MAFAD, II

Melinte Iulia-Diana

Diagnozele privind evoluţia economiei mondiale în 2016, date publicităţii în ianuarie

2017 de către UN/DESA-UNCTAD, Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), ca
şi estimările OMC din aprilie 2017 converg spre aprecierea unanimă că 2016 a marcat un alt an
dificil pentru economia mondială, aceasta rămânând captivă pe traiectoria creşterii lente şi
prelungite, pe care s-a înscris în ultimii ani. Mai mult decât atât, în 2016 economia mondială a
înregistrat cel mai scăzut ritm de creştere după Marea Recesiune din 2009 ( Tab. 1)

Tabelul 1: Creşterea economică pe plan mondial în 2014-2016 şi prognozele pentru 2017-

2018 (modificări anuale în %)

Expansiunea schimburilor comerciale internaţionale a încetinit în continuare în 2016,

marcând cel mai slab ritm de creştere după criza financiară globală, conform estimărilor unanime
ale organizaţiilor economice internaţionale, chiar dacă cifrele avansate prezintă unele diferenţe.
Potrivit estimărilor UN/DESA-UNCTAD şi ale OMC, comerţul global a sporit cu doar 1,2% şi,
respectiv, 1,3% în 2016 în termeni de volum, în timp ce estimările FMI şi ale Băncii Mondiale
indică o creştere mai mare, de 1,9% şi, respectiv, 2,5%.
Volumul comerţului mondial cu bunuri a stagnat în cea mai mare parte a anului 2016,
reflectând acţiunea concertată a unor factori ciclici, agravaţi de factori structurali şi de
escaladarea protecţionismului comercial. Doar comerţul cu servicii a continuat să dea dovadă de
o rezilienţă sporită, în virtutea naturii sale intrinseci: spre deosebire de bunuri, serviciile nu pot fi
depozitate, de cele mai multe ori reprezintă un cost fix în procesele de producţie şi sunt mai puţin
sensibile la modificările condiţiilor de credit şi de finanţare a comerţului (The World Bank,
2017)1.

1
http://www.nos.iem.ro/bitstream/handle/123456789/1225/566-869-1-PB.pdf?sequence=1&isAllowed=y
 Importurile reprezintă sângele unei economii dezvoltate, permiţând consumatorilor să se
bucure de o gamă largă de produse pe care altfel nu ar putea să le găsească.
Cifrele au fost obținute de la Organizația Mondială a Comerțului, care urmărește valoarea totală
a bunurilor materiale importate de fiecare țară2.
Tabelul 2 Top zece țări cu cele mai mari importuri/ exporturi în 2017 (miliarde de
dolari)

Nr. Exporturi Top Valoare Importuri Valoare

crt 10 tări (miliarde de Top 10 tări (miliarde de
. dolari) dolari)
1. SUA 2,409 China 2,263

2. China 1,842 SUA 1,547

3. Germania 1,167 Germania 1,448

4. Japonia 672 Japonia 698

5. Marea Britanie 644 Olanda 652

6. Franta 625 Coreea de Sus 574

7. Hong Kong 590 Hong Kong 550

8. Olanda 574 Franta 535

9. Coreea de Sud 478 Italia 506

10. Italia 453 Regatul Unit 445

11. Romania 85 Romania 70

Sursa: https://financialintelligence.ro/

Există o mulțime de asemănări între listele celor mai mari țări exportatoare și
importatoare.Primul și cel mai evident, este că sunt aceleaşi ţări în top, numai că diferă ordinea.
Statele Unite ale Americii sunt pe primul loc, importând cu aproximativ 25% mai mult decât
China (2,409 miliarde de dolari, față de 1,842 miliarde de dolari China). La rândul său, China
depășește cu mult locul al treilea – Germania (1,167 miliarde de dolari), care este, în sine,
aproape de două ori mai mare decât piața de import din Japonia (672 miliarde de dolari).
Primele trei țări importatoare reprezintă, în total, 5,418 miliarde de dolari, comparativ cu doar
4,036 miliarde de dolari pentru restul ţărilor din top 10 ţări.
Comparativ cea mai evidentă concluzie este inegalitatea comerțului internațional. Câteva
țări domină topul listei, iar toți ceilalți sunt mult mai în urmă.

2
https://financialintelligence.ro/