Universitatea din București

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației

Master Pedagogii Alternative și Artă Teatrală în Educație, anul I

APLICATIVITATEA PSIHOLOGIEI POZITIVE ÎN EDUCAȚIE

Psihologia pozitivă este în atenția cercetătorilor din psihologie, științe ale educației și
neuroștiințe de câteva decenii. Este un studiu relativ tânăr, dar care a ajuns într-un timp scurt să
prezinte un întreg sistem de funcționalitate pentru oamenii care își doresc să fie cu adevărat
fericiți. Psihologia pozitivă pune accentul pe impactul emoțiilor pozitive asupra sănătății. “Un
stil de viață echilibrat, conștientizarea emoțiilor și controlul lor, cultivarea emoțiilor pozitive,
măresc capacitatea de adaptare la stresul societății moderne și cresc șansele performanțelor
școlare.”

Mihalyi Csikszentmihalyi, omul care face parte din primul lot de investigatori ai
psihologiei pozitive, profesor la Claremont Graduate University din California de Sud, autorul
conceptului de flow sau flux şi de experiență optimală, propune câteva caracteristici
responsabile procesului de well-being.

1. Echilibru între provocare și abilitate – “ Să știm că activitatea este dublă:

competențele noastre sunt adecvate, iar activitatea nu este anxioasă sau plictisitoare.
Ne confruntăm cu o sarcină pe care o putem realiza.”
2. Concentrarea asupra sarcinii – “Trebuie să fim capabili să ne concentrăm pe ceea
ce facem.”
3. Obiective bine definite, ține clare –“ Sarcina are scopuri clare.”
4. Feedback – “Activitatea ne oferă un feedback imediat.”
5. Controlul acțiunii – “Implicare totală, focus, concentrare.”
6. Absența preocupării pentru sine – “ Lipsa grijii de sine“
7. Alterarea percepției timpului – “Simțul trecerii timpului este alterat, orele trec
precum minutele și minutele se pot întinde ca orele.”
8. Experiența autotelică, starea de bine – “Sentiment de euforie, starea de a fi în
afara realității de zi cu zi și motivația intrinsecă produce starea de FLOW și devine
propria recompense.”

MARTIN SELIGMAN, psiholog, profesor și autor de cărți de autocunoaștere și ajutor,

participant activ în procesul de dezvoltare al psihologiei positive, propune modelul PERMA.
Cele cinci principia ale modelului PERMA se pliază perfect pe necesitățile elevilor în procesul
de învățare. Ce înseamnă această prescurtare?
Universitatea din București
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației
Master Pedagogii Alternative și Artă Teatrală în Educație, anul I

P –POSITIVE EMOTION/ EMOȚII POZITIVE

E- ENGAGEMENT/ IMPLICARE

R- POSITIVE RELATIONSHIP/ RELAȚII APROPIATE

M- MEANING/ SENSUL ÎN VIAȚĂ

A- ACCOMPLISHEMENT/ SUCCESLE

Fiind profesor de arta actorului, am descoperit că toate cele cinci elemente ale modelului
PERMA, se regăsesc în tot procesul de formare al actorilor.

POSITIVE EMOTION – În atelierul de arta actorului, elevii învață că una din cele
mai importante arme pe care o pot folosi, este propria emoție. Teatrul ne oblige să lucrăm cu
toate tipurile de emoție pe care le avem și de cele mai multe ori, ne obligă să transformăm
emoțiile negative sau emoțiile care au un puternic impact emotional, în emoții pozitive. Un prim
pas în arta actorului este să reușești să transformi emoțiile pe care nu le mai poți controla și care
te deconcentrează în emoții pozitive. Cum facem asta? Apelând la cele șapte aspecte ale
spontaneității. “Prin spontaneitate interiorul nostru se restructurează. Spontaneitatea creează
o explozie care pe moment ne eliberează de sistemele de referință depășite, de amintiri
sufocante, de fapte și de informații vechi. Spontaneitatea este momentul de libertate personală
când suntem puși în fața unei realități pe care o vedem, o explorăm și în conformitate cu care
acționăm. În această realitate, fragmentele eului nostrum funcționează ca un singur tot. Este
momentul descoperirilor, al experimentării, al expresiei creatoare.” – Viola Spolin,
Improvizație pentru teatru, U.N.A.T.C PRESS

ENGAGEMENT- Un elev/student la arta actorului trebuie să vină cu mintea și sufletul

deschise spre a descoperi, a experimenta și a învăța. Prin urmare, implincarea este o altă cheie
pe care elevul trebuie să o aibă la îndemână. Implicarea elevului nu trebuie să fie doar fizică,
sau doar la nivel declarativ. Implicarea vine cu tot bagajul emoțional, cultural și experimental
pe care elevul îl are și îl folosește ca atare.

POSITIVE RELATIONSHIP - Relația dintre profesorul de arta actorului și elevul său

este întotdeauna o relație specială. Relația profesor- elev se formează în timp și necesită în
primul rând voință. Elevul trebuie să vrea să fie acolo, să vrea să se implice, să se deschidă în
fața
Universitatea din București
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației
Master Pedagogii Alternative și Artă Teatrală în Educație, anul I

profesorului. De asemenea, profesorul are aceeași treabă de făcut, el trebuie să vrea să fie în
acel timp (aici și acum) cu elevii săi și să fie dispus să se deschidă cu mintea și sufletul. Elevul
și profesorul lucrează permanent cot la cot. Procesul de evoluție implică ambele părți. Atelierul
de arta actorului înseamnă experimentare. „Experimentare înseamnă pătrundere în mediul
înconjurător, IMPLICARE ( relaționare) organică totală în el. Implicare la toate nivelurile:
intelectual, fizic, și intuitiv.” - Viola Spolin, Improvizație pentru teatru, U.N.A.T.C PRESS

MEANING- Găsirea sensului în viață presupune ca omul să aibă obiective bine

stabilite atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Este important ca omul să știe pentru ce
trăiește, să descopere care este crezământul său și să se ghideze după propriile principii. Acest
lucru este element esențial în teatru. Ceea ce vedem pe scenă nu este ficțiune. Sun situații reale
de viață, sensuri și nonsensuri, idei, teorii, presupuneri, etc. Sensul în viață îți oferă sensul pe
scenă. Experiența personală, dezvoltă experiența profesională. „Oriunde ne întâlnim, în clasă
sau în spectacol, această întâlnire trebuie să fie un moment al procesului artistic, un moment
de teatru viu. Depinde numai de noi să înțelegem acest proces organic (stabilind care este
scopul acestuia) prin care munca noastră capătă viață.”- - Viola Spolin, Improvizație pentru
teatru, U.N.A.T.C PRESS

ACCOMPLISHEMENT – Acest ultim pas începe atunci când omul poate observa
rezultatele muncii sale. În teatru, aceste succese se remarcă atunci când actorul înțelege,
rezonează până în măduva oaselor cu personajul său. De foarte multe ori este suficient ca o
experiență personală de viață să îi schimbe actorului întreaga viziune asupra unei simple replici.
Exemplul pe care doresc să îl menționez aici este din experiența mea profesională care și-a atins
un mic obiectiv prin prisma experienței personale. Sunt actriță colaboratoare a Teatrului George
Ciprian din Buzău. Printre ultimele producții ale teatrului, se numără și spectacolul Lampa lui
Aladdin în care eu joc. Personajul meu, Dalia, un personaj foarte amuzant, plin de energie are
o replica cu un mesaj plin în finalul unei scene, acestă replică este “SPERANȚA MOARE
ULTIMA”. În timpul repetițiilor eram mereu crispată la gândul că următoarea mea replică este
acesta pentru că nu o simțeam, nu o credeam. Nu puteam face analogia cu nimic din viața mea
în așa fel încât să mă cred eu pe mine spunând aceste cuvinte. Până într-o zi, când urma să am
spectacol și cu câteva minute înainte am aflat că bunica mea este într-o situație extrem de fragilă
Universitatea din București
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației
Master Pedagogii Alternative și Artă Teatrală în Educație, anul I

și că nu mai exista nici o șansă ca ea să fie bine, asta după ce cu mai puțin de o lună, m-am
despărțit brusc de bunicul meu. Nu m-am gândit deloc la informația acesta, am zis că trebuie să
duc spectacolul la final și abia după aceea o să îmi las mintea să fie acolo. Numai că a venit
acea scenă în care trebuia să se audă în sală „SPERANȚA MOARE ULTIMA”. Pentru prima
dată, am simțit cu adevărat care este mesajul acelei replici. Am trăit succesul. Mi-au dat
lacrimile pentru că trăiam atât în viața personală, cât și în viața profesională aceeași experiență.
Succesul meu profesional, s-a datorat vieții personale.

Consider că aplicabilitatea psihologiei pozitive în educație ar trebui să devină obiectiv

obligatoriu în orice formă de învățare. Coincidență sau nu, arta actorului are la bază pe lângă
toate detaliile tehnicie și psihologia pozitivă. Încerc constant să îmi încurajez elevii să-și
exprime emoțiile și să îi fac să înțeleagă că în procesul lor de evoluție, emoția este cheia spre
echilibru și succes.
Universitatea din București
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației
Master Pedagogii Alternative și Artă Teatrală în Educație, anul I

BIBLIOGRAFIE

1. VIOLA SPOLIN, Improvizație pentru teatru, U.N.A.T.C. PRESS, București 2008,

traducere Mihaela Balan- Bețiu
2. Shernoff D.J., Hoogstra L. Continuing motivation beyond the high school classroom”,
in M. Michaelson, J. Nakamura (Eds.), Supportive frameworks for youth engagement.
New York: Jossey Bass, 2001
3. Csikszentmihalyi M, Flow- the psychology of optimal experience, New York, 2004.
4. Audrey Akoun, Isabelle Pailleau, Pedagogia pozitivă, Didactica Publishing House,2013
5. www.psihoteca.ro