Simulare Olt, E.N.

Subiectul I
A. 1. Două metode de recapitulare eficientă sunt: ,,repetarea spațială’’ și ,,practica de
recuperare din memorie’’.
2. d)
3. c)
4. b)
5. Fals; Adevărat; Fals; Adevărat; Fals; Adevărat.
6. O trăsătură morală a tatălui identificată în fragmentul de mai sus o constituie blândețea.
Mijlocul de caracterizare este indirect și reiese din gestul acestuia. O secvență relevantă o
reprezintă: ,, îmi spuse cu o duioșie izvorâtă numai din tristețea pricinuită’’.
7. Un element comun, la nivelul celor două texte, îl constituie importanța unui examen în
viața unui elev.
În primul fragment, un băiat și tatăl său pornesc la drum cu o căruță pentru a se înscrie la
un examen de admitere de la o școală dintr-o altă localitate.
În cel de-al doilea text nonliterar, sunt oferite informații cu privire la pregătirea intensă a
elevilor pentru examene și modul în care aceștia ar trebui să își găsească metodele de
învățare mult mai ușor și să-și gestioneze emoțiile.
8. Consider că părinții ar trebui să se implice în alegerea unei școli potrivite pentru copiii
lor, având în vedere faptul că au experiență de viață și își cunosc copilul foarte bine,
reușind să-l ajute să ia decizia potrivită.
Orice părinte merită să își încurajeze copilul în alegerea unei instituții aparte, dar să fie
atent să i se potrivească atât colectivul, cât și profilul ales. De exemplu, așa cum reiese
din textul 1., ,,Viața ca o pradă’’, tatăl își încurajează copilul să meargă la admiterea de la
o altă școală, ducându-se cu el, însă îl avertisează că fără bursă nu-l poate susține.
9. Ideea textului fragmentar ,,Viața ca o pradă’’, de Marin Preda mă trimite cu gândul la
opera ,,Amintiri din copilărie’’, de Ion Creangă.
Valoarea morală, la nivelul celor două texte, o constituie dragostea și preocuparea
părinților pentru educația copiilor.
În textul-suport, un tată își duce cu căruța copilul la o altă școală pentru a susține
admiterea și încearcă să-l determine să înțeleagă faptul că are nevoie să se implice în
procesul de învățare, întrucât el nu-și permite să-l susțină fără bursă.
În opera lui Creangă, Smaranda, mama lui Nică insistă ca al ei băiat să meargă să
studieze la Seminarul de la Socola, la Iași pentru a deveni un om cu carte și preot, cu
toate că băiatul se împotrivește, dorindu-și a rămâne în satul natal.
B. 1. d)
2. c)
3. b)
4. c)
5. ,,spune’’-modul imperativ;
,,să audă’’-modul conjunctiv;
,,sunt’’-modul indicativ.
6. Tată, mergem la munte astăzi?
Curiozitatea este pentru examen.
7. „Tatăl meu era posomorât/ şi nu scotea un cuvânt mergând pe lângă cai./”
Numărul de propoziții=2
Tipul de raport sintactic este de coordonare, prin joncțiune, cu conjuncția coordonatoare
copulativă ,,și’’.
8. pe care, a cărui, său, lui, această, un eșec.

Subiectul al II-lea

Un tată, care pare să fie îngândurat, călătorește cu căruța împreună cu fiul lui. În tăcerea
acestuia, părintele își mângâie copilul. Cei doi se îndreaptă către o școală de la munte și
copilul este îngrijorat, întrucât nu știe sigur dacă rămâne să studieze acolo, mai ales că
sunt mulți candidați. Tatăl este conștient de concurența de la admitere și îi accentuează
copilului că nu are posibilități să-l susțină, dacă nu prinde bursă. Copilul îl ironiează, iar
tatăl crede că cei din jurul băiatului râd de el, dacă el nu reușește la examen, dar nu se
teme, fiind stăpân pe propriile cunoștințe. Băiatul începe să fie interogat de tată cu
anumite întrebări pentru a-l testa. Cei doi încep să râdă și, într-un târziu, ajung la un han
dintr-o localitate.