probleme de sănătate mentală, epuizare
emoțională, îmbolnăviri fizice, putând crea un impact nefast asupra muncii, relațiilor sociale și cu familia,
al fiecărui aspect al existenței.

Ziua de Conștientizare a Stresului este o oportunitate de a acorda o grijă sporită față de propria
persoană și traiului de zi cu zi, precum și înlăturării factorilor stresanți din viață sau găsirea unor căi de a
le reduce influența.

2 noiembrie 2022 - Ziua hrănirii păsărilor cu fursecuri de ovăz

Păsări și prăjituri - ce poate fi mai frumos? Oricât de mici ar fi firimiturile de fulgi de ovăz, acestea vor
încânta păsările, iar păsările ne vor încânta pe noi!

Păsările sunt înfometate mai ales toamna. Foamea intervine odată cu răcirea timpului. Toate păsările
care nu zboară spre meleaguri calde pentru iarnă caută activ locuri calde și hrană. La sfârșitul lunii
octombrie și începutul lunii noiembrie, putem începe să hrănim păsările.

Ziua hrănirii păsărilor cu fursecuri de ovăz este o sărbătoare foarte necesară. Scopul acestei zile este
de a spori interesul oamenilor pentru protecția păsărilor pe perioada toamnă-iarnă.

Este puțin probabil ca păsările să iubească foarte mult prăjiturile cu fulgi de ovăz, dar putem încerca
să le oferim cu drag. Este o activitate foarte interesantă pentru întreaga familie care se poate organiza
foarte ușor și rapid. Poate deveni o tradiție de familie să hrănești păsările din grădină și curte într-un
mod atât de amuzant - prăjiturele cu fulgi de ovăz.
 La 4 noiembrie 1946, a intrat în vigoare actul constitutiv al Organizaţiei Naţiunilor Unite
pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO).
UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, conform denumirii
originale din engleză, United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization) a fost
fondată la 16 noiembrie 1945. Are sediul în Paris, Franța și 73 de suboficii active în diverse țări
ale lumii.
Constituția adoptată în Conferința de la Londra din noiembrie 1945, aplicată începând cu 4
noiembrie 1946, a fost adoptată de cele 20 de state fondatoare (Regatul Unit, Noua Zeelandă,
Arabia Saudită, Africa de Sud, Australia, India, Mexic, Franța, Republica Dominicană, Turcia,
Egipt, Norvegia, Canada, China, Danemarca, Statele Unite ale Americii, Cehoslovacia, Brazilia,
Liban și Grecia).

Având loc, an de an, pe 8 noiembrie, Ziua Mondială a Pianistului este dedicată, desigur,
pianiștilor și realizărilor lor, dar și emoțiilor pe care aceștia le exprimă prin interpretările lor
excepționale. Întrucât cele mai multe forme ale muzicii occidentale fac apel la pian, pianiștii au
la îndemână o gama largă de stiluri pe care le pot alege, de la muzică clasică la jazz și blues
De obicei, pianiștii clasici moderni își dedică interpretările, carierele și înregistrările învățării și
căutării de noi lucrări care să le extindă repertoriul. De cele mai multe ori, nu scriu sau transcriu
muzică așa cum făceau, de exemplu, pianiștii din secolul al XIX-lea. Unii pianiști se pot
specializa în muzică de acompaniament și de cameră, în vreme ce alții , relativ puțini,
performează tot timpul că solo. 

Unul dintre cei mai mari pianiști clasici a fost Mozart. Oamenii îl consideră primul "pianist de
concert". Compozitori din epoca clasică, precum Beethoven și Clementi, au fost, de asemeni,
faimoși pentru arta lor de a cânta la pian, la fel ca și Liszt, Brahms, Chopin, Mendelssohn,
Rahmaninov și Schumann. În perioada clasică, pianul a început să-și consolideze unul dintre
primele locuri în inimile și sufletele oamenilor.

Pe de altă parte, pianiștii de jazz performează întotdeauna alături de alți muzicieni. Se remarcă
printr-un stil mai liber de interpretare față de cei clasici, creând o atmosferă de spontaneitate.
Improvizațiile sunt o parte semnificativă din munca lor. Printre pianiștii de jazz vestiți pot fi
menționați Bill Evans, Art Tatum, Duke Ellington, Thelonious Monk, Oscar Petersone și Baden
Powell.