De ce este important multilingvismul?

Prof. Ioana Ionescu, Colegiul Național Mihai Viteazul, Ploiești

Motto-ul UE, „Uniți în diversitate”, ilustrează și contribuția diversității lingvistice și a învățării

limbilor la proiectul european.

Limbile pot crea punți de legătură între oameni, oferindu-le acces la alte țări și culturi și permițându-le
să se înțeleagă mai bine. Cunoașterea limbilor străine joacă un rol vital în sporirea capacității de inserție
profesională și a mobilității. Multilingvismul îmbunătățește și competitivitatea economiei UE.

Din cauza lipsei de competențe lingvistice companiile pierd contracte internaționale, iar mobilitatea
competențelor și a talentelor este îngreunată. Cu toate acestea, mulți europeni ies de pe băncile școlii fără a
avea cunoștințe practice într-o a doua limbă. Din acest motiv, UE a decis ca îmbunătățirea predării și
învățării limbilor străine să devină o prioritate.

Competențele lingvistice și de comunicare sunt extrem de importante atât pentru cetățeni, cât și pentru
întreprinderi.

Limbile definesc identitatea fiecăruia dintre noi, dar fac parte în egală măsură dintr-un patrimoniu
comun. Ele pot fi punți de legătură între popoare și culturi, promovând înțelegerea reciprocă și sentimentul
apartenenței la identitatea europeană.

Politicile și inițiativele eficiente în materie de multilingvism pot multiplica oportunitățile de care

beneficiază cetățenii. Competențele lingvistice sporesc șansele de a obține un loc de muncă, facilitează
accesul la servicii și drepturi și consolidează solidaritatea prin îmbunătățirea dialogului intercultural și a
coeziunii sociale.

În prezent, în UE există trei alfabete și 24 de limbi oficiale. Alte 60 de limbi sunt vorbite în mod
curent în anumite regiuni sau de către grupuri specifice. Numărul limbilor vorbite în UE a sporit odată cu
imigrația. Se estimează că, în momentul de față, pe teritoriul UE conviețuiesc cel puțin 175 de naționalități.

Diversitatea lingvistică este consacrată la articolul 22 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii
Europene. Respectarea drepturilor persoanelor care aparțin minorităților este un element fundamental al
Cartei. Aceasta interzice discriminarea împotriva grupurilor minoritare și impune respectarea diversității
culturale, religioase și lingvistice în întreaga Uniune. Comisia se asigură că drepturile fundamentale și, în
special, dreptul de a nu fi discriminat, sunt respectate atunci când se pune în aplicare legislația UE.

Însă statele membre au dreptul exclusiv de a defini sau de a recunoaște minoritățile naționale în
interiorul frontierelor lor, inclusiv drepturile grupurilor minoritare la autodeterminare (așa cum se prevede în
Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare a Consiliului Europei și în Convenția-cadru pentru
protecția minorităților naționale). Acest drept se extinde la limbile naționale sau regionale ale minorităților.

Fiecare țară are un anumit grad de diversitate lingvistică și propriile modalități de gestionare a acestei
diversități. Multe abordări pedagogice interesante pot fi găsite în regiunile bilingve și în clasele multilingve
din Europa. Eurydice, rețeaua Uniunii Europene care grupează unitățile naționale în vederea analizării
sistemul educativ, este stabilită în toate țările participante la programul Erasmus+. În raportul său din 2017
privind datele-cheie referitoare la predarea limbilor în școlile din Europa, rețeaua a inclus măsuri de sprijin
pentru predarea limbilor regionale sau minoritare. O publicație recentă a Eurydice oferă o imagine de
ansamblu asupra măsurilor luate de autoritățile din domeniul educației pentru a sprijini predarea limbilor
regionale și minoritare în școli.

Firme europene pierd deseori contracte din cauza faptului că nu sunt familiarizate cu alte limbi și
culturi. Este clar necesară o abordare strategică a comunicării multilingve.

Tinerii care învață limbi străine pot studia și se pot forma în străinătate. Ei au astfel atât posibilitatea
de a urma stagii de formare în anumite discipline, cât și pe aceea de a-și consolida competențele lingvistice
și abilitățile de comunicare interculturală, ceea ce le conferă un plus de valoare în fața angajatorilor.

Un nou studiu UE privind impactul programului de mobilitate pentru studenți Erasmus demonstrează
că absolvenții cu experiență peste hotare au șanse mult mai bune pe piața tot mai internațională a muncii.

Peste tot în Europa, copiii migranți aduc în clase o multitudine de limbi și competențe lingvistice.
Acestea reprezintă un avantaj potențial pentru cetățeni, școli și societate, în general.

Deși cifrele diferă considerabil între statele membre – de la 1 % în Polonia la 40 % în Luxemburg – la

nivelul întregii UE, doar 10 % dintre toți elevii învață într-o altă limbă decât cea maternă.

Se pune deci problema unei mai bune exploatări a potențialului reprezentat de diversitatea lingvistică a
UE. S-a demonstrat că, în ceea ce privește competențele de bază, copiii migranți obțin în general rezultate
mai proaste decât colegii lor.

Școlile trebuie să își adapteze metodele de predare pentru a încuraja participarea pozitivă și
constructivă a copiilor care vorbesc altă limbă și provin din medii culturale diferite, dându-le tuturor
posibilitatea să evolueze în condiții optime.

Ziua europeană a limbilor este un eveniment organizat anual la data de 26 septembrie pentru:

a pune în valoare varietatea limbilor vorbite în Europa,


a promova diversitatea culturală și lingvistică,

a încuraja învățarea limbilor străine la orice vârstă – cunoașterea mai multor limbi facilitează

comunicarea cu alte persoane și succesul profesional și contribuie la dezvoltarea întreprinderilor

Ziua europeană a limbilor a fost introdusă de Comisia Europeană și de Consiliul Europei, care
reprezintă 800 de milioane de europeni din 47 de țări. La evenimente participă numeroase institute culturale
și lingvistice, asociații, universități și mai ales multe școli și licee. Lansată în 2001 – Anul european al
limbilor – Ziua europeană a limbilor se sărbătorește de atunci an de an.

Cursuri de limbi străine, jocuri, discuții, conferințe, emisiuni radio etc. vor avea loc în întreaga
Europă, în jurul datei de 26 septembrie.

Pentru mai multe informații despre ultimele evenimente, accesați site-ul Consiliului Europei (pagina
dedicată Zilei europene a limbilor). Reprezentanțele Comisiei Europene organizează diverse evenimente în
colaborare cu partenerii lor din toate statele membre UE.

Certificatul lingvistic european este un premiu care încurajează dezvoltarea de noi tehnici și inițiative
în domeniul predării și învățării limbilor străine, precum și consolidarea cunoașterii altor culturi în întreaga
Europă.
 Certificatul se acordă o dată pe an sau o dată la doi ani celor mai inovatoare inițiative de învățare a
limbilor străine din fiecare țară participantă la programul Erasmus+ și la programul de acordare a
Certificatului. Programul acoperă toate sectoarele educației și formării.

Sprijinind astfel de inițiative la nivel local și național, Certificatul are ca principal scop ridicarea
standardelor în materie în toată Europa. Certificatul lingvistic european este de obicei acordat de agențiile
naționale Erasmus+.

Iată câteva exemple de inițiative lingvistice cărora le-a fost acordat recent Certificatul lingvistic
european.

Cercetările recente sugerează că multilingvismul este una dintre cele mai bune modalități de a-ți ține
creierul în priză. Persoanele multilingve tind să gestioneze mai bine sarcinile simultane, să aibă o memorie
mai bună și să găsească mai ușor cuvintele potrivite. Acesta este premisa inițiativei „Wise words” din
Danemarca. Ea urmărește să le prezinte elevilor, părinților și cadrelor didactice avantajele multilingvismului
și să ofere recunoaștere competențelor lingvistice avansate. Ca parte a campaniei, elevii povestesc cum e să
fii multilingv și spun care sunt provocările și oportunitățile pe care le oferă această competență în context
școlar și educațional.

Inițiativa „Happy together”, din Malta, urmărește să-i ajute pe elevi să învețe mai bine limba malteză,
indiferent de disciplinele preferate. Școala are 1 100 de elevi și 170 de angajați. Elevii au 55 de naționalități
diferite, din întreaga lume. Peste 70 % din elevii școlii nu sunt maltezi. Cum diversitatea a fost dintotdeauna
o realitate locală, școala a dezvoltat o abordare și o atmosferă în care toți elevii să se simtă confortabil. Ea
reprezintă acum o sursă de inspirație pentru alte școli.

Inițiativa „Limba nostra”, din Italia, este condusă de un consorțiu de școli care a creat noi programe de
învățământ pentru limba sardă și graiul gallurez, puse în aplicare în etape școlare consecutive, de la
învățământul preșcolar la învățământul primar și secundar. Proiectul a oferit o abordare multidisciplinară,
care le-a permis elevilor să învețe noțiuni de geografie, mediu, istorie și antropologie în limbile respective.

Pentru a integra mai bine populația tot mai mare de imigranți, regiunea Umbria a creat o rețea
consacrată de universități, școli pentru adulți și organizații nonprofit care împărtășesc obiective, instrumente
și fonduri pentru a dezvolta programe lingvistice pentru migranți și cetățeni străini: ‘Corsi Integrati di
Cittadinanza - Conoscere l’Italiano per Comunicare!’

Sitografie:

https://ec.europa.eu/education/policies/multilingualism/european-language-initiatives_ro

https://epale.ec.europa.eu/en/blog/epale-focus-european-day-languages

https://www.schooleducationgateway.eu/ro/pub/theme_pages/language_learning.htm

https://erasmusplusols.eu/ro/