Predarea limbilor regionale

sau minoritare
în școlile din Europa
Raport Eurydice

Educație şi
formare
Predarea limbilor regionale sau
minoritare în școlile din Europa

Raport Eurydice

Educație și
formare
 Vă rugăm citați această publicație drept:

Comisia Europeană/EACEA/Eurydice, 2019. Predarea limbilor regionale sau minoritare

în şcolile din Europa. Raport Eurydice. Luxemburg: Birou de Publicații al Uniunii
Europene.

Traducerea a fost realizată de Cristina Elena Cenușă.

ISBN 978-92-9484-238-1

doi:10.2797/75937

Luxemburg: Biroul de Publicații al Uniunii Europene, 2019

© Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură, 2019

PREFAȚĂ

Coexistența armonioasă a multor limbi în Europa

este un simbol puternic al aspirației UE de a fi unită
în diversitate, una din pietrele de temelie ale
proiectului european. UE are 24 de limbi oficiale și 3
alfabete, unele dintre ele cu o acoperire la nivel
mondial. Alte 60 alte limbi sunt de asemenea parte
din moștenirea UE și vorbite în anumite regiuni sau
de anumite grupuri.

Competențele de limbă sunt în inima viziunii

ambițioase de a dezvolta o Zonă de Educație
Europeană care să funcționeze bine. Capacitatea de
a vorbi diferite limbi este necesară pentru studiul și munca în străinătate. În plus,
învățarea limbilor străine le permite oamenilor să descopere diferite culturi și să își
lărgească perspectivele.

În mai 2019, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o Recomandare pentru o abordare

comprehensivă de predare și învățare a limbii. Uniunea Europeană și statele sale membre
se angajează să crească nivelul de ambiție pentru învățarea limbii în școală. Aceasta
include alfabetizarea în limba (limbile) de școlarizare, precum și învățarea a două limbi
suplimentare. În conformitate cu Recomandarea, cursanții pot dori să includă limbi mai
puțin predate și învățate în portofoliul lor lingvistic personal.

Multe abordări pedagogice interesante pot fi descoperite în regiuni bilingve și săli de clasă
multilingvistice din Europa. Toate statele au diferite grade de diversitate lingvistică și
diferite modalități de a gestiona această diversitate. Acest raport al Eurydice, rețeaua
Uniunii Europene de unități naționale pentru analiză educațională bazată în toate țările
programului Erasmus+, se concentrează pe măsuri luate de autoritățile educaționale
pentru a susține predarea limbilor regionale sau minoritare în școală. Subliniază şi o
selecție de proiecte cofinanțate de programele Erasmus+ și Europa Creativă, care
promovează și susțin predarea, învățarea și circulația unor astfel de limbi.

Acest instantaneu al politicilor naționale curente asociat limbilor regionale sau minoritare
ne arată că măsurile sunt implementate la nivel național, regional și local, uneori chiar la
nivelul școlii. În acest context, Uniunea Europeană are rolul de a aduce factorii de decizie
politică din aceste nivele diferite laolaltă cu practicanții din educație pentru a examina
modurile de a atinge obiectivele atotcuprinzătoare ale UE pentru învățarea limbii. Există
multe lucruri de învățat din creativitatea și experiența care există la diferite niveluri de
guvernare!

Peisajul lingvistic din Europa este o rețea complexă, multistratificată și colorată de diferite
limbi și dialecte. Sunt încântat că Uniunea Europeană poate oferi o oportunitate de a
scoate în evidență cum este susținută și menținută această bogată diversitate culturală.

Tibor NAVRACSICS

Comisar responsabil pentru

Educație, Cultură, Tineret și Sport

3
 Predarea limbilor regionale sau minoritare în şcolile din Europa

CUPRINS

Prefață  3 
Coduri statale  5 
Introducere  6 
Limbi regionale sau minoritare în documentele de politică educațională  8 
Politici și măsuri cu privire la învățarea limbilor regionale sau minoritare  13 
Legislație/finanțare  14 
Predarea limbilor regionale sau minoritare în școli  14 
Predarea prin limbi regionale sau minoritare în școli   15 
Promovarea limbilor regionale sau minoritare în afara școlilor  16 
Predarea resurselor pentru limbile regionale sau minoritare  16 
Programe/ inițiative la scară largă  18 
Proiecte și inițiative europene care susțin predarea și învățarea limbilor regionale  
sau minoritare  20 
Parteneriate în domeniul educație școlare Erasmus+  20 
Educație școlară ‐ mobilitatea personalului   21 
Proiecte de colaborare  23 
Mobilitatea tineretului  23 
Europa creativă  24 
Referințe  26 

CODURI STATALE 
EU/EU-28 Uniunea Europeană CY Cipru UK Regatul Unit al Marii Britanii
BE Belgia LV Letonia UK-ENG Anglia
BE fr Belgia – Comunitatea franceză LT Lituania UK-WLS Țara Galilor
Belgia – Comunitatea vorbitoare de
BE de LU Luxemburg UK-NIR Irlanda de Nord
germană
BE nl Belgia – Comunitatea flamandă HU Ungaria UK-SCT Scoția
BG Bulgaria MT Malta EEA și statele candidate
CZ Cehia NL Olanda AL Albania
DK Danemarca AT Austria BA Bosnia și Herțegovina
DE Germania PL Polonia CH Elveția
EE Estonia PT Portugalia IS Islanda
IE Irlanda RO România LI Liechtenstein
EL Grecia SI Slovenia ME Muntenegru
ES Spania SK Slovacia MK Macedonia de Nord
FR Franța FI Finlanda NO Norvegia
HR Croația SE Suedia RS Serbia
IT Italia TR Turcia

Pentru mai multe informații despre clasificarea ISCED, vezi

http://uis.unesco.org/sites/default/files/documents/international-standard-classification-of-
education-isced-2011-en.pdf [accesat iunie 2019].

5
INTRODUCERE

Europa este adeseori descrisă ca un mozaic bogat de limbi. Toate aceste limbi au
diferite statute: acestea pot fi limbi naționale sau oficiale, limbi regionale sau minoritare
sau limbi vorbite de oameni din medii migratoare. Limbile regionale sau minoritare sunt
de obicei conectate la o zonă geografică specifică dintr-un stat anume, deși câteva
dintre ele, cunoscute ca limbi non-teritoriale, nu pot fi asociate unei anumite zone
geografice. În UE, un număr estimativ de 40 până la 50 milioane de oameni vorbesc o
limbă regională sau minoritară (Parlamentul European, 2016).

În multe state europene, există limbi regionale sau minoritare care au statut oficial.
Aceasta înseamnă că sunt folosite în scopuri administrative legale și publice într-o În UE, un număr estimativ de
anumită zonă a unui anumit stat, alături de limba de stat (care are statut oficial în 40-50 milioane de persoane
întreaga țară). Politicile și inițiativele adoptate de autoritățile publice, mai ales în zona vorbesc o limbă regională sau
educației, sunt factori cheie care contribuie la vitalitatea limbii în spații private și minoritară
publice. Există mai mulți indicatori ai vitalității limbii (Parlamentul European, 2017),
precum numărul de vorbitori (în termeni absoluți și ca proporție a populației totale a
unui anumit stat), atitudinile și politicile de limbă guvernamentale și instituționale,
inclusiv statutul și utilizarea sa oficială și disponibilitatea materialelor pentru învățarea
limbilor străine și alfabetizare.

Importanța diversității lingvistice este prevăzută în Articolul 22 al Cartei Europene a

Drepturilor Fundamentale, precum și în Articolul 3 al Tratatului Uniunii Europene.
Limbile regionale și minoritare fac parte din peisajul politic al Uniunii Europene cu
privire la diversitate și învățarea limbii. Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din
22 mai 2019 ( 1) cu privire la o abordare comprehensivă a predării și învățării limbilor
recunoaște valoarea învățării și a menținerii oricărei limbi care face parte din interesele
și circumstanțele individuale ale unei persoane. Aceasta recunoaște diversitatea
lingvistică vastă din Europa și încurajează statele membre să crească nivelul de ambiție
pentru învățarea limbilor limbii în școală.

Carta Europeană pentru Limbi Regionale sau Minoritare (ECRML) a Consiliului Europei
este un instrument legal major în protecția și promovarea limbilor regionale sau
minoritare în Europa. Această convenție europeană a intrat în vigoare la data de
1 martie 1998. Până în prezent, 25 de state membre au ratificat Carta ( 2). Prin
ratificarea Cartei, aceste state membre nu doar se angajează să respecte principiile și
obiectivele fundamentale pentru conservarea limbilor vizate, dar de asemenea să
desfăşoare acțiuni concrete în anumite zone ale vieții publice (de exemplu, în educație).

Prin programe de finanțare precum Erasmus+ sau Europa Creativă, Uniunea Europeană
susține învățarea limbii și diversitatea lingvistică în special prin programe de mobilitate,
proiecte de cooperare și sprijinul pentru Capitale Europene ale Culturii. În cadrul acestor
programe, multe proiecte de succes promovează învățarea și vizibilitatea limbilor
regionale sau minoritare în Europa.

(1) Recomandarea Consiliului din 22 mai 2019 pentru o abordare comprehensivă în predarea și învățarea limbilor,
OJ C 189, 5.6.2019, pag. 15-22.
(2) Vă rugăm să consultați site-ul web al Consiliului Europei: https://www.coe.int/en/web/european-charter-regional-
or-minority-languages/signatures-and-ratifications [Accesat în iunie 2019]

6
 Predarea limbilor regionale sau minoritare în școlile din Europa

Limbile regionale sau minoritare: Limbile care sunt „folosite în mod tradițional într-un
anumit teritoriu al unui stat de către cetățenii acelui stat care formează un grup
numeric mai mic decât restul populației statului”; este diferită de limba (limbile)
statului (Consiliul Europei, 1992). Ca regula generală, acestea sunt limbi ale
populațiilor care au rădăcinile etnice în zonele vizate sau care s-au stabilit în regiunile
vizate de generații. Limbile regionale sau minoritare pot avea statutul unei limbi
oficiale, dar prin definiție acest statut va fi limitat la zona în care sunt vorbite.
Limbile non-teritoriale: O limbă folosită de cetățenii statului care diferă de limba sau
limbile folosite de restul populației statului, dar care, deși au fost folosite în mod
tradițional în cadrul teritoriului statului, nu pot fi identificate cu o anumită zonă a
acestuia. (Definiție bazată pe Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare
(Consiliul Europei, 1992)). De exemplu, rromani este o limbă non-teritorială.

Acest raport Eurydice oferă o perspectivă generală a eforturilor politice existente în

Europa care susține predarea limbilor regionale sau minoritare în școli. El constă în trei
părți principale, care sunt după cum urmează:

• referințe la limbile regionale sau minoritare de către autoritățile educaționale de nivel

superior în documente oficiale (curriculum național sau programe educaționale,
documente privind evaluarea națională sau aferente examinării sau recomandări care
încurajează școlile să ofere școlarizare în aceste limbi);

• unele politici și măsuri despre predarea limbilor regionale sau minoritare care sunt
implementate în diversele sisteme educaționale europene; și

• unele proiecte finanțare de programele Erasmus+ și programele Europa Creativă care

susțin învățarea limbilor regionale sau minoritare.

Primele două părți ale raportului se bazează pe informațiile colectate de Rețeaua

Eurydice. Accentul este pus pe educația școlară (educația primară și secundară) în
școlile publice și private subvenționate de guvern. Cu toate acestea, unele exemple de
politică pot avea un domeniu de aplicare mai larg care poate include educația pre-
primară, de exemplu. Aceste două părți acoperă 34 state europene participante în
programul UE Erasmus+ ( 3). Anul de referință pentru datele prezentate este 2018/19.
Ultima parte acoperă proiecte finanțate UE din domeniile învățământului școlar,
învățământului și instruirii profesionale (VET) și învățării în rândul adulților. În plus,
acesta cuprinde unele proiecte în sectoarele culturale și creative și sectorul audio-vizual.

(3) Cu alte cuvinte, acesta include 26 dintre statele membrr ale Uniunii Europene, precum și Albania, Bosnia și
Herțegovina, Elveția, Islanda, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia și Turcia. Bulgaria, Grecia, Liechtenstein
și Norvegia nu au participat la colectarea datelor.

7
LIMBI REGIONALE SAU MINORITARE ÎN DOCUMENTELE DE POLITICĂ
EDUCAȚIONALĂ
Autoritățile educaționale au un rol important de jucat în protejarea și promovarea
limbilor regionale sau minoritare. Predarea acestor limbi are loc în cadrul unui
curriculum școlar, care poate promova predarea limbii în diverse grade. Școlile
favorabile predarii limbilor profită de mediile lingvistice diverse ale cursanților pentru a
crește gradul de conștientizare al studenților în ceea ce priveşte cultura și învățarea
limbilor. Ele întrețin un climat favorabil pentru învățarea limbilor (Comisia
Europeană/EACEA/Eurydice, 2017). Recomandarea Consiliului din 2019 cu privire la
limbi recomandă ca statele membre să aplice abordări comprehensive pentru a
îmbunătăți predarea și învățarea limbilor la nivel național, regional, local sau școlar,
după caz ( 4). O modalitate de a realiza acest lucru, așa cum este propus de
Recomandarea Consiliului, este să susțină dezvoltarea conștientizării limbii, în special
prin prețuirea diversității lingvistice și folosirea sa ca resursă de învățare. În majoritatea
sistemelor
Graficul 1 arată că în majoritatea sistemelor educaționale, autoritățile educaționale de
educaționale,
nivel superior se referă la limbile regionale sau minoritare în documentele oficiale.
autoritățile
Graficul 1: Referință la limbi specifice regionale sau minoritare în documente oficiale educaționale de
emise de autorități educaționale de nivel superior, referitoare la educație primară și nivel superior se
secundară generală (ISCED 1, ISCED 24 și ISCED 34), 2018/19 referă la limbile

Referință la limbile
regionale sau
minoritare

Nicio referință

Sursa: Eurydice.

Notă explicativă
Autoritățile educaționale de nivel superior se referă la cel mai înalt nivel de autoritate cu responsabilitate pentru
învățământ într-un anumit stat, de obicei amplasat la nivel național (de stat). Cu toate acestea, în Belgia, Germania,
Spania și Regatul Unit al Marii Britanii, Communautés, Länder, Comunidades Autónomas și, respectiv,
administrațiile descentralizate, sunt responsabile pentru toate sau pentru majoritatea zonelor referitoare la
învățământ. Prin urmare, aceste administrații sunt considerate drept autoritatea de cel mai înalt nivel pentru zonele
unde au responsabilitate. Când aceste autorități împart responsabilitatea cu nivelul național (de stat), atunci ambele
sunt considerate autorități de cel mai înalt nivel.

Notă statală specifică

Bulgaria, Grecia, Liechtenstein și Norvegia: Datele din anul de referință 2015/16. Vezi Comisia Europeană
/EACEA/Eurydice, 2017, Date cheie despre predarea limbilor la școală în Europa – Ediție 2017. Bruxelles: EACEA
Eurydice.

(4) Recomandarea Consiliului din 22 mai 2019 despre o abordare comprehensivă a predării și învățării limbilor,
OJ C 189, 5.6.2019, pag. 17.

8
 Predarea limbilor regionale sau minoritare în școlile din Europa

Aceste referințe pot fi în programele educaționale sau de curriculum național, în

documentele de evaluare sau examinare națională sau în recomandările care
încurajează școlile să ofere școlarizare în aceste limbi. Ele pot fi sub forma unor măsuri
la scară mică implementate într-un anumit număr de școli sau care afectează toate
școlile dintr-o anumită zona geografică.

În unele cazuri poate să fie doar o referință generală la limbile regonale sau minoritare
și nu la cele specifice. În Cehia, de exemplu, membrii minorităților naționale au dreptul
de a fi educați în propria limbă și, de asemenea, dreptul la Învățarea integrată a
Conținutului și a Limbii (IICL). Acest lucru este valabil şi în Croația, unde membrii
minorităților naționale au dreptul de a fi educați în propria limbă. Cu toate acestea, doar
unele dintre limbile minoritare care sunt predate în școlile din Croația sunt menționate
în special în documentele oficiale; celelalte limbi sunt menționate în termeni generali.
Documentele care alcătuiesc programele de studiu și cele justificative nu sunt
disponibile sau nu au fost dezvoltate sau adoptate pentru toate limbile minoritare care
sunt predate în școlile din Croația.

Autoritățile educaționale din Europa se referă la mai mult de 60 limbi regionale sau
Autoritățile minoritare în documentele oficiale (vezi Graficul 2). Cu toate acestea, numărul limbilor
educaționale din variază semnificativ de la un sistem educațional la altul. Această variație poate fi
Europa se referă la explicată nu doar prin diferite angajamente politice pentru păstrarea și promovarea
mai mult de 60 de limbilor regionale sau minoritare, dar și prin peisaje lingvistice specifice ale fiecărei țări.
De exemplu, Luxemburg are trei limbi de stat (franceza, germana și luxemburgheza),
limbi regionale sau
dar nicio limbă regională sau minoritară.
minoritare în
documentele lor Documentele educaționale oficiale din șase state (Franța, Italia, Ungaria, Polonia,
România și Serbia) se referă la peste zece limbi, cu documente oficiale în Polonia și
oficiale.
Serbia care acoperă cel mai mare număr de limbi (15). În alte șase state (Spania,
Croația, Lituania, Slovacia, Suedia și Macedonia de Nord), numărul limbilor regionale
sau minoritare menționate variază de la cinci la zece.

9
Graficul 2: Limbile regionale sau minoritare menționate mai ales în documentele oficiale
emise de autoritățile educaționale de cel mai înalt nivel, referitoare la educația primară
și generală secundară (ISCED 1, ISCED 24 și ISCED 34), 2018/19

BE BE BE
BG CZ DK DE EE IE EL ES FR HR IT CY LV LT LU HU MT NL
fr de nl
Nicio referință           
Cipriotă Maronită Arabă acy 
Bielorusă bel 
Bosniacă bos
Bretonă bre 
Bulgară bul 
Catalană/Valenciană cat   
Corsicană cos 
Caşubiană csb
Cehă cse 
Galeză cym
Daneză dan 
Germană deu    
Greacă ell  
Bască eus  
Faroeză fao 
Finlandeză fin
Meänkieli (finlandeză Tornedalen) fit
Kven fkv
Franceză fra 
Gallo fra 
Franco-provensală frp 
Friziană fry  
Futuniană fud 
Friulană fur 
Galică gla
Irlandeză gle
Galiciană glg 
Ebraică heb
Croată hrv  
Maghiară hun 
Armeană hye  
Italiană ita 
Groenlandeză kal 
Karaim kdr
Lituaniană lit
Ladină lld 
Macedoneană mkd
Germana de jos nds 
Occitană oci   
Poloneză pol  
Creolă rcf 
Rromani rom  
Română ron 
Lemko rue
Ruteană rue  
Valahă rup
Rusă rus 
Scoțiană sco
Slovacă slk  
Slovenă slv  
Sami sme
Albaneză sqi 
Sardă srd 
Limba sârbă srp  
Tahitiană tah 
Tătărească tat
Limba melaneziană tpi 
Turcă tur
Ucrainiană ukr  
Wallisian wls 
Sorabă wen 
Idiș yid 
Altele (dialecte)   

10
 Predarea limbilor regionale sau minoritare în școlile din Europa

Graficul 2 (continuare): Limbile regionale sau minoritare menționate specific în

documentele oficiale emise de autorități educaționale de cel mai înalt nivel, referitoare la
educația primară și generală secundară (ISCED 1, ISCED 24 și ISCED 34), 2018/19

UK- UK- UK- UK-

AT PL PT RO SI SK FI SE AL BA CH IS LI ME MK NO RS TR
ENG WLS NIR SCT
Nicio referință       
Cipriotă Maronită Arabă acy
Bielorusă bel 
Bosniacă bos   
Bretonă bre
Bulgară bul  
Catalană/Valenciană cat
Corsicană cos
Caşubiană csb 
Cehă cse   
Galeză cym 
Daneză dan
Germană deu   
Greacă ell 
Bască eus
Faroeză fao
Finlandeză fin  
Meänkieli (finlandeză Tornedalen) fit 
Kven fkv 
Franceză fra
Gallo fra
Franco-provensală frp
Friziană fry
Futuniană fud
Friulană fur
Galică gla 
Irlandeză gle 
Galiciană glg
Ebraică heb  
Croată hrv    
Maghiară hun     
Armeană hye 
Italiană ita  
Groenlandeză kal
Karaim kdr 
Lituaniană lit 
Ladină lld
Macedoneană mkd 
Germana de jos nds
Occitană oci
Poloneză pol
Creolă rcf
Rromani rom        
Română ron 
Lemko rue 
Ruteană rue  
Vlahă rup  
Rusă rus 
Scoțiană sco 
Slovacă slk   
Slovenă slv  
Sami sme   
Albaneză sqi   
Sardă srd
Sârbă srp   
Tahitiană tah
Tătară tat 
Limba melaneziană tpi
Turcă tur  
Ucrainiană ukr    
Wallisian wls
Sorabă wen
Idiș yid  
Altele (dialecte) 

11
Notă explicativă (Graficul 2)
Autorități educaționale de cel mai înalt nivel: vezi Graficul 1.
Acest grafic nu face nicio distincție între nivelurile educaționale, traseele educaționale sau tipurile de școli. În unele
țări, limbile menționate pot fi oferite în școli doar în anumite regiuni.
Limbile sunt enumerate conform codului lor ISO (standardul ISO 639-3). Dialectele care nu au cod sunt marcate ca
„altele” și explicate în notele statale specifice de mai jos.

Note statale specifice

Bulgaria, Grecia, Liechtenstein și Norvegia: Datele din anul de referință 2015/16. Vezi Comisia Europeană
/EACEA/Eurydice, 2017, Date Cheie despre Predarea Limbilor în Școală în Europa – Ediție 2017 Bruxelles: EACEA
Eurydice.
Spania: În plus față de spaniola ca limbă oficială, unele Comunități Autonome au o limbă co-oficială. În aceste
cazuri, autoritățile educaționale stabilesc propriul model pentru predarea limbilor lor oficiale. Altele: Bable și
Aragoneză.
Franța: Limbile melaneziene: drehu, nengone, païci, aïje. Altele: limbile regionale ale Alsaciei și Moselle (inclusiv
germana și variantele sale dialectale).
Ungaria: Altele: Boyash, un dialect al limbii române.
Austria: Două documente emise de autoritățile educaționale centrale fac referire explicit la predarea limbilor
minoritare în școli: Actul pentru Educația Școlară pentru Minoritățile Etnice din Burgenland
(Minderheitenschulgesetz für Burgenland) stabilește cerințele pentru predarea ungarei, croatei (Burgenland-
Kroatisch) și limbii rromani; și Actul de Școlarizare Minoritară pentru Carinthia (Minderheitenschulgesetz für
Kärnten) acoperă predarea slovenei în regiunile minoritare.
Serbia: Altele: Bunjevac.

După cum arată Graficul 3, limbile cele mai frecvent menționate sunt, în majoritatea
cazurilor, limbile statelor apropiate unul fata de altul, situate în Europa Centrală, de Est
și Sud-Eest (germană, croată, maghiară, ucrainiană, slovacă, sârbă, cehă, slovenă și
albaneză). Circumstanțe istorice specifice și politice au modelat peisajul divers din punct
de vedere lingvistic al acestei regiuni speciale a Europei. Rromani este o limbă non-
teritorială care a fost vorbită începând din Evul Mediu. Persoanele care vorbesc Rromani
sunt răspândite în mai multe state europene (Parlamentul European, 2018).

Graficul 3: Limbile regionale sau minoritare conform numărului de țări care se referă la
acestea în documente educaționale oficiale, asociate educației primare și secundare
generale (ISCED 1, ISCED 24 și ISCED 34), 2018/19

Bosniacă, bulgară, catalană/valenciană, greacă, armeană, italiană,

occitană, sami, idiș
Bielorusă, bască, finlandeză, frigiană, ebraică, poloneză, română,
valahă/aromână, rusă, turcă
Cipriotă, maronită, arabă, bretonă, corsicană, caşubiană, galeză,
daneză, faroeză, meänkieli (finlandeză Tornedalen), Kven,
franceză, gallo, franco-provensală, futuniană, friulană, galică
scoțiană, irlandeză, galiciană, groenlandeză, karaim, lituaniană,
ladină, macedoneană, germana de jos, creolă, lemko, scoțiană,
sardă, tahitiană, tătară, limbile melaneziene, wallisian, sorabă
Sursa: Eurydice.

12
 Predarea limbilor regionale sau minoritare în școlile din Europa

Notă explicativă
Graficul arată limbile regionale sau minoritare și numărul de state (în forme ovale roșii) care se referă la ele în
documentele lor educaționale oficiale. Partea superioară a Graficului, care arată limbile care sunt cel mai des
menționate, indică şi statele vizate (folosind codurile statale). Pentru informații similare cu privire la limbile
menționate în partea inferioară a Graficului, vă rugăm să consultați Graficul 2.
Documentele educaționale oficiale: documentele oficiale emise de autoritățile educaționale de cel mai înalt nivel.
Nu se face nicio distincție între nivelurile educaționale, traseele educaționale sau tipurile de școli. Limbile
menționate pot fi oferite în școli doar în unele regiuni.

Note statale specifice

Vezi Graficul 2.

Cu toate acestea, multe limbi regionale sau minoritare sunt asociate cu un singur stat în
Europa. Acesta este cazul, de exemplu, al sorabei (DE), corsicanei (FR), frigianei (NL),
cipriotei maronitei arabei (CY), și galezei (UK-WLS).

POLITICI ȘI MĂSURI PENTRU PREDAREA LIMBILOR REGIONALE SAU

MINORITARE
După ce am analizat diferitele limbi regionale sau minoritare menționate în documentele
oficiale emise de autorități educaționale de cel mai înalt nivel din Europa, această secțiune
prezintă acum câteva politici și măsuri specifice asociate predării limbilor regionale sau
minoritare ( 5).

Politicile și măsurile colectate în

Graficul 4: Domeniile abordate de politicile și acest raport pot fi grupate în
măsurile cu privire la predarea limbilor regionale diferite categorii (vezi Graficul 4).
sau minoritare, 2018/19 Multe politici și măsuri se axează
pe predarea limbilor regionale
sau minoritare în școli. În unele
Predarea limbilor Legislație / Finanțare țări, limbile regionale sau
regionale sau Legislation / Funding
minoritare pot fi folosite drept
minoritare în școli limbă de predare pentru unele
necesită un sau toate celelalte materii
Predarea Predarea Promovarea
angajament politic școlare.
limbilor prin limbi limbilor
și financiar. regionale sau regionale sau regionale sau În câteva cazuri, limbile
minoritare minoritare minoritare
regionale sau minoritare sunt
în școli în școli în afara
școlilor promovate dincolo de școli, ceea
ce poate încuraja utilizarea
acestor limbi de către studenți și
Resurse: societate în general. O condiție
• Instruire și sprijin pentru profesori necesară pentru promovarea
• Materiale de predare limbilor regionale sau minoritare
• Centre, site-uri web și expoziții etc.
atât în interiorul, cât și în
Sursa: Eurydice. exteriorul școlilor reprezintă
existența legislației și finanțării în
acest scop.

Acest tip de angajament politic și financiar este crucial pentru asigurarea disponibilității
resurselor de implementare a predării limbilor regionale sau minoritare. Astfel de resurse
includ instruire și sprijin pentru profesorii regionali sau minoritari, materiale relevante de
predare și resurse suplimentare, precum centre culturale, site-uri web, expoziții etc.

(5) Pentru această colectare de date, Unitățile Naționale Eurydice au fost rugate să ofere două exemple de politici
sau măsuri cu privire la predarea limbilor regionale sau minoritare în școli. Această prezentare generală
prezintă doar o selecție a acestor exemple.

13
Legislație/finanțare

Pentru a susține predarea limbilor regionale sau minoritare în școli, unele sisteme
educaționale europene, precum cele din Franța, Lituania, Slovacia, Suedia, Regatul Unit al
Marii Britanii (Scoția), Bosnia și Herțegovina și Muntenegru, au dezvoltat un cadru legal
pentru a încuraja sau a garanta această instrucție.

Studiu de caz: Franța – Modificări legislative care promovează predarea limbilor

regionale

Ca urmare a schimbărilor din legislație, predarea limbilor regionale a fost încurajată

și susținută începând din septembrie 2017. Curriculum-ul non-obligatoriu a fost
îmbogățit cu noi cursuri opționale și schemele existente sunt acum mai flexibile:

a) o a doua limbă străină sau regională („Limbi și culturi regionale”) la clasa a 6-a
(aceste două limbi sunt apoi predate până la 6 ore pe săptămână); b) limbile și
culturile regionale de la clasa a 6-a până la clasa a 9-a, până la 2 ore pe
săptămână.

În plus, o reformă recentă care vizează ultimii doi ani ai şcolilor generale și tehnice
secundare, precum și bacalaureatul actual, a condus la un nou curs denumit
„Limbi, literaturi și culturi străine și regionale”. Acest curs care constă în 4 ore pe
săptămână în clasa a 11-a și 6 ore în clasa a 12-a, completând un curs de limbă pe
care studenții îl urmează deja, va fi oferit în mai multe limbi regionale începând din
2019/20.

În unele sisteme educaționale, autoritățile competente asigură o finanțare suplimentară

pentru predarea limbilor regionale sau minoritare. De exemplu, acesta este cazul în Italia,
Polonia și Finlanda.

Studiu de caz: Italia – Finanțarea pentru proiectele referitoare la limbile regionale

sau minoritare

Ministerul Educației promovează și susține inițiativele de proiecte dezvoltate de școli,

prin urmare încurajând colaborarea dintre rețelele școlare care încearcă să
promoveze predarea limbilor regionale sau minoritare. În acest scop, acesta publică
planuri anuale de intervenție și planuri de finanțare pentru proiecte naționale și
locale în studiul limbilor și tradițiilor culturale ale minorităților lingvistice. Ministerul
oferă recomadări școlilor pentru realizarea proiectelor acestora și stabilește criterii
pentru evaluarea proiectelor.

Predarea limbilor regionale sau minoritare în școli

După cum s-a prezentat deja în Graficele 1 și 2, documentele oficiale din majoritatea
Multe sisteme
sistemelor educaționale europene menționează în mod specific predarea limbilor regionale
sau minoritare. În practică, acest lucru înseamnă că acestea pot avea un curriculum sau educaționale europene
un program educațional pentru una sau mai multe limbi regionale sau minoritare, care pot au un plan de
fi obligatorii pentru studenții ce provin dintr-un mediu minoritar sau cei care trăiesc în învățământ sau un
zone geografice specifice. program educațional
Studiu de caz: Olanda – Politica cu privire la predarea limbii frizone pentru limbile
regionale sau
Începând din 2014, limba frizonă este oferită ca materie obligatorie în școlile primare
din provincia Frizia. Școlile pot cere o scutire dacă mai puțin de 5% din elevii dintr-o
minoritare
școală provin dintr-un mediu frizon. La nivel secundar, limba frizonă este obligatorie
în primul an. După aceea, devine un curs opțional. Şcolile secundare din Frizia

14
 Predarea limbilor regionale sau minoritare în școlile din Europa

trebuie să ofere limba frizonă ca disciplină electivă; cu toate acestea, acestea pot
obține o dispensă dacă nu au suficienți profesori cu calificările necesare pentru a
preda această materie.
În unele state, precum Germania, Polonia și Macedonia de Nord, predarea limbilor
regionale sau minoritare include, în afară de predarea limbilor, predarea istoriei și culturii
unora dintre comunitățile minoritare.

Studiu de caz: Polonia – Trunchiul comun al planului de învățământ pentru limbile

regionale sau minoritare
Trunchiul comun al planului de învățământ pentru limbile regionale sau minoritare
există ca document separat, care este, alături de trunchiurile comune ale planurilor
de învățământ pentru toate celelalte materii școlare, parte din reglementarea
generală pentru toate tipurile de școli. Trunchiul comun al planului de învățământ
pentru limbile regionale sau minoritare a fost extins în mod continuu. Actualul trunchi
comun al planului de învățământ care a fost implementat începând din anul școlar
2017/18 acoperă toate nivelurile educaționale, începând de la nivelul pre-primar la
nivelul secundar superior. Unele elemente noi pun un accent mai mare pe
componenta culturală a predării limbilor regionale sau minoritare. În consecință,
învățarea limbii unei minorități naționale sau entice urmărește să ofere studenților
competențe lingvistice, literare și culturale, precum și o conștientizare a propriei lor
identități naționale sau entice.
În România, de exemplu, în plus față de programa analitică, au fost dezvoltate un
program pentru examenele naționale și un program pentru examenul de bacalaureat
pentru limbile regionale sau minoritare.

Predarea prin limbi regionale sau minoritare în școli

În plus față de predarea limbilor regionale sau minoritare în școlile care funcționează în
principala limbă de predare, o serie de sisteme educaționale au școli în care toate sau
majoritatea disciplinelor școlare sunt predate într-o limbă regională sau minoritară.
Aceasta este situația, de exemplu, în Slovenia, unde există școli care asigură educație în
italiană și școli bilingve care asigură educație în slovenă și ungară sau în Muntenegru
unde școlile oferă educație în albaneză.

Studiu de caz: Germania – Școlile minorităților daneză și sorabă

Copiii minorității daneze din Schleswig-Holstein pot urma cursurile școlilor private
subvenționate de guvern (Ersatzschulen) în locul școlilor de învățământ general din
sectorul public, atâta timp cât obiectivele educaționale ale acestor școli corespund
în esență cu cele ale tipurilor de școală menționate în legea învățământului din
Schleswig-Holstein. Lecțiile din aceste școli alternative sunt predate în daneză.
În mod similar, copiii și tinerii cu descendență sorabă din așezarea umană a sorbilor
din Brandenburg și Sachsen, în special, au oportunitatea să învețe limba sorabă sau
sorabă de jos în şcoli sorabe sau alte școli; și, de asemenea, li se predă în limba
sorabă sau sorabă de jos la anumite discipline, precum și la anumite clase sau
niveluri de învățământ.
În unele sisteme de învățământ, de exemplu, în Regatul Unit al Marii Britanii (Scoția),
autoritățile educaționale au obligația de a asigura educație prin limbile regionale sau
minoritare. În Regatul Unit al Marii Britanii (Irlanda de Nord) există o obligație statutară
de a încuraja și a facilita dezvoltarea învățământului prin irlandeză.

15
În alte cazuri, există politici specifice pentru încurajarea dezvoltării școlilor care oferă
predare în limbi regionale sau minoritare. De exemplu, legislația din Croația permite ca
școlile în care se predă în limba și scrierea unei minorități naționale să fie înființate pentru
un număr mai mic de studenți decât este specificat pentru școlile cu predare în limba și
scrierea croată.

În plus față de asigurarea educației în limbile regionale sau minoritare în școli, scopul Școlile care asigură
suplimentar al școlilor care oferă educație prin limbile regionale sau minoritare este de a
educație prin limbile
conserva moștenirea lingvistică și culturală a comunităților minoritare.
regionale sau
Studiu de caz: Finlanda –Sámi și vorbitorii de limbă Sámi minoritare urmăresc să
conserve moștenirea
Oferind educație în limba Sámi, obiectivul specific este de a susține studenții să
lingvistică și culturală
crească în limba, cultura și comunitatea lor și de a le oferi o oportunitate de a
a comunităților
îmbrățișa moștenirea culturală Sámi. Pe măsură ce studenții învață să folosească
minoritare.
limba într-un mod care este caracteristic pentru comunitatea lor, sunt consolidate
apartenența și participarea lor în comunitate. Educația dezvoltă aprecierea
studenților pentru mediul lor lingvistic și cultural personal și înțelegerea semnificației
sale pentru ei înșiși, comunitate, societate și alte populații indigene similare. Studenții
sunt îndrumați să înțeleagă și să aprecieze şi alte limbi și culturi.

În plus față de asigurarea instruirii prin limbile regionale sau minoritare, au fost
dezvoltate evaluări standardizate în limbile regionale sau minoritare, de exemplu, în
România și Regatul Unit al Marii Britanii (Scoția). În cazul acesta din urmă, au fost
introduse evaluări naționale standardizate în școlile de limbă galică din decembrie 2018,
astfel încât studenții din aceste școli experimentează egalitatea cu colegii lor din mediul
englez în ceea ce priveşte gama oportunităților de evaluare care sunt disponibile pentru
aceştia.

Promovarea limbilor regionale sau minoritare în afara școlilor

În unele sisteme de învățământ, eforturile de a preda limbi regionale sau minoritare în
școli sunt asociate inițiativelor care vizează promovarea acestor limbi în societate în
general. Aceasta este situația, de exemplu, pentru limba frizonă în Olanda sau pentru
galică sau scoțiană în Regatul Unit al Marii Britanii (Scoția).

Studiu de caz: Regatul Unit al Marii Britanii (Scoția) – Planul Național referitor la limba
galică 2018-2023

Planul Național referitor la limbă galică 2018-2023 este lucrarea Bòrd na Gàidhlig,
avizat de guvernul scoțian. Planul se bazează pe măsurile existente pentru a susține
promovarea și utilizarea limbii galice în societate. Scopul principal al acestui Plan este să
încurajeze și să ofere posibilitatea mai multor persoane de a folosi mai des limba Autoritățile educaționale
galică și într-o gamă mai vastă de situații. Mesajele cheie, obiectivele, prioritățile și noile
de cel mai înalt nivel
angajamente conținute în Plan, toate contribuie la utilizarea sporită a limbii galice.
susțin de asemenea
Resursele de predare pentru limbile regionale sau minoritare predarea limbilor
regionale sau minoritare
Pentru a promova predarea limbii regionale sau minoritare, autoritățile educaționale de
prin asigurarea instruirii
cel mai înalt nivel oferă de asemenea școlilor și profesorilor forme suplimentare de sprijin.
Acest lucru include inițiative asociate instruirii profesorilor, furnizarea de manuale și alte profesorilor, materiale
materiale de predare, precum și resurse cum sunt centrele de limbă regională sau de predare și alte reduse
minoritară, site-uri web și expoziții. de predare și învățare.

16
 Predarea limbilor regionale sau minoritare în școlile din Europa

Instruirea și sprijinirea profesorilor

Într-o serie de sisteme educaționale, de exemplu, în Cipru, Lituania, Slovenia și Suedia,

autoritățile de cel mai înalt nivel consolidează cunoștințele și abilitățile profesorilor pentru
predarea limbilor regionale sau minoritare prin seminare relevante de instruire.

Studiu de caz: Cipru – seminare de instruire pentru profesorii de limbă armeană și

cipriotă maronită arabă

Ministerul Educației și Culturii susține organizarea unor seminarii de instruire pentru

profesori de armeană și cipriotă maronită arabă. De exemplu, pentru armeană, trei
programe de instruire a profesorilor au fost implementate în timpul anului școlar
2017/18. Toate cele trei s-au adresat celor 19 profesori care predau discipline în
armeană în școlile primare din Nicosia, Larnaca și Limassol, precum și la gimnaziul
din Nicosia. Aceasta a implicat ședințe de instruire, observații în sala de clasă și
mentorat. În ultima etapă, a existat o evaluare formală a tuturor profesorilor. Pentru
cipriotă maronită arabă, în fiecare an sunt oferite mai multe ședințe de instruire
profesorilor (de exemplu, de către Universitatea din Cipru în iunie 2016 și 2017).

În multe cazuri, instruirea profesorilor susținută de autoritățile educaționale este pentru

profesorii pe deplin calificați. Cu toate acestea, în unele cazuri, de exemplu în Regatul
Unit al Marii Britanii (Țara Galilor), un obiectiv suplimentar este să cultive capacitatea
studenților-profesorilor de a preda prin intermediul limbii galeze în educația inițială a
profesorilor.

În unele sisteme de învățământ, autoritățile competente susțin indivizii să obțină calificări

pentru a lucra ca profesori de limbi regionale sau minoritare. În Ungaria, de exemplu, o
bursă este acordată pentru studenții din învățământul superior care să pregătesc să
predea în calitate de educator al minorităților în instituțiile pre-primare.

Materiale didactice
În mai multe state, autoritățile educaționale de nivel înalt susțin școlile și profesorii prin
asigurarea disponibilității manualelor relevante și a materialului didactic pentru predarea
limbilor regionale sau minoritare. De exemplu, acesta este cazul în Slovenia, Suedia,
Albania și Serbia.

Studiu de caz: Suedia – materiale didactice pentru limbile regionale sau minoritare

Agenția Națională Suedeză pentru Educație a fost însărcinată cu producerea

materialelor de predare și oferirea de sprijin pentru profesorii de limbi regionale sau
minoritare. O zonă prioritară este materialul pentru studenții care au puține
cunoștințe de limbă. Materialele didactice au fost produse în strânsă colaborare cu
profesori experimentați de limbă maternă. Colegiul Universitar Södertörn și
Universitatea din Uppsala au contribuit cu expertiză lingvistică. Comitetul Școlii Sámi,
reprezentații profesorilor de limbă maternă în limbile naționale minoritare și
reprezentanții minorităților naționale au oferit o contribuție valoroasă.

17
Centre, site-uri web și expoziții
Alte inițiative care promovează predarea și dezvoltarea limbilor regionale sau minoritare
care pot fi găsite în Europa includ centre de resurse susținute la nivel național. Câteva
exemple ale acestora cuprind NeRok – Centrul Metodologic Educațional și Cultural al
Minorității Rome din Ungaria sau Biroul pentru sprijinul și dezvoltarea educației în limba
minorităților, înființat în cadrul Ministerului Educației și Științei din Macedonia de Nord.

Studiu de caz: Ungaria – Centrul Metodologic Educațional și Cultural al Minorității

Rome NeRok

Centrul Metodologic Educațional și Cultural al Minorității Rome este o rețea de

instituții. Deși a fost înființat pentru a susține infrastructura și metodologia necesară
pentru educația minorităților din județul Baranya, unele dintre serviciile sale sunt
oferite la nivel național. Pentru a promova incluziunea socială și înțelegerea
diferențelor culturale, Centrul oferă instruire pentru profesori și profesioniști care
lucrează în domeniul afacerilor sociale, în parteneriat cu Universitatea din Pécs și
Miskolc. Ca centru de sprijin metodologic, acesta îi dotează pe profesioniști cu
instrumente moderne, astfel încât aceştia să poată elabora prezentări actualizate și
dezvolta materiale de învățare.

Un sprijin suplimentar pentru predarea limbilor regionale sau minoritare poate fi oferit
prin site-uri web sau expoziții dedicate, așa cum este cazul, de exemplu, în Austria.

Studiu de caz: Austria – Expoziție: „Sistemul școlar al minorității austriece– diversitate

și istorie lingvistică”

Comandat de către Ministerul Federal al Educației, Centrul de Democrație Vienna a

creat o expoziție itinerantă pentru a consolida identitatea minorităților entice
austriece și a dezvolta o conștientizare istorică în legătură cu acestea. Expoziția
transmite cunoștințe despre politica minorităților și drepturile minorităților. Valorile
pentru care pledează, precum acceptarea, aprecierea și respectul, recunoașterea
unei societăți tot mai diverse, multilingvismul, precum și combaterea prejudecăților
față de toate grupurile din societate sunt obiective suplimentare importante ale
expoziției. Expoziția poate fi comandată gratuit și deservește în principal școli din
Burgenland și din Carinthia.

Programe/inițiative la scară largă

În final, unele inițiative politice, evidențiate mai jos, sunt deosebit de cuprinzătoare în
măsura în care acoperă multe dintre aspectele menționate mai sus. Unul dintre acestea
este Programul Operațional pentru Minorități Naționale 2017-2020 inițiat de către
guvernul croat pentru a proteja și îmbunătăți nivelul existent al drepturilor pentru toate
minoritățile naționale, inclusiv minoritățile naționale sârbă, italiană, cehă, slovacă,
maghiară, albaneză și romă. Programul Operațional implică o gamă vastă de acțiuni
referitoare în special la furnizarea educației în limbile regionale sau minoritare,
cooperarea cu reprezentanți ai comunităților minoritare în ceea ce priveşte redactarea
planului de învățământ și a documentelor cheie și furnizarea materialelor didactice etc.

18
 Predarea limbilor regionale sau minoritare în școlile din Europa

Alte inițiative la scală largă cuprind strategia Cymraeg 2050 și galeza în educație: Plan de
acțiune 2017-2021 dezvoltat de guvernul galez.

Studiu de caz: Regatul Unit al Marii Britanii (Țara Galilor) – Strategia Cymraeg 2050 și
Strategia Galeză galeza în educație: Plan de acțiune 2017-2021
Cymraeg 2050 își
propune să atingă Guvernul Galez a publicat o strategie în 2017 pentru a promova și a facilita folosirea
un million de limbii galeze, în sprijinul viziunii sale pentru o limbă galeză prosperă în Țara Galilor și
vorbitori galezi pentru ca Țara Galilor să devină „cu adevărat bilingvă”. Strategia „Cymraeg 2050”
până în 2050. urmărește să atingă un million de vorbitori galezi până în 2050 în baza următoarelor
trei teme:

Creșterea numărului de vorbitori galezi;

Creşterea folosirii galezei; și

Crearea condițiilor favorabile pentru utilizarea galezei în ceea ce priveşte

infrastructura și contextul.

Galeza în educație: Planul de acțiune 2017-2021 stabilește planul Guvernului Galez

pentru dezvoltarea mediului obligatoriu în limba galeză și a educației in limba
galeză cu scopul susținerii obiectivelor din Cymraeg 2050. Mai mult decât atât,
acesta susține viziunea guvernului de a permite tuturor cursanților să dezvolte
abilități de limbă galeză și să folosească limba cu încredere în viața de fiecare zi.
Planul include cinci obiective și acțiuni cheie care vor fi realizate până în 2021:

1. Plan de învățământ, evaluare și pedagogie: dezvoltă un nou plan de învățământ

referitor la limba galeză care inspiră cursanții să învețe și să folosească limba galeză.

2. Acumulare și experiențe în galeză: oportunități de a folosi galeza într-o serie de

contexte, mediul școlar și în afara educației.

3. Planificarea forței de muncă, formarea profesională și conducere: acțiuni pentru

a sprijini forța de muncă alcătuită din profesori să furnizeze planul de învățământ
prin intermediul galezei și galeza ca disciplină și să dezvolte aprecierea limbii galeze,
a literaturii și istoriei sale de către copii și tineri și relevanța sa în viața lor de zi cu zi în
Țara Galilor contemporană.

4. Planificarea educației în mediul de limba galeză: plan pentru o creștere a

numărului de cursanți în circumstanțele mediului de limba galeză, în paralel cu
planificarea pentru introducerea unui nou plan de învățământ pentru limbă galeză.

5. Excelență, echitate și bunăstare: asigurarea că toți cursanții au acces egal la

educație în mediul de limba galeză și experimentează cele mai bune oportunități
de a-și dezvolta limba.

19
PROIECTE ȘI INIȚIATIVE EUROPENE CARE SUSȚIN PREDAREA ȘI
ÎNVĂȚAREA LIMBILOR REGIONALE SAU MINORITARE
Susținute de programele de finanțare europene Erasmus+ și Creative, multe proiecte de
succes promovează învățarea în rândul adulților și vizibilitatea limbilor regionale sau
minoritare în Europa. Proiectele pot fi găsite în domeniile educației școlare, educației și
instruirii vocaționale (VET) și învățării în rândul adulților, precum și în sectoarele culturale,
creative și audio-vizuale.

Mai jos sunt unele exemple de proiecte și inițiative europene recente despre predarea și
folosirea limbilor regionale sau minoritare. Proiectele includ parteneriatele de educație
școlară Erasmus+, proiectele care promovează personalul și mobilitatea tineretului,
parteneriatele eTwinning și proiectele dezvoltate în cadrul programului Europa Creativă.

Parteneriatele de educație școlară Erasmus+

Limbile minoritare, bun tovarăși de călătorie (2015-2017)

Participanți: Belgia (Comunitatea flamandă), Spania (Comunidad Autónoma del

País Vasco) și Italia (Sardinia)

Obiective:

acumularea de cunoștințe cu privire la alte limbi minoritare și/sau pe cale de

dispariție din Europa, cu privire la situația lor sociolingvistică și politicile care
promovează supraviețuirea lor.

Creșterea folosirii limbilor minoritare în școală și în viața de zi cu zi.

Activități:

Chestionar lingvistic referitor la cunoștințele despre limbile minoritare.

Informații și cercetare cu privire la limbile minoritare în Europa și în jurul lumii.

Programe radio despre limbile minoritare.

Chestionare pentru familiile gazdă pentru a afla despre situația locală a limbii.

Înregistrarea cântecelor populare în limbile minoritare.

Corpus de expresii în cele trei limbi minoritare.

Mai multe informații:

https://sites.google.com/site/3minoritylanguages/

20
 Predarea limbilor regionale sau minoritare în școlile din Europa

Occitana galică pentru utilizatorii de limbă prin rădăcini și experiențe unite (2014-
2017)

Participanți: Irlanda, Franța și Regatul Unit al Marii Britanii (Scoția)

Obiectiv:

Îmbunătățirea și dezvoltarea predării unei limbi minoritare și promovarea unei

culturi regionale.

Activități:

Seminare de instruire transnaționale și vizite de studiu.

Crearea unui software educațional.

Conceperea unei cărți de fotografii de calitate din regiunile occitană și galică.

Schimburile de experiență școlare între elevii francezi, irlandezi și scoțieni.

Mai multe informații:

https://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/projects/eplus-project-
details/#project/2014-1-FR01-KA201-008464

Educația școlară-mobilitatea personalului

Aprendizaje lingüístico y cultural (Învățare lingvistică și culturală, 2015-2017)

Parteneri: Spania și Norvegia

Obiective:

Promovarea conștientizării diverselor medii culturale și extinderea sa la întreaga

comunitate educațională.

Evaluarea importanței diferitelor limbi din UE (spaniolă și engleză), inclusiv „limbi

minoritare” (catalană și norvegiană) ca o moștenire de respectat.

Dezvoltarea de noi modalități și metodologii în predarea limbilor străine.

Activități:

Instruirea profesorilor.

Observarea lecțiilor și a bunelor practici.

Practica la clasă în colaborare cu profesorul responsabil, job shadowing.

Sesiuni de lucru cu membri implicați în stabilirea reperelor de evaluare.

Mai multe informații:

https://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/projects/eplus-project-
details/#project/2015-1-ES01-KA101-015121

http://www.insbruguers.cat/projectes/intercanvi-amb-noruega

21
Gwriziou hag eskell, des racines et des ailes, aripi și rădăcini (2014-2015)

Parteneri: Franța și Regatul Unit al Marii Britanii

Obiective:

Învățarea într-o limbă diferită de limba maternă prin intermediul unei discipline
non-lingvistice predate în bretonă sau în engleză, și compararea celor două
limbi regionale.

Activități:

Schimb cu corespondenți cu privire la componența identității culturale.

Trimiterea profesorilor într-o perioadă de instruire Erasmus+.

Mai multe informații:

https://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/projects/eplus-project-
details/#project/2014-1-FR01-KA101-001361

Trois langues, un chemin (Trei limbi, o cale, 2014-2015)

Parteneri: Irlanda și Franța (Urrugne)

Obiective:

Descoperirea metodelor de predare a limbii care ajută profesorii să se dezvolte

profesional.

Motivare mai mare a studenților, implicare mai bună în munca de cooperare și

cunoștințe îmbunătățite în ceea ce priveşte diferitele culturi și limbi.

Profesorii își vor îmbunătăți expertiza în predare grație contactului lor cu alte
sisteme educaționale.

Școala se va deschide lumii exterioare, va aborda familii și va îmbunătăți

colaborarea dintre departamente.

Activități:

Schimb de profesori pentru a împărtăși experiențele și materialele didactice.

Mai multe informații:

https://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/projects/eplus-project-
details/#project/2014-1-FR01-KA101-001669

22
 Predarea limbilor regionale sau minoritare în școlile din Europa

Proiecte de înfrățire

Greaca-Griko. Limba ta sună familiar

Parteneri: Grecia și Italia

Obiectiv:

Colaborarea cu parteneri pentru a descoperi originea și evoluția „Griko”, un

dialect minoritar vorbit în unele sate din sudul Italiei.

Activități:

Crearea unui glosar cu expresii zilnice comune în Griko.

Crearea unui joc online bazat pe cultura greacă și italiană.

Mai multe informații:

https://twinspace.etwinning.net/25161/home

Veri celtici

Parteneri: Irlanda și Franța

Obiective:

Explorarea asemănărilor și diferențelor în culturile celtice respective.

Învățarea reciprocă a limbilor irlandeză și bretonă.

Activități:

Comunicarea cu fiecare, cântarea unor cântece în irlandeză și bretonă și

scrierea unei cărți de povești și a unui e-book, ambele incluzând bretona și
irlandeza și o temă celtică comună.

Mai multe informații:

http://www.gaelscoilmhuscrai.ie/blog/category/etwinning

Mobilitatea tineretului

Kernow-Breizh (2016)

Parteneri: Franța și Regatul Unit al Marii Britanii

Obiective:

Schimb internațional de tineri pentru a revitaliza limbile minoritare bretonă și

cornică.

Activități

Învățarea conceperii și organizării unor ateliere de descoperire culturală pentru

a cunoaşte moștenirea culturală din Cornwall și Bretagne, precum și învățarea
limbilor.

Mai multe informații:

https://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/projects/eplus-project-
details/#project/2016-1-FR02-KA105-011253

23
Europa creativă

Alte cuvinte-Circuit literar pentru limbile mici și minoritare (2015-2019)

Parteneri: Irlanda, Spania, Olanda, Slovenia și Macedonia de Nord

Obiectiv:

Crearea unei rețele de stagii creative pentru scriitorii de limbi minoritari sau de
limbi mai puțin utilizate, cooperarea cu agenți culturali.

Activități:

Stagii artistice și traduceri, împărtășirea experiențelor din teritorii diferite.

Mobilitatea scriitorilor și lucrările acestora prin lungi rezidențe literare.

Activități de mediere în țara lor gazdă, cum ar fi conferințe sau ateliere pentru
publicul general, activități care promovează cititul și scrisul pentru copii și tineri și
colaborarea cu un artist local.

Mai multe informații:

www.donostiakultura.com

https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/projects/ce-project-
details/#project/559469-CREA-1-2015-1-ES-CULT-COOP1

(Re)Descoperirea Europei (2017-2018)

Parteneri: Croația, Italia, România, Macedonia de Nord și Serbia

Obiective:

Discutarea despre Europa dintr-o perspectivă minoritară prin limbaj teatral

Activități:

Coproducerea piesei „Uriaşii de pe munte” de Luigi Pirandello.

Program educațional „Incubatoare de cunoștințe despre teatru”.

Ateliere artistice „De la Pirandello la Brexit”.

Programul de dezvoltare a audienței „Diversitatea performativă a gătitului în

bucătărie”.

Cercetare științifică cu privire la participarea minorităților în cultură în țările

europene.

Vizitarea a cinci orașe cu piesa, o data cu organizarea unor activități artistice și

educaționale.

Mai multe informații:

http://hnk-zajc.hr/

24
 Predarea limbilor regionale sau minoritare în școlile din Europa

Bibliodiversitate europeană pentru tinerii cititori (2015-2017)

Parteneri: Slovenia

Obiectiv:

Stabilirea cadrului comparativ de discursuri trecute cu vederea din literatura

copiilor, pentru a evidenția asemănările și diferențele în tratarea temelor și
motivelor, caractere, forme și genuri literare, dar şi reflecții cu privire la
traducerea lor.

Activități:

Publicarea, promovarea și contextualizarea a zece lucrări literare europene de

înaltă calitate din literaturi pentru copii minoritare și/sau mai puțin cunoscute,
majoritatea dintre ele scrise în limbi mai puțin folosite și premiate la nivel național
și internațional.

Traducerea în slovenă a unor autori eminenți din Catalonia, statul basc, Galicia,
Islanda, Ungaria, Ucraina, Portugalia.

Prezentări de carte, conferințe de presă, interviuri, recenzii de carte, articole

științifice.

Mai multe informații:

http://www.malinc.si/sl/o-nas/

https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/projects/ce-project-
details/#project/561217-CREA-1-2015-1-SI-CULT-LIT1

25
REFERINȚE

Consiliul Europei, 1992. Carta europeană pentru limbi regionale sau minoritare
(ECRML). Seria tratate europene – No. 148. [Online] Disponibilă la:
https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list/-
/conventions/rms/0900001680695175 [Accesat la 5 iunie 2019].

Comisia Europeană/EACEA/Eurydice, 2017. Date cheie despre predarea limbilor în şcoală

în Europa – Ediție 2017. Luxemburg: Biroul de Publicații al Uniunii Europene.

Comisia Europeană/EACEA/Eurydice, 2017. Rezumat Eurydice. Date cheie despre

predarea limbilor în şcolile din Europa – Ediție 2017. Luxemburg: Biroul de Publicații al
Uniunii Europene.

Comisia Europeană, 2018. Diversitate lingvistică în Uniunea Europeană; cazul limbilor

regionale și minoritare. [pdf] Disponibil la:
https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/371430cc-f2c1-11e8-
9982-01aa75ed71a1/language-en/format-PDF/source-100314188
[Accesat pe 30 iulie 2019].

Parlamentul European. EPRS, 2018. Ziua Internațională a romilor. Cum susține Uniunea
Europeană studiul culturii, limbii și istoriei romilor. Rezumat. [pdf] Disponibil la:
http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2018/620201/EPRS_BRI(2018)620
201_EN.pdf [Accesat 23 mai 2019].

Pasikowska-Schnass, M., 2016. Limbi regionale și minoritare în Uniunea Europeană.

Rezumat. [pdf] Bruxelles: Parlamentul European. Serviciul de cercetare al membrilor.
Disponibil la: http://www.europarl.europa.eu/EPRS/EPRS-Briefing-589794-Regional-
minority-languages-EU-FINAL.pdf [Accesat pe 03 iunie 2019].

Van Dongera, R., van der Meer, C. și Sterk, R., 2017. Cercetare pentru Comitetul CULT
– Limbile minoritare și educația: cele mai bune practici și capcane – studiu. Bruxelles:
Parlamentul European, Departamentul tematic pentru politici structurale și de coeziune.
[pdf] Disponibil la:
http://www.europarl.europa.eu/thinktank/en/document.html?reference=IPOL_STU(201
7)585915 [Accesat la 23 mai 2019].

26
 Predarea limbilor regionale sau minoritare în școlile din Europa

MULȚUMIRI

Agenția Executivă a Educației, Audiovizualului și Culturii

Analiză Politicilor în domeniul Educației şi Tineretului

Avenue du Bourget 1 (J-70 – Unit A7)
B-1049 Brussels
(http://ec.europa.eu/eurydice)

Autori

Nathalie Baïdak (Coordonator) şi Sogol Noorani

Contribuție și analiză: Kristina Cunningham (Direcția- Educație Generală, Cultură, Tineret
și Sport (EAC))

Machetare și grafică

Patrice Brel

Copertă

Virginia Giovannelli

Coordonator producție

Gisèle De Lel

27
Unități Naționale Eurydice
ALBANIA CIPRU
Unitate Eurydice Unitate Eurydice
Departamentul European de Integrare și Proiecte Ministerul Educației și Culturii
Ministerul Educației și Sportului Kimonos and Thoukydidou
Rruga e Durrësit, Nr. 23 1434 Nicosia
1001 Tiranë Contribuția unității: Christiana Haperi;
Contribuția unității: Egest Gjokuta experți: Sophie Ioannou Georgiou (Departamentul
Educației Primare); Maria Iacovidou, Niki
AUSTRIA Christodoulidou (Departamentul Educației
Secundare Generale)
Eurydice-Informationsstelle
Bundesministerium für Bildung, Wissenschaft und
Forschung CEHIA
Abt. Bildungsentwicklung und –monitoring Unitate Eurydice
Minoritenplatz 5 Centru pentru Cooperare Internațională în Educație
1010 Wien Dům zahraniční spolupráce
Contribuția unității: responsabilitate comună Na Poříčí 1035/4
110 00 Praha 1
BELGIA Contribuția unității: Jana Halamová
Unité Eurydice de la Communauté française
Ministère de la Fédération Wallonie-Bruxelles DANEMARCA
Direction des relations internationales Unitate Eurydice
Boulevard Léopold II, 44 – Bureau 6A/008 Ministerul Învățământului Superior și Științei
1080 Bruxelles Agenția Daneză pentru Știință și Învățământ
Contribuția unității: responsabilitate comună Superior
Eurydice Vlaanderen Bredgade 43
Departement Onderwijs en Vorming/ 1260 København K
Afdeling Strategische Beleidsondersteuning Contribuția unității: Ministerul Învățământului
Hendrik Consciencegebouw 7C10 Superior și Științei și Ministerul Învățământului
Koning Albert II-laan 15
ESTONIA
1210 Brussel
Contribuția unității: Wouter Janssens Unitate Eurydice
Eurydice-Informationsstelle der Deutschsprachigen Departament de Analiză
Gemeinschaft Ministerul Educației și Cercetării
Ministerium der Deutschsprachigen Gemeinschaft Munga 18
Fachbereich Ausbildung und 50088 Tartu
Unterrichtsorganisation Contribuția unității: Pille Põiklik (expert)
Gospertstraße 1
4700 Eupen FINLANDA
Contribuția unității: responsabilitate comună
Unitate Eurydice
Agenția Națională Finlandeză pentru Educație
BOSNIA ȘI HERȚEGOVINA P.O. Box 380
Ministerul Afacerilor Civile 00531 Helsinki
Sectorul Educației Contribuția unității: Hanna Laakso
Trg BiH 3
71000 Sarajevo FRANȚA
Contribuția unității: responsabilitate comună
Unité française d’Eurydice
Ministère de l'Éducation nationale et de la
BULGARIA Jeunesse (MENJ)
Unitate Eurydice Ministère de l’Enseignement supérieur, de la
Centrul de Dezvoltare al Resurselor Umane Recherche et de l'Innovation (MESRI)
Unitate de Cercetare și Planificare Educațională 15, Direction de l’évaluation, de la prospective et de la
Graf Ignatiev Str. performance (DEPP)
1000 Sofia Mission aux relations européennes et
internationales (MIREI)
CROAȚIA 61-65, rue Dutot
75732 Paris Cedex 15
Agenția pentru Mobilitate și Programe UE Contribuția unității: Anne Gaudry-Lachet
Frankopanska 26
10000 Zagreb
Contribuția unității: responsabilitate comună

28
 Predarea limbilor regionale sau minoritare în școlile din Europa

GERMANIA LIECHTENSTEIN
Eurydice-Informationsstelle des Bundes Informationsstelle Eurydice
Deutsches Zentrum für Luft- und Raumfahrt e. V. Schulamt des Fürstentums Liechtenstein
(DLR) Austrasse 79
Heinrich-Konen Str. 1 Postfach 684
53227 Bonn 9490 Vaduz
Eurydice-Informationsstelle der Länder im
Sekretariat der Kultusministerkonferenz
LITUANIA
Taubenstraße 10 Unitate Eurydice
10117 Berlin Agenția Națională pentru Evaluare Școlară a
Contribuția unității: Thomas Eckhardt Republicii Lituania
Geležinio Vilko Street 12
GRECIA 03163 Vilnius
Contribuția unității: responsabilitate comună
Unitate Eurydice
Direcția Afacerilor Europene și Internaționale
Ministerul Educației, Cercetării și Afacerilor
LUXEMBURG
Religioase Unité nationale d'Eurydice
37 Andrea Papandreou Str. (Office 2172) ANEFORE ASBL
15180 Maroussi (Attiki) eduPôle Walferdange
Bâtiment 03 - étage 01
UNGARIA Route de Diekirch
7220 Walferdange
Unitate ungară Eurydice
Contribuția unității: Claude Sevenig (MENJE) și
Autoritate educațională
Pierre Reding (MENJE)
19-21 Maros Str.
1122 Budapesta
Contribuția unității: responsabilitate comună
MALTA
Unitate Națională Eurydice
ISLANDA Direcția pentru Cercetare, Învățare Permanentă și
Inserție Profesională
Unitate Eurydice
Ministerul Educației și Inserției Profesionale
Direcția Educație
Great Siege Road
Víkurhvarfi 3
Floriana VLT 2000
203 Kópavogur
Contribuția unității: Joanne Bugeja
Contribuția unității: Responsabilitate comună
MUNTENEGRU
IRLANDA
Unitate Eurydice
Unitate Eurydice Vaka Djurovica bb
Departamentul Educației și Abilităților 81000 Podgorica
Secțiune Internațională Contribuția unității: Prof. Dr. Igor Lakić
Strada Marlborough
Dublin 1 – DO1 RC96 OLANDA
Contribuția unității: responsabilitate comună
Eurydice Olanda
ITALIA Ministerie van Onderwijs, Cultuur en Wetenschap
Directie Internationaal Beleid
Unità italiana di Eurydice Rijnstraat 50
Istituto Nazionale di Documentazione, Innovazione 2500 BJ Den Haag
e Ricerca Educativa (INDIRE) Contribuția unității: responsabilitate comună
Agenzia Erasmus+
Via C. Lombroso 6/15 MACEDONIA DE NORD
50134 Firenze
Contribuția unității: Simona Baggiani; Agenția Națională pentru Programe Educaționale și
expert: Daniela Marrocchi (Dirigente tecnico, Mobilitate Europeană
Ministero dell'Istruzione, dell'Università e della Boulevard Kuzman Josifovski Pitu, No. 17
Ricerca). 1000 Skopje
Contribuția unității: responsabilitate comună
LETONIA
NORVEGIA
Unitate Eurydice
Agenția de Stat pentru Dezvoltarea Educației Unitate Eurydice
Vaļņu street 1 (5th floor) Ministerul Educației și Cercetării
1050 Riga Kirkegata 18
Contribuția unității: responsabilitate comună P.O. Box 8119 Dep.
0032 Oslo

29
POLONIA SUEDIA
Unitate Eurydice Poloneză Unitate Eurydice
Fundația pentru Dezvoltarea Sistemului Educațional Universitets- och högskolerådet/
Aleje Jerozolimskie 142A Consiliul Suedez pentru Învățământ Superior
02-305 Warszawa Box 450 93
Contribuția unității: Beata Płatos (coordonare) 104 30 Stockholm
Contribuția unității: responsabilitate comună
PORTUGALIA
Unidade GALIA ELVEȚIA
Portuguesa da Rede Eurydice (UPRE) Unitate Eurydice
Ministério da Educação e Ciência Conferința Elvețiană a Ministerelor Cantonale ale
Direção-Geral de Estatísticas da Educação Învățământului (EDK)
Av. 24 de Julho, 134 Speichergasse 6
1399-054 Lisboa 3001 Berna
Contribuția unității: Isabel Almeida; Contribuția unității: Alexander Gerlings
în afara unității: Direcția Generală pentru Educație Unitate Eurydice
ROMÂNIA
TURCIA
Unitate Eurydice
Agenția Națională pentru Programe Comunitare în
MEB, Strateji Geliştirme Başkanlığı (SGB)
Domeniul Educației și Formării Profesionale
Eurydice Türkiye Birimi, Merkez Bina 4. Kat
Universitatea Politehnică București
B-Blok Bakanlıklar
Biblioteca Centrală
06648 Ankara
Splaiul Independenței, nr. 313
Contribuția unității: Osman Yıldırım Uğur;
Sector 6
expert: Prof. Dr. Cem Balcıkanlı
060042 București
Contribuția unității: responsabilitate comună
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII
Unitate Eurydice pentru Anglia, Țara Galilor și
SERBIA
Irlanda de Nord
Unitate Eurydice Serbia Fundația Națională pentru Cercetare Educațională
Foundation Tempus (NFER)
Ruze Jovanovic 27a The Mere, Upton Park
11000 Belgrade Slough, Berkshire, SL1 2DQ
Contribuția unității: responsabilitate comună Contribuția unității: Sigrid Boyd șiSharon O'Donnell
(asociat NFER)
SLOVACIA
Unitatea Eurydice Scoția
Unitate Eurydice Direcția Învățare
Asociația Academică Slovacă pentru Cooperare Guvernul Scoțian
Internațională 2-C North
Krížkova 9 Victoria Quay
811 04 Bratislava Edinburgh EH6 6QQ
Contribuția unității: Marta Ivanova Contribuția unității: Alina Dragos; expert politic în
cadrul Guvernului Scoțian: Ansdell Douglas; Beattie
SLOVENIA
Kathryn
Unitate Eurydice
Ministerul Educației, Ştiinței şi Sportului
Biroul de Dezvoltare Educațională
Masarykova 16
1000 Ljubljana
Contribuția unității: responsabilitate comună
SPANIA
Eurydice España-REDIE
Centro Nacional de Innovación e Investigación
Educativa (CNIIE)
Ministerio de Educación y Formación Profesional
c/ Torrelaguna, 58
28027 Madrid
Contribuția unității: Berta González Álvarez,
Ana Prados Gómez, Francisco Javier Varela Pose
și Elena Vázquez Aguilar

30
 EC‐02‐19‐487‐RO‐N
Predarea limbilor regionale sau minoritare în şcolile din Europa

Acest raport Eurydice oferă o scurtă prezentare generală a eforturilor politice făcute în
Europa pentru a sprijini predarea limbilor regionale sau minoritare în școli. Mai întâi,
acesta prezintă referința făcută la limbile regionale sau minoritare de către autorități
educaționale de cel mai înalt nivel în documentele oficiale. Apoi ilustrează unele dintre
politicile și măsurile aferente predării limbilor regionale sau minoritare care sunt în
vigoare în diferitele sisteme educaționale europene. Acesta este urmat de o
prezentare generală a unora dintre proiectele cu fonduri UE și inițiativele care
urmăresc să susțină predarea limbilor regionale sau minoritare în școlile din Europa.

Sarcina rețelei Eurydice este de a înțelege și a explica modul în care diferitele sisteme
educaționale ale Europei sunt organizate și modul în care funcționează. Rețeaua oferă
descrieri ale sistemelor naționale de învățământ, studii comparative destinate
anumitor subiecte, indicatori și statistici. Toate publicațiile Eurydice publications sunt
disponibile gratuit pe site‐ul web Eurydice sau imprimate la cerere. Prin activitatea sa,
Eurydice urmărește să promoveze înțelegerea, cooperarea, încrederea și mobilitatea la
nivel european și internațional. Rețeaua constă în unități naționale amplasate în state
europene și este coordonată de către Agenția Executivă UE pentru Educație,
Audiovizual și Cultură. Pentru mai multe informații despre Eurydice, consultați
http://ec.europa.eu/eurydice.

ISBN 978-92-9484-238-1
doi:10.2797/75937