„ar fi putut să știe”

Traficul de Persoane: o activitate de milioane, cu milioane de

victime, care nu poate fi controlată fără implicarea actorilor
comunitari

Cazurile recente de recrutare prin metoda Loverboy cu scopul exploatării online au atras
vizibilitate sporită în media precum și atenția opiniei publice asupra mecanismelor din spatele
traficului de persoane.

Marți, 31 ianuarie, Guvernul a aprobat Mecanismul național de identificare și referire

(MNIR), mecanism la revizuirea căruia a fost implicată și Asociația eLiberare, membră a
Platformei ProTECT.

Mecanismul național de identificare și referire este un cadru formal de cooperare, în baza căruia
instituțiile și organizațiile implicate în lupta împotriva traficului de persoane îndeplinesc
atribuțiile statuate pentru protejarea și promovarea drepturilor victimelor acestui fenomen, în
vederea îmbunătățirii capacității de identificare a victimelor și de asigurare a protecției și
asistenței acestora, indiferent de persoana, instituția sau organizația cu care aceasta intră în
contact pentru prima dată.

Noul MNIR face distincția între victimă potențială, victimă prezumată și victimă identificată,
identificarea victimei traficului de persoane ținând cont atât de perspectiva legală, cât și de
perspectiva victimologică. MNIR promovează identificarea imediată a victimelor traficului de
persoane, ceea ce le permite un acces mai facil la servicii de protecție și asistență specializate.

Dat fiind faptul că multiple articole sau opinii exprimate în ultima lună perpetuează clișee legate
de portretizarea victimelor, dorim astăzi să venim în sprijinul celor care documentează
fenomenul cu concluziile intermediare ale studiului „Traficul de Persoane – perspective ale
supraviețuitorilor asupra actorilor comunitari” efectuat de Centrul pentru Studiul

Proiect implementat de:

1
Democrației, în cadrul proiectului #ProActiv și-a propus să găsească cât mai multe răspunsuri
utile în frânarea fenomenului.

Deși prelucrarea concluziilor este încă în desfășurare, supraviețuitorii consideră că un rol activ
l-ar fi putut avea:

● autoritățile locale însărcinate cu protecția socială, prin cunoașterea și sprijinirea

nediscriminatorie a familiilor defavorizate, familii a căror „nevoie de a-și face un rost pe
lume” le face vulnerabile față de traficul de persoane.

● forțele de ordine și sistemul de justiție, printr-o mai bună înțelegere a fenomenului,

dar și prin reducerea frecvenței situațiilor în care reprezentanții acestora sunt implicați
direct în activități infracționale.
De menționat că durata procesului de investigare, strict legată de proceduri, resurse și
cadru legislativ, afectează direct deschiderea și încrederea victimelor în forțele de
ordine, acestea asociind efectele cu interfața și sistemul.

● sistemul sanitar, prin identificarea semnelor și respectarea protocolului de consult fără

supraveghetori.

● sistemul educațional, prin eliminarea etichetelor puse copiilor care provin din categorii
defavorizate („avem atâtea fete amărâte pe care se pune o etichetă în școală, care
doare”) și implementarea și aplicarea politicilor anti bullying, prevenind astfel
vulnerabilitatea la traficul de persoane.

● vulnerabilitatea copiilor aflați în plasament sau altă formă de ocrotire, printr-o mai
bună capacitate de control a situațiilor în care exploatatorii provin chiar din rândul
persoanelor desemnate să protejeze copiii aflați în sistem.

● familia, printr-o mai atentă analiză a cauzelor schimbărilor de comportament. Reacția

familiei este dependentă de existența unor mecanisme funcționale de protecție,
deoarece uneori și familia, la rândul său, este victima amenințărilor sau a șantajului.

● cetățenii, prin creșterea înțelegerii la nivelul publicului larg, dar și implementarea unor
procese facile, cunoscute, funcționale, menite să susțină implicarea.

Proiect implementat de:

2
 Reamintim că proiectul #ProActiv s-a desfășurat timp de 20 de luni și, pe lângă acest
studiu, au mai avut loc următoarele etape:

● Inaugurarea unui Centru de Informare și Asistență în detectarea și notificarea de cazuri

de victime ale traficului de persoane. În cadrul centrului au fost preluate până în prezent
500 de solicitări de asistență, au fost oferite 100 de ore de consiliere și au fost
trimise 38 de notificări.

● Realizarea unei campanii de advocacy pentru introducerea unui nou Mecanism

Național de Identificare și Referire a Victimelor Traficului de Persoane care să
includă identificarea proactivă, mecanism adoptat prin HG in 31 ianuarie.
● Lansarea unei campanii naționale complexe de educație, informare și conștientizare pe
tema traficului de persoane, din perspectiva drepturilor omului, care s-a desfășurat pe
multiple canale online și offline și care a atins câteva milioane de persoane, dintre care
2.8 milioane de vizualizări pe canalele de conținut video folosite preponderent de
adolescenți.

● Traininguri pentru 680 de specialiști privind lucrul cu victimele abuzurilor și

victimele traficului de persoane, perspectivele procedurale centrate pe victimele de
trafic și detectarea și notificare cazurilor de trafic.

Proiectul „ProActiv: Detectarea și notificarea cazurilor de trafic de persoane în

comunitate” este derulat de Asociația eLiberare în parteneriat cu Agenția Națională Împotriva
Traficului de Persoane și Asociația Centrul pentru Studiul Democrației, cu sprijinul financiar
Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin
Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este să crească nivelul de informare și
conștientizare în rândul populației din România cu privire la victimele traficului de persoane și
să dezvolte capacitatea de detectare și notificare a celor mai relevanți actori din comunitate
(asistenți sociali, personal medical și polițiști).

Despre Programul Active Citizens Fund România

Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021.
Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și de a
consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda,

Proiect implementat de:

3
Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația
pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru
Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de
Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE
și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a
cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de
46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și
capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării
democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile
bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații
despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru
mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro.

Persoană contact: Laura Sachelarie-Ciubotariu, manager comunicare

Email: laura@eliberare.com
Telefon: +40 770 714 327

Proiect implementat de: