… Căutar

Alexandru Ioan Cuza

primul domnitor al României

… … …
Acest articol se referă la fondatorul României
moderne, domnul Principatelor Unite. Pentru alte
sensuri, vedeți Alexandru Ioan Cuza
(dezambiguizare).

Alexandru Ioan Cuza

Domnitor al Moldovei (până în 1862)
Domnitor al Țării Românești (până în 1862)
Domn al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării
Românești (după 1862)

Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Române

Date personale
Născut 20 martie 1820
Bârlad, Moldova[1]
Decedat 15 mai 1873 (53 de ani)
Heidelberg, Germania
Înmormântat Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași
Părinți Ioan Cuza
Sultana Cuza, născută Cozadini
Căsătorit cu Elena Cuza, n. Rosetti
Copii Alexandru Al. Ioan Cuza[2]
Dimitrie Cuza[*][2]
Cetățenie  Principatul Moldovei
 Țara Românească
 Principatele Unite
Religie Biserica Ortodoxă Română
Ocupație politician
ofițer
revoluționar
jurist
Apartenență nobiliară
Familie
nu este cazul
nobiliară
Imn regal Marș triumfal și primirea steagului și a
Măriei Sale Prințul Domnitor
Domnie
Domnie 24 ianuarie 1859–23 februarie 1866
Predecesor Căimăcămie↓
Moldova: I. A. Cantacuzino, Vasile Sturdza
și Anastasie Panu
Țara Românească: Ioan Manu, Emanoil
Băleanu și Ioan Al. Filipide
Succesor Locotenența domnească: Lascăr Catargiu,
Nicolae Haralambie și Nicolae Golescu;
Carol I
Semnătură

Modifică date / text  

Nu confundați cu Alexandru C. Cuza.

Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20

martie 1820, Bârlad, Moldova – d. 15 mai 1873,
Heidelberg, Germania[1]) a fost primul domnitor al
Principatelor Unite și al statului național România.
Prin alegerea sa ca domn al Moldovei, la 5 ianuarie
1859, și al Țării Românești, la 24 ianuarie 1859, a
fost înfăptuită Unirea celor două principate.

Membru post-mortem al Academiei Române

Ales domnitor, Cuza a dus o susținută activitate

politică și diplomatică pentru recunoașterea Unirii
Moldovei și Țării Românești de către Puterea
suzerană (Imperiul Otoman) și Puterile Garante și
apoi pentru desăvârșirea Unirii Principatelor Române
prin înfăptuirea unității constituționale și
administrative. Aceasta s-a realizat în ianuarie 1862,
când Moldova și Țara Românească au format statul
român unitar modern, adoptând oficial numele de
România,[3] cu capitala la București, cu o singură
adunare și un singur guvern.[4]

În anul 1866, o largă coaliție a partidelor vremii,

cunoscută sub denumirea de Monstruoasa Coaliție
din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor
săi, l-au forțat pe Alexandru Ioan Cuza să abdice.

Primii ani de viaţă

Elena Cuza

Înfăptuirea unirii

Domnia

Reformele lui Cuza

Abdicarea și exilul

Galerie de imagini

Notafilie

Numismatică

Note

Bibliografie

Bibliografie suplimentară

Legături externe

Vezi și

Ultima modificare efectuată acum 15 zile …

Conținutul este disponibil subCC BY-SA 3.0 , exceptând

cazurile în care se specifică altfel.
Termeni de utilizare • Politica de confidențialitate•
Desktop