Alexandru 

NEDERIŢA 
doctor habilitat în economie, 
profesor universitar, ASEM 
 

Corespondenţa conturilor privind contabilitatea imobilizărilor

necorporale

Revista „Contabilitate şi audit” începe publicarea materialelor într-o rubrică nouă, în care vor fi prezentate
formulele contabile aferente fiecărui cont, în ordinea amplasării lor în Planul general de conturi contabile.
După caz, vor fi expuse comentarii privind interconexiunea formulelor contabile pentru anumite tipuri
(grupe) de fapte economice.
Pentru comoditate, materialele publicate pot fi decupate din revistă şi broşate. Editarea unei lucrări
separate consacrate acestei tematici în anii următori nu se preconizează.
 
Corespondenţa conturilor privind contabilitatea imobilizărilor necorporale
 
Modul de contabilizare a imobilizărilor necorporale este reglementat de SNC „Imobilizări necorporale şi
corporale”, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 118 din 06.08.2013 (vezi site-ul
http://mf.gov.md/ru/actnorm/contabil/standartnew). În conformitate cu pct. 38 din acest standard,
imobilizările necorporale includ: invenţiile, mărcile, licenţele, know-how-urile, francizele, programele
informatice, desenele şi modelele industriale, website-urile, drepturile de utilizare a imobilizărilor
corporale primite sub formă de aport la capitalul social, drepturile de autor, drepturile care rezultă din
titluri de protecţie, alte imobilizări necorporale.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea imobilizărilor necorporale în Planul general
de conturi contabile sînt prevăzute următoarele conturi:
■ 111 „Imobilizări necorporale în curs de execuţie”;
■ 112 „Imobilizări necorporale”;
■ 113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale”;
■ 114 „Deprecierea imobilizărilor necorporale”.
 
Contul 111 „Imobilizări necorporale în curs de execuţie”
Contul 111 este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea imobilizărilor necorporale
aflate în procesul de creare, modernizare şi de pregătire pentru utilizare după destinaţie, precum şi a
imobilizărilor necorporale interconexate cu alte imobilizări care necesită lucrări de pregătire pentru
utilizare după destinaţie.
În cazul în care lucrările de creare, modernizare şi/sau de pregătire a imobilizărilor necorporale pentru
utilizare după destinaţie sînt efectuate de către o subdiviziune separată (auxiliară) a entităţii, costurile
aferente se acumulează în cursul perioadei de gestiune în debitul contului 812 „Activităţi auxiliare”, cu
decontarea ulterioară în conturile 111 şi/sau 112.
La efectuarea operaţiunilor cu imobilizările necorporale în curs de execuţie, se întocmesc formulele
contabile (în continuare – formule) prezentate în tabelul 1.
În tabele noţiunea „imobilizări necorporale” (la diferite cazuri) este prezentată prin abrevierea „IN”.
 
Tabelul 1
Formule contabile pentru operaţiunile cu imobilizările necorporale în curs de execuţie
 

Nr. Conţinutul operaţiunii Conturi corespondente

crt. debit credit
1 2 3 4
1 Calcularea amortizării altor IN utilizate nemijlocit la crearea, modernizarea şi pregătirea IN pentru 111 113
utilizare după destinaţie
2 Calcularea amortizării mijloacelor fixe utilizate nemijlocit la crearea, modernizarea şi pregătirea IN 111 124
pentru utilizare după destinaţie
3 Casarea materialelor utilizate la crearea, modernizarea şi pregătirea IN pentru utilizare după 111 211
destinaţie
4 Casarea OMVSD cu valoarea unitară nu mai mare de 1/6 din limita stabilită de legislaţie (1 000 lei), 111 213
utilizate nemijlocit la crearea, modernizarea şi pregătirea IN pentru utilizare după destinaţie
5 Calcularea uzurii OMVSD utilizate nemijlocit la crearea, modernizarea şi pregătirea IN pentru utilizare 111 214
după destinaţie. Înregistrarea menţionată este precedată de formula: Dt 2132 „OMVSD în
exploatare”; Ct 2131 „OMVSD în stoc”, întocmită la transmiterea unor astfel de obiecte în exploatare
6 Reflectarea valorii IN primite sub formă de subvenţii. Înregistrarea menţionată este precedată de 111 234
formula privind recunoaşterea subvenţiilor: Dt 234; Ct 424
7 Reflectarea valorii IN primite de către organizaţiile necomerciale pentru realizarea unor misiuni 111 234
speciale. Înregistrarea menţionată este precedată de formula privind recunoaşterea mijloacelor cu
destinaţie specială: Dt 234; Ct 425 sau 537. La transmiterea în exploatare a IN, finanţările şi
încasările cu destinaţie specială se decontează la fondul de autofinanţare prin formula:
Dt 425 sau 537; Ct 341
8 Raportarea cotei corespunzătoare a cheltuielilor anticipate curente la costul IN în curs de execuţie 111 261
9 Reflectarea valorii IN în curs de execuţie primite de la proprietari pentru acoperirea pierderiloranilor 111 313
precedenţi. Înregistrarea menţionată este precedată de formula: Dt 313, subcontul 3132 „Capital    
nevărsat privind acoperirea pierderilor anilor precedenţi”; Ct 332
10 Reflectarea valorii IN în curs de execuţie (aprobată prin decizia organului împuternicit al entităţii) 111 313
primite ca aport la capitalul social în cazul creării entităţii. Înregistrarea menţionată este precedată
de formulele de reflectare a mărimii nominale a capitalului social:
● în societăţile pe acţiuni:
- după înregistrarea de stat a societăţii:
Dt 313; Ct 314,
- după înregistrarea acţiunilor de Comisia Naţională a Pieţei Financiare: Dt 314, Ct 311;
● în societăţile cu răspundere limitată şi în alte entităţi: Dt 313; Ct 311
11 Reflectarea valorii IN în curs de execuţie (aprobată prin decizia organului împuternicit al entităţii) 111 314
primite ca aport la capitalul social în cazul majorării acestuia. Formula se întocmeşte în cazul
primirii IN în curs de execuţie pînă la înregistrarea de stat a modificărilor operate în actele de constituire
ale entităţii. După înregistrarea de stat se întocmeşte formula: Dt 314; Ct 311
12 Reflectarea sumei majorării (ajustării) valorii IN în curs de execuţie intrate în anii precedenţi 111 331
13 Reflectarea surplusului de reevaluare a IN în curs de execuţie. Formula se întocmeşte în cazul 111 343
evaluării ulterioare a imobilizărilor necorporale conform modelului reevaluării prevăzut în IAS 38
„Imobilizări necorporale”
14 Reflectarea valorii IN în curs de execuţie primite în gestiune economică 111 427, 543
15 Reflectarea taxelor de înregistrare şi a altor plăţi obligatorii achitate la crearea, modernizarea şi 111 234, 544
transmiterea IN în exploatare
16 Calcularea dobînzilor aferente creditelor bancare şi împrumuturilor utilizate pentru crearea, 111 511, 512
modernizarea şi pregătirea IN pentru utilizare după destinaţie. Formula se întocmeşte numai la suma
dobînzilor calculate pînă la data transmiterii în exploatare a IN. Dobînzile calculate după această dată
se recunosc ca cheltuieli curente şi se reflectă prin formula: Dt 714; Ct 511, 512
17 Reflectarea valorii (fără TVA) serviciilor prestate de persoane terţe la procurarea, crearea, 111 421, 422, 521,
modernizarea şi pregătirea IN pentru utilizare după destinaţie. Conturile 421 şi 422 se aplică în cazul 522, 544
în care termenul de achitare a datoriilor depăşeşte 12 luni
18 Reflectarea valorii de cumpărare а IN (fără TVA) procurate, care necesită costuri suplimentare de 111 421, 422, 521,
pregătire pentru utilizare după destinaţie 522, 544
19 Calcularea salariilor angajaţilor încadraţi în procesul de creare, modernizare şi de pregătire a IN 111 531
pentru utilizare după destinaţie
20 Calcularea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii aferente salariilor angajaţilor 111 533
încadraţi în procesul de creare, modernizare şi pregătire a IN pentru utilizare după destinaţie
21 Reflectarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală aferente salariilor angajaţilor 111 533 sau 541
încadraţi în procesul de creare, modernizare şi pregătire a IN pentru utilizare după destinaţie.
Contul 533 se aplică în cazul în care salariile se calculează şi se achită în una şi aceeaşi lună, iar
contul 541, atunci cînd calcularea şi achitarea salariilor se efectuează în luni diferite
22 Reflectarea valorii IN în curs de execuţie primite de către organizaţiile necomerciale sub formă 111 544
de mijloace nepredestinate. La transmiterea în exploatare a acestor IN, suma altor datorii curente
se decontează la fondul de autofinanţare prin formula: Dt 544; Ct 341
23 Reflectarea valorii juste a plusurilor de IN în curs de execuţie constatate la inventariere 111 612
24 Reflectarea pierderilor reluate din deprecierea IN în curs de execuţie, contabilizate fărăaplicarea 111 621
contului 114
25 Reflectarea valorii IN în curs de execuţie primite cu titlu gratuit 111 622
26 Decontarea costului efectiv al ser-viciilor activităţilor de bază şi auxiliare prestate la crearea, 111 811, 812
modernizarea şi pregătirea IN pentru utilizare după destinaţie
27 Reflectarea cotei costurilor indirecte de producţie aferentă costului IN create, modernizate şi 111 821
pregătite pentru utilizare după destinaţie
28 Reflectarea costului de intrare al IN transmise în exploatare. Formula se întocmeşte la 112 111
respectarea criteriilor de recunoaştere a IN stabilite în pct. 6 din SNC „Imobilizări necorporale şi
corporale”
29 Capitalizareа costurilor de modernizare aferente IN care generează beneficii economice 112 111
suplimentare
30 Decontarea pierderilor din deprecierea IN în curs de execuţie ieşite. Formula se întocmeşte în 114 111
cazul contabilizării pierderilor din deprecierea IN sus-menţionate în contul 114
31 Decontarea costurilor pentru crearea IN destinate vînzării. Formula se întocmeşte în cazul în care 215 sau 111
entitatea a planificat iniţial să utilizeze obiectele create pentru necesităţi proprii în calitate de IN, dar 216
a luat decizia de vînzare a acestora pînă la transmiterea în exploatare
32 Reflectarea sumei diminuării (ajustării) valorii IN în curs de execuţie intrate în anii precedenţi 331 111
33 Decontarea reducerii de reevaluare a IN în curs de execuţie în limita mărimii surplusului de 343 111
reevaluare înregistrat în perioadele de gestiune precedente. Suma reducerii
care depăşeştesurplusul de reevaluare se decontează la cheltuielile curente prin formula: Dt 721;
Ct 111
34 Decontarea valorii contabile a lipsurilor de IN în curs de execuţie constatate la inventariere 714 111
35 Decontarea valorii contabile a IN în curs de execuţie ieşite 721 111
36 Reflectarea pierderilor din deprecierea IN în curs de execuţie, contabilizate fără utilizarea contului 114 721 111
37 Decontarea sumei depăşirii reducerii de reevaluare a IN în curs de execuţie asupra surplusului de 721 111
reevaluare înregistrat în perioadele de gestiune precedente sau în cazul absenţei acestuia
38 Decontarea valorii contabile a IN în curs de execuţie transmise gratuit 722 111
39 Decontarea valorii contabile a IN în curs de execuţie anulate, nimicite sau deteriorate în urma 723 111
modificării legislaţiei în vigoare şi a altor evenimente excepţionale
 
Contul 112 „Imobilizări necorporale”
Contul 112 este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea imobilizărilor necorporale
transmise în exploatare.
La efectuarea operaţiunilor cu imobilizările necorporale, se întocmesc formulele contabile prezentate în
tabelul 2.
 
Tabelul 2
Formule contabile pentru operaţiunile cu imobilizările necorporale
 

Nr. Conţinutul operaţiunii Conturi corespondente

crt. debit credit
1 2 3 4
1 Reflectarea costului de intrare al IN create şi/sau procurate (primite), transmise în exploatare după 112 111
pregătirea lor pentru utilizare
2 Capitalizarea costurilor de modernizare a IN, efectuată în regie proprie 112 111
3 Reflectarea valorii juste a IN primite sub formă de subvenţii. Aici şi în continuare în contul 112 se 112 234
reflectă IN intrate care nu necesită pregătire pentru utilizare după destinaţie. Înregistrarea
menţionată este precedată de formula privind recunoaşterea subvenţiilor: Dt 234; Ct 424
4 Reflectarea valorii IN primite de către organizaţiile necomerciale pentru realizarea unor misiuni 112 234
speciale. Înregistrarea menţionată este precedată de formula privind recunoaşterea mijloacelor cu
destinaţie specială: Dt 234; Ct 425 sau 537. La transmiterea în exploatare a IN, finanţările şi încasările
cu destinaţie specială se decontează la fondul de autofinanţare prin formula: Dt 425 sau 537; Ct 341
5 Reflectarea valorii IN primite de la proprietari pentru acoperirea pierderilor anilor precedenţi. 112 313
Înregistrarea menţionată este precedată de formula: Dt 313; Ct 332  
6 Reflectarea valorii IN (aprobată prin decizia organului împuternicit al entităţii) primite ca aport la 112 313
capitalul social în cazul creării entităţii. Înregistrarea menţionată este precedată de formulele de
reflectare a mărimii nominale a capitalului social:
● în societăţile pe acţiuni:
- după înregistrarea de stat a societăţii: Dt 313; Ct 314,
- după înregistrarea acţiunilor de Comisia Naţională a Pieţei Financiare: Dt 314; Ct 311;
● în societăţile cu răspundere limitată şi în alte entităţi: Dt 313; Ct 311
7 Reflectarea valorii IN (aprobată prin decizia organului împuternicit al entităţii) primite ca aport la 112 314
capitalul social în cazul majorării acestuia. După înregistrarea de stat a modificărilor în cauză,
capitalul neînregistrat se decontează la majorarea capitalului social al entităţii prin formula: Dt 314;
Ct 311
8 Reflectarea sumei majorării (ajustării) valorii IN intrate în anii precedenţi 112 331
9 Reflectarea surplusului de reevaluare a IN. Formula se întocmeşte în cazul evaluării ulterioare a IN 112 343
conform modelului reevaluării prevăzut în IAS 38 „Imobilizări necorporale”
10 Reflectarea valorii de cumpărare a IN (fără TVA) procurate 112 421, 422, 521,
522, 544
11 Capitalizarea costurilor de modernizare a IN, efectuată în antrepriză 112 421, 422, 521,
522, 544
12 Reflectarea valorii IN primite în gestiune economică 112 427, 543
13 Reflectarea valorii IN primite de către organizaţiile necomerciale sub formă de mijloace 112 544
nepredestinate. La transmiterea în exploatare a acestor IN, suma altor datorii curente se
decontează la fondul de autofinanţare prin formula: Dt 544; Ct 341
14 Reflectarea valorii juste a plusurilor de IN constatate la inventariere 112 612
15 Reflectarea pierderilor reluate din deprecierea IN. Formula se întocmeşte în cazul în care pierderile 112 621
sus-menţionate se contabilizează fără aplicarea contului 114
16 Reflectarea valorii IN primite cu titlu gratuit 112 622
17 Capitalizarea costurilor de modernizare a IN, efectuată de către subdiviziunile auxiliare ale entităţii 112 812
18 Reflectarea costului efectiv al IN create de către subdiviziunile auxiliare ale entităţii 112 812
19 Decontarea amortizării IN ieşite 113 112
20 Decontarea pierderilor din deprecierea IN ieşite. Formula se întocmeşte în cazul contabilizării 114 112
pierderilor sus-menţionate în contul 114
21 Reflectarea sumei diminuării (ajustării) valorii IN intrate şi transmise în exploatare în anii precedenţi 331 112
22 Decontarea valorii contabile a IN ieşite ale organizaţiilor necomerciale, cu excepţia IN utilizate în 341 112
activităţile economice statutare. Concomitent, se decontează amortizarea acumulată a acestor IN:
Dt 113; Ct 112
23 Decontarea reducerii de reevaluare a IN reevaluate (în limita surplusului de reevaluare înregistrat 343 112
în perioadele de gestiune precedente). Suma reducerii care depăşeşte surplusul de reevaluare se
decontează la cheltuielile curente prin formula: Dt 721; Ct 112
24 Decontarea valorii contabile a IN primite sub formă de subvenţii şi restituite din motivul neutilizării 424, 535 112
sau utilizării contrar destinaţiei. În cazul în care suma subvenţiilor care urmează a fi
restituită depăşeşte veniturile anticipate sau dacă nu există astfel de venituri, diferenţa se
 decontează la cheltuielile curente prin formula: Dt 714; Ct 544
25 Decontarea valorii contabile a IN aflate în gestiune economică şi restituite proprietarilor. În cazul 427, 543 112
în care valoarea contabilă a IN restituite este mai mică decît suma datoriilor, diferenţa se
decontează conform legislaţiei şi deciziei proprietarilor:
● la veniturile curente: Dt 427, 543; Ct 612; sau
● la capitalul social:
- pînă la înregistrarea de stat a modificărilor în actele de constituire: Dt 427, 543; Ct 314,
- după înregistrarea de stat a modificărilor în actele de constituire: Dt 314; Ct 311
26 Decontarea valorii contabile a lipsurilor de IN constatate la inventariere 714 112
27 Decontarea valorii contabile a IN ieşite. Concomitent, se decontează: 721 112
● amortizarea acumulată: Dt 113; Ct 112;
● pierderile din depreciere acumulate: Dt 114; Ct 112
28 Reflectarea pierderilor recunoscute din deprecierea IN, contabilizate nemijlocit în contul 112 721 112
29 Decontarea sumei depăşirii reducerii de reevaluare a IN asupra surplusului de reevaluare 721 112
înregistrat în perioadele de gestiune precedente sau în cazul absenţei acestuia
30 Decontarea valorii contabile a IN transmise gratuit 722 112
31 Decontarea valorii contabile a IN anulate, nimicite sau deteriorate în urma modificării legislaţiei în 723 112
vigoare şi a altor evenimente excepţionale
 
Contul 113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale”
Contul 113 este destinat generalizării informaţiei privind amortizarea imobilizărilor necorporale transmise
în exploatare.
La calcularea şi decontarea amortizării imobilizărilor necorporale, se întocmesc formulele contabile
prezentate în tabelul 3.
 
Tabelul 3
Formule contabile privind calcularea şi decontarea amortizării imobilizărilor necorporale
 

Nr. Conţinutul operaţiunii Conturi corespondente

crt. debit credit
1 2 3 4
1 Calcularea amortizării IN utilizate la crearea sau modernizarea altor IN 111 113
2 Calcularea amortizării IN utilizate la crearea sau modernizarea (reconstrucţia) mijloacelor fixe 121 113
3 Calcularea amortizării IN utilizate la pregătirea resurselor minerale spre extracţie 125 113
4 Calcularea amortizării IN utilizate la crearea/creşterea activelor biologice imobilizate 131 113
5 Calcularea amortizării IN utilizate la crearea sau modernizarea (reconstrucţia) investiţiilor imobiliare 151 113
6 Calcularea amortizării IN utilizate la efectuarea cheltuielilor anticipate pe termen lung şi curente 171, 261 113
(asimilarea unor tipuri noi de produse, recultivarea terenurilor etc.)
7 Calcularea amortizării IN utilizate în procesul de fabricare a produselor şi/sau de prestare a 215 113
serviciilor. Formula se întocmeşte în cazul contabilizării costurilor de producţie fără aplicarea conturilor
de gestiune
8 Reflectarea amortizării IN, calculată incomplet în anii precedenţi 331 113
9 Calcularea amortizării IN ale organizaţiilor necomerciale, intrate pe seama mijloacelor cu destinaţie 341 113
specială şi nepredestinate
10 Calcularea amortizării IN pe seama provizioanelor constituite anterior (de exemplu, pentru acoperirea 538 113
costurilor privind reparaţia, modernizarea, reconstrucţia şi ieşirea mijloacelor fixe)
11 Calcularea amortizării IN utilizate în procesul comercializării produselor/mărfurilor (embleme şi 712 113
mărci comerciale; dreptul de utilizare a timpului de antenă pentru publicitatea mărfurilor şi serviciilor;
desenele şi modelele industriale; dreptul de utilizare a locului în care este instalat panoul de publicitate
etc.)
12 Calcularea amortizării IN cu destinaţie generală şi administrativă (licenţe pentru efectuarea activităţii 713 113
de bază, programe informatice pentru oficiu şi ţinerea contabilităţii etc.)
13 Calcularea amortizării IN utilizate în activităţile economice statutare ale 718 113
organizaţiilor necomerciale
14 Calcularea amortizării IN primite sub formă de subvenţii (în funcţie de destinaţia utilizării acestor 712, 713, 722, 113
IN). Concomitent, în mărimea şi proporţia amortizării calculate, suma subvenţiilor utilizate se 811, 812,
decontează la veniturile curente prin formula: Dt 535; Ct 611, 612 etc. 821 etc.
15 Calcularea amortizării IN utilizate în activitatea de bază a entităţii şi/sau transmise în folosinţă 811 sau 215 113
temporară altor entităţi. Conform politicilor contabile, amortizarea IN transmise în folosinţă
temporară poate fi reflectată nemijlocit în contul 711
16 Calcularea amortizării IN utilizate în activităţile auxiliare 812 113
17 Calcularea amortizării IN cu destinaţie generală de producţie (brevete de invenţie, drepturi de 821 113
utilizare a IN, programe informatice pentru utilaj etc.)
18 Calcularea amortizării IN utilizate nemijlocit la executarea contractelor de construcţie 822 113
19 Calcularea amortizării IN cu destinaţie generală aferente contractelor de construcţie 823 113
20 Calcularea amortizării IN utilizate la transmiterea bunurilor spre prelucrare terţilor 834 113
21 Calcularea amortizării IN utilizate în producţiile şi unităţile de deservire ale entităţii 835 113
22 Decontarea amortizării acumulate a IN ieşite (vîndute, transmise, casate etc.) 113 112
23 Reflectarea amortizării IN transmise în folosinţă temporară, în gaj etc. Formula se întocmeşte în 113 113
debitul şi creditul subconturilor deschise la contul 113
24 Reflectarea amortizării IN la expirarea termenului contractului de folosinţă 113 113
 temporară şi/sau de gaj a acestora. Formula se întocmeşte în debitul şi creditul subconturilor
deschise la contul 113
25 Decontarea amortizării IN, calculată în plus în anii precedenţi 113 331
 
Contul 114 „Deprecierea imobilizărilor necorporale”
Contul 114 este destinat generalizării informaţiei privind deprecierea imobilizărilor necorporale în curs de
execuţie şi transmise în exploatare. Modul de recunoaştere, reluare şi decontare a pierderilor din
deprecierea imobilizărilor necorporale este reglementat de SNC „Deprecierea activelor” (vezi site-ul
http://mf.gov.md/ru/actnorm/contabil/standartnew). Conform pct. 24 din acest standard, pierderile din
deprecierea imobilizărilor necorporale pot fi contabilizate în baza uneia din următoarele două variante:
1) ca acumulare la un cont separat (prin analogie cu amortizarea acumulată); sau
2) nemijlocit în conturile de evidenţă a imobilizărilor necorporale.
La recunoaşterea, reluarea şi decontarea pierderilor din deprecierea imobilizărilor necorporale, se
întocmesc formulele contabile prezentate în tabelul 4.
În acest tabel sînt incluse formulele contabile privind recunoaşterea, reluarea şi decontarea pierderilor din
deprecierea imobilizărilor necorporale contabilizate în contul 114. În cazul contabilizării acestor pierderi
nemijlocit în conturile de evidenţă a imobilizărilor necorporale, în locul contului 114 se utilizează
conturile 111 şi 112.
 
Tabelul 4
Formule contabile privind recunoaşterea, reluarea şi decontarea pierderilor din deprecierea
imobilizărilor necorporale
 

Nr. Conţinutul operaţiunii Conturi corespondente

crt. debit credit
1 2 3 4
1 Majorarea (ajustarea) pierderilor din deprecierea IN recunoscute eronat (în mărime diminuată) în 331 114
anii precedenţi
2 Decontarea pierderilor din deprecierea IN reevaluate (în limita surplusului de reevaluareînregistrat 343 114
în perioadele de gestiune precedente). Suma pierderilor din depreciere, care depăşeşte surplusul de
reevaluare, se decontează la cheltuielile curente prin formula: Dt 721; Ct 114
3 Recunoaşterea pierderilor din deprecierea IN evaluate la valoarea contabilă 721 114
4 Decontarea pierderilor din depreciere aferente IN în curs de execuţie ieşite 114 111
5 Decontarea pierderilor din depreciere aferente IN ieşite 114 112
6 Diminuarea (ajustarea) pierderilor din deprecierea IN recunoscute eronat (în mărime majorată) în 114 331
anii precedenţi
7 Reluarea pierderilor din deprecierea IN decontate anterior la diminuarea surplusului de reevaluare a 114 343
acestora
8 Reluarea pierderilor din deprecierea IN decontate anterior la cheltuielile curente şi/sau a pierderilor 114 621
care depăşesc mărimea surplusului de reevaluare pe seama căruia acestea anterior au fost decontate
 
SNC “IMOBILIZĂRI NECORPORALE ŞI CORPORALE”

Introducere

1. Prezentul standard este elaborat în baza Directivelor UE, IAS 38 "Imobilizări necorporale", IAS 16
"Imobilizări corporale" şi IFRS 6 "Explorarea şi evaluarea resurselor minerale".

Obiectiv

2. Obiectivul prezentului standard constă în stabilirea modului de contabilizare a imobilizărilor necorporale şi

corporale şi de prezentare a informaţiilor aferente în situaţiile financiare.

Domeniu de aplicare

3. Prezentul standard se aplică tuturor imobilizărilor necorporale şi corporale cu excepţia:

1) evaluării activelor biologice (SNC "Particularităţile contabilităţii în agricultură");

2) imobilizărilor primite în leasing financiar, la recunoaşterea iniţială a lor (SNC "Contracte de leasing");

3) investiţiilor imobiliare contabilizate conform modelului valorii juste (SNC "Investiţii imobiliare");

4) goodwill-ului (IFRS 3 "Combinări de întreprinderi");

5) activelor imobilizate deţinute pentru vînzare (IFRS 5 "Active imobilizate deţinute în vederea vînzării şi
activităţi întrerupte").

Definiţii

4. În prezentul standard noţiunile utilizate semnifică:

Amortizarea imobilizărilor - repartizarea sistematică a valorii amortizabile a unei imobilizări pe perioade de

gestiune ale duratei de utilizare.

Cost de intrare - costuri de procurare sau creare a obiectului de evidenţă şi costurile direct atribuibile pentru a-l
aduce în locul şi în starea necesară pentru folosirea după destinaţie.

Durată de utilizare a unei imobilizări este:

1) perioada de timp pe parcursul căreia entitatea aşteaptă să obţină beneficii economice din utilizarea
imobilizării; sau

2) cantitatea unităţilor de produse, lucrări, servicii sau de alte unităţi similare pe care entitatea preconizează să
le obţină din utilizarea imobilizării.
Imobilizări - active deţinute pentru a fi utilizate pe o perioadă mai mare de un an în activitatea entităţii sau
pentru a fi transmise în folosinţă terţilor.

Imobilizări amortizabile - imobilizări aflate în exploatare care au o durată de utilizare certă (limitată) şi pentru

care se calculează amortizarea.

Imobilizări corporale - imobilizări sub formă de mijloace fixe, terenuri, imobilizări corporale în curs de execuţie
şi resurse minerale.

Imobilizări corporale în curs de execuţie - imobilizări corporale procurate sau aflate în procesul de creare şi de
pregătire pentru utilizare după destinaţie, pînă la transmiterea lor în exploatare.

Imobilizări neamortizabile - imobilizări care au o durată de utilizare incertă (nelimitată) sau care se află în curs
de execuţie.

Imobilizări necorporale - imobilizări nemonetare care nu îmbracă o formă materială, identificabile şi controlabile
de entitate.

Imobilizări necorporale în curs de execuţie - imobilizări necorporale procurate sau aflate în procesul de creare
şi de pregătire pentru utilizare după destinaţie, precum şi imobilizările necorporale interconexate cu alte
imobilizări care necesită lucrări de pregătire pentru utilizare după destinaţie.

Mijloace fixe - imobilizări corporale transmise în exploatare, valoarea unitară a cărora depăşeşte plafonul
valoric prevăzut de legislaţia fiscală sau pragul de semnificaţie stabilit de entitate în politicile contabile.

 Aplicarea pragului de semnificație conform standardelor naționale de contabilitate, Adrian

Ştirbu

Obiect (element) de evidenţă a imobilizărilor - o imobilizare separată destinată utilizării în mod individual sau un
complex de componente, destinate utilizării în ansamblu.

Resurse minerale - imobilizări corporale sub forma de costuri capitalizate ale lucrărilor de explorare (pregătire
spre extracţie), pentru care este demonstrată fezabilitatea tehnică şi viabilitatea comercială.

Terenuri - imobilizări corporale sub formă de teritorii funciare (de pămînt) deţinute de entitate cu drept de
proprietate sau primite în arendă financiară (leasing financiar) pentru a fi folosite în activitatea entităţii.

Valoare amortizabilă - costul de intrare sau costul corectat, diminuat cu valoarea reziduală estimată.

Valoare contabilă - costul de intrare sau costul corectat al obiectului de evidenţă diminuat cu amortizarea şi
pierderile din depreciere acumulate.
Valoare justă - suma cu care o imobilizare ar putea fi schimbată benevol în cadrul unei tranzacţii desfăşurate în
condiţii normale între părţi interesate, independente şi bine informate.

Valoare reziduală - valoarea estimată (preconizată) a unei imobilizări amortizabile, care entitatea prevede să o
obţină la expirarea duratei de utilizare a acesteia. 

Reguli generale

Recunoaşterea şi evaluarea iniţială

5. Recunoaşterea iniţială a imobilizărilor se efectuează pe obiecte de evidenţă (în continuare - obiecte), a căror
nomenclator se stabileşte de entitate de sine stătător (de exemplu, dacă o imobilizare complexă cuprinde
cîteva componente, entitatea poate contabiliza această imobilizare ca un obiect unic de evidenţă sau fiecare
componentă a imobilizării ca obiecte distincte).

6. Obiectul se recunoaşte ca imobilizare numai în cazul respectării simultane a următoarelor condiţii:

1) obiectul este identificabil şi controlabil de entitate;

2) proprietăţile şi particularităţile lui corespund definiţiei imobilizărilor necorporale sau corporale;

3) este probabil că entitatea va obţine beneficii economice viitoare din utilizarea obiectului; şi

4) costul de intrare a obiectului poate fi evaluat în mod credibil.

 Privind contabilizarea faptelor economice aferente realizării contractelor de construcţii în

conformitate cu prevederile Legii contabilităţii şi SNC sc. nr. 15-08/467 din 26.08.15

7. Evaluarea iniţială a fiecărui obiect se efectuează la cost de intrare. Componenţa costului de intrare diferă în
funcţie de modalitatea de intrare a obiectului: prin achiziţionare, creare de sine stătător, primire în schimb, sub
forma de aport la capitalul social, cu titlu gratuit, în gestiune economică etc.

 Agenda unui contabil: аctive transmise întreprinderii specializate, Veaceslav Ciobanu

 Transfer de аctive întreprinderilor specializate - aspecte contabile și fiscale, Veaceslav Ciobanu

8. Costul de intrare a obiectului procurat se formează din:

1) preţul de cumpărare, taxele vamale, impozitele şi taxele nerecuperabile, cu scăderea tuturor reducerilor,
rabaturilor şi sconturilor comerciale la procurare;

2) orice costuri direct atribuibile obiectului pentru a-l aduce în locul amplasării şi în starea necesară pentru
folosire după destinaţie.

 Imobilizări transmise la preț simbolic

  Privind transferul de аctive către întreprinderile specializate sc. nr. 15-08/49 din 23.01.2017

Costul de intrare a imobilizărilor se înregistrează ca majorare a imobilizărilor în curs de execuţie concomitent

cu majorarea datoriilor curente şi/sau diminuarea activelor utilizate pentru pregătirea imobilizărilor pentru
exploatare. Transmiterea obiectelor respective în exploatare se înregistrează ca majorare a imobilizărilor aflate
în utilizare şi diminuare a imobilizărilor în curs de execuţie.

Exemplul 1. O entitate a achiziţionat un utilaj tehnologic la preţ de 150000 lei. Costurile direct atribuibile includ:
costul serviciilor de transport - 7500 lei, costurile cu personalul aferente încărcării-descărcării - 3500 lei şi
costurile aferente punerii în funcţiune şi testării activului - 12000 lei.

În baza datelor din exemplu, entitatea contabilizează costul de intrare a obiectului în suma de 173000 lei
(150000 lei + 7500 lei + 3500 lei + 12000 lei) - ca majorare a imobilizărilor corporale în curs de execuţie
concomitent cu majorarea datoriilor curente şi diminuarea activelor utilizate pentru pregătirea obiectului spre
exploatare. La transmiterea obiectului în exploatare entitatea înregistrează majorarea mijloacelor fixe şi
diminuarea imobilizărilor corporale în curs de execuţie.

9. În cazul în care nu sînt necesare costuri privind pregătirea imobilizărilor pentru utilizare după destinaţie şi
cînd data intrării obiectelor respective coincide cu data începerii utilizării acestora, costul de intrare a unor
astfel de obiecte se contabilizează ca majorare concomitentă a imobilizărilor aflate în utilizare şi a datoriilor
curente.

10. Imobilizările procurate, a căror valoare este exprimată în valută străină, se evaluează în moneda naţională
prin recalcularea valutei străine în modul stabilit de SNC "Diferenţe de curs valutar şi de sumă". Diferenţele de
curs sau de sumă ce apar după recunoaşterea obiectului nu afectează costul acestuia.

11. Costul de intrare a imobilizărilor create (elaborate, construite) de entitate în regie proprie se evaluează la
costul efectiv care include: costul proiectului, valoarea materialelor consumate, costurile cu personalul,
contribuţiile pentru asigurările sociale şi primele de asistenţă medicală aferente, costurile indirecte de producţie
etc.

 Privind transferul de аctive către întreprinderile specializate sc. nr. 15-08/49 din 23.01.2017

12. Imobilizările pot fi primite în schimbul altor active nemonetare sau a unei combinări de active nemonetare şi

monetare. Asemenea tranzacţii se tratează ca două operaţii: înstrăinarea activului transmis în schimb şi
procurarea activului primit în schimb.

Exemplul 2. O entitate a transmis în schimb o instalaţie tehnologică, valoarea contabilă a căreia este de
110000 lei, iar valoarea contractuală de 120000 lei, pe un strung cu valoarea contractuală - 140000 lei. În cazul
dat, entitatea, pe lîngă valoarea contractuală a instalaţiei tehnologice cedate, a achitat furnizorului şi 20000 lei.
În baza datelor din exemplu, strungul primit în schimb se recunoaşte la cost de intrare de 140000 lei, egal cu
valoarea lui contractuală sau cu valoarea contractuală a instalaţiei tehnologice (120000 lei), majorată cu suma
plătită (20000 lei) în numerar. Entitatea va înregistra costul de intrare a strungului ca majorare concomitentă a
imobilizărilor corporale şi a datoriilor curente.

13. Imobilizările primite ca aport în capitalul social se evaluează în conformitate cu legislaţia în vigoare la

valoarea aprobată prin decizia organului împuternicit de conducere a entităţii, cu suplimentarea, în cazurile
necesare, a costurilor direct atribuibile.

14. Imobilizările primite cu titlu gratuit (ca donaţie) se evaluează conform datelor din documentele primare de
intrare, cu suplimentarea în cazurile necesare a costurilor direct atribuibile. Dacă în documentele primare de
intrare nu este indicată valoarea obiectului primit, atunci costul de intrare se determină prin expertiză
independentă.

 Agenda unui contabil: аctive transmise întreprinderii specializate, Veaceslav Ciobanu

 Privind transferul de аctive către întreprinderile specializate sc. nr. 15-08/49 din 23.01.2017
 Transfer de аctive întreprinderilor specializate - aspecte contabile și fiscale, Veaceslav Ciobanu

15. Costul de intrare a imobilizărilor deţinute de un locatar conform contractului de leasing financiar se

determină în conformitate cu SNC "Contracte de leasing". 

 Mărfuri comercializate la preț simbolic - angajament care conține un contract de leasing?

16. Costul de intrare a imobilizărilor nu se modifică după transmiterea obiectelor în utilizare. În cazul

capitalizării costurilor ulterioare, deprecierii şi reluării deprecierii se determină costul corectat al imobilizărilor
care substituie costul de intrare.

Evaluarea ulterioară şi amortizarea

17. După recunoaşterea iniţială imobilizările se evaluează la valoarea contabilă (la cost).

18. În conformitate cu politicile contabile ale entităţii, evaluarea ulterioară a imobilizărilor poate fi efectuată în
baza modelului reevaluării potrivit IAS 38 "Imobilizări necorporale" şi IAS 16 "Imobilizări corporale".

19. Amortizarea se calculează lunar pentru fiecare obiect de evidenţă amortizabil pornind de la valoarea
amortizabilă a obiectului şi durata de utilizare a acestuia. Valoarea amortizabilă se ajustează cu mărimea
pierderii recunoscute sau reluate din depreciere conform SNC "Deprecierea activelor".

20. Durata de utilizare şi valoarea reziduală a fiecărui obiect se determină de către entitate în mod independent
la data transmiterii obiectului în utilizare cu excepţia cazurilor prevăzute în pct.45 al prezentului standard.
Pentru unele obiecte valoarea reziduală poate fi nesemnificativă, respectiv, ea se consideră egală cu zero la
calcularea amortizării.
21. Amortizarea calculată pentru un obiect în perioadă de gestiune se înregistrează ca majorare a costurilor
şi/sau cheltuielilor curente (de exemplu, amortizarea utilajelor tehnologice a entităţii se include în costul de
fabricare al produselor în mod direct sau indirect, iar amortizarea clădirii administrative se atribuie
la cheltuieli curente).

22. La calcularea amortizării unei imobilizări pot fi aplicate următoarele metode: metoda liniară, metoda
unităţilor de producţie, metoda de diminuare a soldului.

23. Metoda liniară prevede repartizarea uniformă a valorii amortizabile pe parcursul duratei de utilizare a
obiectului. Suma amortizării pentru fiecare perioadă de gestiune se calculează ca raport dintre valoarea
amortizabilă a obiectului şi numărul perioadelor (anilor, lunilor, zilelor) în cadrul duratei de utilizare a obiectului.
Norma amortizării este constantă pe toată durata de utilizare şi se calculează ca raportul dintre 100% şi durata
de utilizare (în ani, luni, zile). După expirarea duratei de utilizare valoarea contabilă a obiectului este egală cu
valoarea reziduală.

Exemplul 3. La o entitate valoarea de intrare a strungului constituie 60000 lei, valoarea reziduală a acestuia -
3000 lei, durata de utilizare - 5 ani.

În baza datelor din exemplu, norma amortizării anuale constituie 20% (100% : 5 ani), iar suma amortizării
anuale - 11400 lei [(60000 lei - 3000 lei) × 0,20)]. Respectiv, suma lunară a amortizării este egală cu 950 lei
(11400 lei : 12 luni).

24. Metoda unităţilor de producţie prevede calcularea amortizării ca produsul mărimii amortizării pe unitate de
produs (servicii) şi a volumului de produse fabricate (servicii prestate) în perioada de gestiune. Mărimea
amortizării pe unitate de produs (servicii) se calculează ca raportul dintre valoarea amortizabilă şi numărul de
unităţi de produse (servicii).

Exemplul 4. Conform estimărilor entităţii, cu ajutorul strungului din exemplul 3 pe parcursul duratei de utilizare
pot fi fabricate 500000 de piese. Efectiv în primul an de exploatare au fost fabricate 65000 piese, în cel de-al
doilea - 120000, în cel de-al treilea - 140000, în al patrulea - 120000, în al cincilea an - 55000 piese.

În baza datelor din exemplu, amortizarea calculată pentru o piesă este egală cu 0,114 lei (57000 lei : 500000
piese). Rezultatele calculelor sînt prezentate în tabelul 1.

Tabelul 1

Calcularea amortizării strungului conform metodei unităţilor de producţie

(în lei)
Perioada Costul de intrare Mărimea Cantitatea pieselor Amortizarea Amortizarea Valoarea 

amortizării fabricate, unităţi anuală acumulată contabilă

pe unitate de

produs

1 2 3 4 5=3×4 6 7=2-6

1 60000 0,114 65000 7410 7410 52590

2 60000 0,114 120000 13680 21090 38910

3 60000 0,114 140000 15960 37050 22950

4 60000 0,114 120000 13680 50730 9270

5 60000 0,114 55000 6270 57000 3000

După fabricarea a 500000 de piese, indiferent dacă acest rezultat a fost obţinut într-o perioadă mai scurtă sau
mai lungă decît 5 ani, amortizarea strungului nu se mai calculează.

25. Metoda de diminuare a soldului se bazează pe aplicarea unei rate (norme) fixe a amortizării care poate fi
majorată conform politicilor contabile a entităţii nu mai mult decît de două ori în comparaţie cu norma prevăzută
conform metodei liniare. Calcularea amortizării în baza metodei de diminuare a soldului se efectuează în felul
următor:

1) pentru prima perioadă de gestiune norma majorată a amortizării se aplică faţă de costul de intrare a
obiectului;

2) pentru următoarele perioade (cu excepţia ultimei) norma majorată a amortizării se aplică faţă de valoarea
contabilă a obiectului la finele perioadei precedente;

3) pentru ultima perioadă de gestiune suma amortizării se determină ca diferenţa dintre valoarea contabilă a
obiectului la finele perioadei precedente şi valoarea sa reziduală.

Exemplul 5. Utilizînd datele din exemplul 3, să presupunem că entitatea aplică metoda de diminuare a soldului
cu majorarea normei amortizării strungului de 2 ori.

În baza datelor din exemplu, norma majorată a amortizării constituie 40% (20% × 2). Rezultatele calculării
amortizării prin metoda de diminuare a soldului sînt prezentate în tabelul 2.
 

Tabelul 2

Calcularea amortizării strungului conform metodei  de diminuare a soldului

(în lei)

Perioada Costul de Norma Baza de Amortizarea Amortizarea Valoarea

intrare amortizării, calculare a anuală acumulată contabilă

% amortizării

1 2 3 4 5 = [(3 × 4) : 6 7=2-6

100]*

1 60000 40 60000 24000 24000 36000

2 60000 40 36000 14400 38400 21600

3 60000 40 21600 8640 47040 12960

4 60000 40 12960 5184 52224 7776

5 60000 40 7776 - 3000 = 57000 3000

4776

* Această regulă nu se aplică pentru ultima perioadă de gestiune.

26. Entitatea alege de sine stătător metodele de amortizare şi le specifică în politicile contabile. Metodele alese
trebuie să reflecte modelul (schema) obţinerii beneficiilor economice din utilizarea imobilizărilor de către
entitate.

27. În cazul în care se constată o modificare semnificativă în modelul de obţinere a beneficiilor economice
viitoare de la utilizarea obiectului, metoda aplicată de amortizare urmează a fi schimbată. O astfel de
modificare în estimările contabile se contabilizează în conformitate cu SNC "Politici contabile, modificări ale
estimărilor contabile, erori şi evenimente ulterioare".

Exemplul 6. Utilizînd datele din exemplul 3, să presupunem că entitatea în cursul primului an de exploatare a
strungului a calculat amortizarea acestuia conform metodei liniare. Peste un an a devenit clar că în anii ulteriori
strungul va fi exploatat mai intens şi volumul lucrărilor executate cu utilizarea acestuia anual va creşte. Din
acest motiv, entitatea a decis să calculeze amortizarea obiectului după metoda de diminuare a soldului.
 În baza datelor din exemplu, amortizarea anuală a strungului se determină în modul prezentat în tabelul 3.

Ajustarea amortizării calculate a strungului la trecerea  de la metoda liniară la metoda de diminuare a soldului

Perioada Costul de intrare Baza de calculare Amortizarea anuală Amortizarea acumulată Valoare

a amortizării

1 2 3 4 5 6

1 60000 57000 57000 : 5 = 11400 11400 4

2 60000 48600 50% × 48600 = 24300 35700 2

3 60000 24300 50% × 24300 = 12150 47850 1

4 60000 12150 50% × 12150 = 6075 53925 6

5 60000 6075 - 3000 = 3075 57000 3

Valoarea amortizabilă după modificarea metodei de amortizare constituie 45600 lei (48600 lei - 3000 lei).
Norma majorată a amortizării pentru perioada rămasă (4 ani) este de 50% [(100% : 4 ani) × 2]. Această normă
se aplică la valoarea contabilă a activului după primul an de utilizare, fără scăderea valorii reziduale şi
constituie 48600 lei.

28. În conformitate cu politicile contabile entitatea calculează amortizarea unei imobilizări, începînd cu data
transmiterii în utilizare sau cu prima zi a lunii care urmează după luna transmiterii în utilizare. Respectiv,
calcularea amortizării obiectului încetează:

1) la data expirării duratei de utilizare şi/sau ieşirii obiectului; sau

2) începînd cu prima zi a lunii care urmează după luna expirării duratei de utilizare şi/sau ieşirii obiectului.

29. Deprecierea imobilizărilor se contabilizează în conformitate cu SNC "Deprecierea activelor".

30. Deprecierile sau pierderile obiectelor, drepturile de a cere compensaţii sau plăţile de compensaţii de la terţi,
precum şi orice achiziţii şi construcţii ulterioare de obiecte de înlocuire se înregistrează în mod separat.
Compensarea de la terţi pentru imobilizările depreciate, pierdute sau înstrăinate, se recunosc ca venituri în
baza contabilităţii de angajamente. Despăgubirile nu se recunosc ca diminuare a pierderii din depreciere sau a
costurilor de restaurare în baza principiului necompensării.

Exemplul 7. În urma unui incendiu a fost distrusă parţial o clădire. Conform cerinţelor SNC "Deprecierea
activelor" entitatea a recunoscut o pierdere din depreciere pentru acest obiect în sumă de 50000 lei. În
conformitate cu prevederile contractului încheiat cu această entitate, compania de asigurare este obligată să
plătească despăgubiri în sumă de 45000 lei. Costul efectiv al serviciilor de restaurare a obiectului prestate de
terţi a alcătuit 58000 lei. Conform politicilor contabile ale entităţii pierderile din depreciere se contabilizează pe
un cont separat.

În baza datelor din exemplu, entitatea contabilizează:

- pierderile din deprecierea clădirii în sumă de 50000 lei - ca majorare concomitentă a cheltuielilor curente şi
deprecierii imobilizărilor corporale;

- costurile aferente restaurării activului în sumă de 58000 lei - ca majorare concomitentă a imobilizărilor
corporale şi datoriilor curente;

- despăgubirile de asigurare în sumă de 45000 lei - ca majorare a creanţelor şi veniturilor curente.

 Contract de lеasing și despăgubire de asigurare: aspecte contabile și fiscale, Veaceslav

Ciobanu

Derecunoaşterea

31. Imobilizările se derecunosc la ieşirea acestora în cazul:

1) lichidării din motivul uzurii fizice şi/sau învechirii morale, distrugerii în urma calamităţilor naturale etc.;

2) transmiterii (înstrăinării, cedării) prin vînzare, în baza unui contract de leasing financiar, schimb, donaţie etc.

32. În cazul ieşirii imobilizării, entitatea înregistrează decontarea amortizării obiectului respectiv şi pierderile din
depreciere contabilizate pe un cont separat (dacă acestea există) concomitent cu diminuarea valorii obiectului.

 Cedarea unui imobil în schimbul stingerii împrumutului, Popovici Mihai

33. În cazul lichidării sau înstrăinării imobilizărilor pînă la expirarea duratei de utilizare, valoarea neamortizată
este casată ca majorare a cheltuielilor curente concomitent cu diminuarea valorii imobilizărilor.

Exemplul 8. O entitate dispune de un aparat tehnologic, costul de intrare a căruia constituie 18000 lei, durata
de utilizare stabilită - 10 ani, valoarea reziduală fiind egală cu zero. Din motivul învechirii morale a aparatului
entitatea decide să-l lichideze după 8 ani de exploatare, adică cu 2 ani înainte de expirarea duratei probabile
de utilizare.

În baza datelor din exemplu, la ieşirea aparatului entitatea contabilizează:

- amortizarea acumulată a obiectului în sumă de 14400 lei [(18000 lei : 10 ani) × 8 ani] - ca diminuare
concomitentă a amortizării şi valorii imobilizărilor corporale;
- valoarea contabilă a obiectului în sumă de 3600 lei (18000 lei - 14400 lei) - ca majorare a cheltuielilor curente
şi diminuare a valorii imobilizărilor corporale.

34. Costurile aferente ieşirii imobilizărilor corporale se contabilizează în conformitate cu pct.64-66 şi 79-84 din
prezentul standard. Valoarea activelor obţinute la ieşirea imobilizărilor se înregistrează conform pct.67 din
prezentul standard.

35. Încasările nete sau valoarea altei forme de compensaţie care urmează a fi primite din înstrăinarea
obiectului de imobilizări se contabilizează ca majorare a creanţelor şi veniturilor curente.

36. Rezultatul (profitul sau pierderea) din derecunoaşterea imobilizărilor se determină ca diferenţa

dintre venituri şi cheltuieli aferente ieşirii obiectelor respective.

Exemplul 9. O entitate a vîndut un calculator al cărui cost de intrare constituie 15000 lei, durata de utilizare - 5
ani, amortizarea acumulată pînă la data vînzării - 9000 lei, valoarea reziduală fiind egală cu zero. Preţul de
vînzare a obiectului constituie:

- varianta I - 8000 lei;

- varianta II - 5000 lei.

În baza datelor din exemplu, pentru ambele variante entitatea contabilizează:

- amortizarea acumulată a obiectului în sumă de 9000 lei - ca diminuare concomitentă a amortizării şi valorii
imobilizărilor corporale;

- valoarea contabilă a obiectului în sumă de 6000 lei (15000 lei - 9000 lei) - ca majorare a cheltuielilor curente
şi diminuare a imobilizărilor corporale.

Concomitent se înregistrează majorarea creanţelor şi veniturilor curente în sumă de 8000 lei - pentru varianta I
sau 5000 lei - pentru varianta II.

37. Prin derogare de la cerinţele pct.31-36 din prezentul standard, vînzarea imobilizărilor (instalaţiilor tehnice,
echipamentelor) folosite de antreprenor doar la executarea unui contract concret de construcţii se
contabilizează conform SNC "Contracte de construcţii".

Particularităţile contabilităţii imobilizărilor necorporale

38. Imobilizările necorporale includ invenţiile, mărcile, licenţele, know-how-urile, francizele, programele

informatice, desenele şi modelele industriale, website-urile, drepturile de utilizare a imobilizărilor corporale
primite sub formă de aport la capitalul social, drepturile de autor, drepturile care rezultă din titluri de protecţie,
alte imobilizări necorporale.
39. Recunoaşterea iniţială a imobilizărilor necorporale se efectuează în modul stabilit în pct.6 din prezentul
standard cu excepţia regulilor specifice, şi anume:

1) imobilizările necorporale păstrate în/pe un obiect fizic, cum ar fi purtătorii de informaţie (în cazul unei
programe informatice) sau documentaţia juridică (în cazul unei licenţe) se recunosc la data dobîndirii dreptului
de utilizare a acestor informaţii;

2) imobilizările necorporale sub forma titlurilor de protecţie (de exemplu, dreptul de utilizare a unui brevet sau a
unui desen industrial creat de entitate) se recunosc la data eliberării acestora;

3) imobilizările necorporale interconexate cu alte imobilizări, indiferent de faptul dacă necesită sau nu lucrări de
pregătire pentru utilizare după destinaţie, se recunosc la data punerii în funcţiune a altui activ imobilizat ce
necesită lucrări de pregătire.

Exemplul 10. O entitate în luna mai 201X a procurat pe un termen de 5 ani dreptul de utilizare a mărcii pentru
produsul "X" în valoare de 35000 lei şi dreptul de utilizare a tehnologiei de fabricare în valoare de 40000 lei.
Fabricarea produsului respectiv este imposibilă fără utilajul special care a fost achiziţionat la 01.06.201X în
valoare de 120000 lei, dar instalat şi pus în funcţiune la 15.08.201X.

În baza datelor din exemplu, entitatea în anul 201X contabilizează:

în mai:

- dreptul de utilizare a mărcii pentru produsul "X" în sumă de 35000 lei şi dreptul de utilizare a tehnologiei de
fabricare în sumă de 40000 lei - ca majorare concomitentă a imobilizărilor necorporale în curs de execuţie şi a
datoriilor curente;

în iunie:

- utilajul special în sumă de 120000 lei - ca majorare concomitentă a imobilizărilor corporale în curs de execuţie
şi a datoriilor curente;

în august:

- punerea în funcţiune a utilajului special în sumă de 120000 lei - ca majorare a mijloacelor fixe şi diminuare a
imobilizărilor corporale în curs de execuţie;

- transmiterea dreptului de utilizare a mărcii în sumă de 35000 lei şi a dreptului de utilizare a tehnologiei de
fabricare în suma de 40000 lei - ca majorare a imobilizărilor necorporale şi diminuare a imobilizărilor
necorporale în curs de execuţie.

40. Costurile direct atribuibile imobilizărilor necorporale includ: plata pentru serviciile juridice şi de consultanţă,
taxa de stat pentru înregistrarea obiectelor proprietăţii intelectuale, costurile aferente evaluării, costurile ce ţin
de pregătirea pentru utilizare după destinaţie, costurile îndatorării capitalizate conform SNC "Costurile
îndatorării" etc.

Exemplul 11. O entitate, conform contractului de licenţă, a procurat dreptul de utilizare a unui desen industrial
pe un termen de 5 ani la valoare de 80000 lei. Plata pentru serviciile juridice şi de consultanţă constituie 800
lei, iar costurile aferente evaluării desenului industrial - 1200 lei. Costurile cu personalul ce ţin de pregătirea
desenului industrial pentru utilizarea după destinaţie constituie 2986 lei.

În baza datelor din exemplu, entitatea contabilizează:

- costul de intrare a imobilizării necorporale în sumă de 84986 lei (80000 lei + 800 lei + 1200 lei + 2986 lei) - ca
majorare concomitentă a imobilizărilor necorporale în curs de execuţie şi a datoriilor curente;

- transmiterea în folosinţă a dreptului de utilizare a desenului industrial în sumă de 84986 lei - ca majorare a
imobilizărilor necorporale şi diminuare a imobilizărilor necorporale în curs de execuţie.

41. Costul de intrare al imobilizărilor necorporale create în cadrul entităţii include costurile efectiv suportate (de
exemplu, costurile suportate pentru elaborarea website-urilor, cum ar fi costurile cu personalul şi alte costuri
privind crearea website-urilor, obţinerea numelui de domen, reprezintă o imobilizare necorporală în cazul
îndeplinirii condiţiilor prevăzute în pct.6 din prezentul standard).

Exemplul 12. O entitate a elaborat cu forţele proprii un website pentru plasare în reţeaua Internet. Costurile
aferente elaborării website-ului includ:

- costul materialelor consumate - 1200 lei;

- costurile cu personalul - 15180 lei;

- amortizarea calculatoarelor folosite pentru elaborarea website-ului - 1600 lei;

- designul website-ului, elaborat de către o persoană terţă - 4300 lei;

- plata pentru înregistrarea numelui de domen şi alte servicii aferente plasării website-ului - 1200 lei.

Website-ul creat corespunde cerinţelor de recunoaştere a imobilizărilor necorporale, iar drepturile exclusive de
utilizare a website-ului aparţin entităţii.

În baza datelor din exemplu, entitatea contabilizează:

- costurile pentru elaborarea website-ului în suma de 23480 lei (1200 lei + 15180 lei + 1600 lei + 4300 lei +
1200 lei) - ca majorare a imobilizărilor necorporale în curs de execuţie şi diminuare a stocurilor, majorare a
amortizării mijloacelor fixe şi a datoriilor curente;
- costul de intrare a website-ului transmis în folosinţă în sumă de 23480 lei - ca majorare a imobilizărilor
necorporale şi diminuare a imobilizărilor necorporale în curs de execuţie.

 Website - aspecte contabile în conformitate cu SNC noi, Adrian Ştirbu

42. Costurile ulterioare aferente imobilizărilor necorporale suportate pe parcursul duratei de utilizare

(menţinerea în acţiune titlurilor de protecţie a obiectelor proprietăţii industriale, perfecţionarea sau
modernizarea imobilizărilor necorporale, prelungirea duratei de acţiune a titlului de protecţie etc.) care nu vor
genera beneficii economice suplimentare se înregistrează ca cheltuieli curente sau, dacă sînt semnificative, ca
cheltuieli anticipate.

 Aplicarea pragului de semnificație conform standardelor naționale de contabilitate, Adrian

Ştirbu

43. Costurile ulterioare aferente imobilizărilor necorporale care vor genera beneficii economice suplimentare se
capitalizează şi se contabilizează ca majorare a imobilizărilor necorporale şi diminuare a stocurilor, majorare a
amortizării mijloacelor fixe şi a datoriilor curente.

Exemplul 13. După 3 ani de utilizare a unei programe pentru calculator, entitatea a operat în aceasta
modificări semnificative. Valoarea contabilă a programei pînă la perfecţionare a constituit 6000 lei, costurile
aferente perfecţionării - 15348 lei. După perfecţionare durata de utilizare a programei s-a majorat şi constituie 5
ani.

În baza datelor din exemplu, entitatea contabilizează costurile ulterioare suportate în sumă de 15348 lei - ca
majorare concomitentă a imobilizărilor necorporale şi a datoriilor curente. Valoarea contabilă a programei
informatice în acest caz va constitui 21348 lei (6000 lei + 15348 lei). Amortizarea anuală după capitalizarea
costurilor ulterioare este de 4270 lei (21348 lei : 5 ani) şi se contabilizează ca majorare a costurilor/cheltuielilor
curente şi a amortizării imobilizărilor necorporale.

44. Amortizarea imobilizărilor necorporale se calculează pentru obiectele amortizabile în baza valorii

amortizabile şi duratei de utilizare prin aplicarea metodelor prevăzute în pct.22-25 din prezentul standard.

45. Durata de utilizare a unei imobilizări necorporale se stabileşte în funcţie de: durata preconizată de utilizare,
eventuala învechire morală (necorespunderea cerinţelor noi faţă de astfel de imobilizări), dependenţa duratei
de utilizare de valabilitatea dreptului juridic (în cazul imobilizărilor necorporale procurate de la licenţiar durata
de utilizare o constituie termenul contractului de licenţă), termenul de valabilitate a titlului de protecţie respectiv.
Durata de utilizare a titlului de protecţie (a unui brevet, a dreptului de autor etc.) poate să coincidă cu perioada
de protecţie juridică a acestora, de exemplu, dacă durata de protecţie a unui brevet de invenţie este 5 ani,
durata de utilizare a brevetului poate fi stabilită 5 ani.

46. Dacă din utilizarea imobilizării necorporale entitatea preconizează să obţină beneficii economice în
decursul unei perioade mai scurte decît durata stabilită anterior, durata de utilizare a activului respectiv
corespunde perioadei de obţinere a beneficiilor economice. Astfel, dacă după calităţile şi caracteristicile sale
brevetul poate fi folosit 10 ani, dar va genera beneficii economice doar în curs de 8 de ani, durata de utilizare a
acestuia va constitui 8 ani.

47. În cazul reînnoirii unor drepturi contractuale sau altor drepturi juridice, durata de utilizare a imobilizărilor
necorporale amortizabile este perioada prevăzută după reînnoire.

48. Dacă în urma analizei factorilor relevanţi entitatea nu poate stabili limita previzibilă a perioadei în care
activul va genera beneficii economice, astfel de active vor fi tratate ca imobilizări necorporale neamortizabile.
Imobilizările necorporale neamortizabile nu se amortizează, fiind supuse testului de depreciere în conformitate
cu SNC "Deprecierea activelor".

49. În cazul constatării factorilor care conduc la micşorarea beneficiilor economice din utilizarea activului în
viitorul apropiat, această imobilizare necorporală va fi trecută din categoria imobilizărilor neamortizabile în
categoria imobilizărilor amortizabile. Din acest moment entitatea va determina durata de utilizare şi suma
amortizării pe fiecare perioadă de gestiune.

Exemplul 14. O entitate - producător de vinuri spumante deţine o marcă comercială în valoare de 78000 lei.
Deoarece durata de valabilitate a certificatului de înregistrare a mărcii poate fi prelungită de cîte ori este
necesar, această imobilizare necorporală se constată neamortizabilă. La 1 august 201X conducerea entităţii în
condiţiile acutizării concurenţei pe piaţă a decis să sisteze producerea vinurilor spumante în termen de patru
ani.

Conform politicilor contabile imobilizarea necorporală în acest caz va fi trecută din categoria imobilizărilor
neamortizabile în categoria imobilizărilor amortizabile. Pentru calcularea amortizării entitatea aplică metoda de
diminuare a soldului, majorînd norma amortizării anuale pînă la 50% (25 × 2).

În baza datelor din exemplu, entitatea contabilizează amortizarea mărcii comerciale în anul 201X în sumă de
16250 lei (78000 lei × 0,5 × 5 luni : 12 luni) - ca majorare concomitentă a cheltuielilor curente şi amortizării
imobilizărilor necorporale.

50. Ieşirea imobilizărilor necorporale poate avea loc în cazul cesiunii (cedării) dreptului exclusiv de utilizare a
imobilizărilor necorporale unui licenţiat fără păstrarea titlului de proprietar de către entitatea - licenţiar, rezilierii
contractului de către licenţiar sau licenţiat, expirării duratei de utilizare, modernizării unei imobilizări
necorporale cu înregistrarea titlului de protecţie a unei imobilizări noi şi casării celei învechite. Entitatea
contabilizează ieşirea imobilizărilor necorporale în conformitate cu pct.31-36 din prezentul standard.

Particularităţile contabilităţii imobilizărilor corporale

51. Imobilizările corporale includ:

1) mijloace fixe - clădiri, construcţii speciale, maşini şi utilaje, instalaţii de transmisie, mijloace de transport,
instrumente, inventar, costuri capitale privind ameliorarea terenurilor, alte mijloace fixe (investiţii capitale pentru
mijloace fixe primite în leasing operaţional, fonduri de bibliotecă etc.), mijloace fixe primite în leasing financiar;

2) terenuri - terenuri fără construcţii, terenuri cu construcţii, terenuri cu zăcăminte;

3) imobilizări corporale în curs de execuţie - construcţii în curs de execuţie, utilaj destinat instalării, utilaj şi alte
obiecte pînă la punerea în funcţiune, investiţii capitale ulterioare;

4) resurse minerale.

52. Recunoaşterea şi evaluarea iniţială a imobilizărilor corporale se efectuează în conformitate cu pct.5-16 din

prezentul standard.

53. Costurile direct atribuibile imobilizărilor corporale cuprind: costurile de transport, încărcare, descărcare, de
pregătire a locului de instalare, de instalare şi montaj, de testare şi inspecţie a funcţionalităţii obiectului, de
pregătire a terenului pentru folosire după destinaţie (nivelarea, curăţarea, demolarea construcţiilor vechi, costul
drenajului etc.), de achitare a onorariilor profesionale (cuvenite arhitecţilor şi inginerilor etc.), costurile
îndatorării capitalizate conform SNC "Costurile îndatorării". Entitatea înregistrează aceste costuri ca majorare a
imobilizărilor corporale în curs de execuţie concomitent cu majorarea datoriilor curente şi/sau diminuarea
activelor utilizate.

54. Terenurile şi clădirile se contabilizează separat, chiar dacă sînt achiziţionate la un preţ unic. În asemenea
caz, costul de intrare se repartizează între obiectele cumpărate proporţional valorii juste a fiecărui obiect în
parte.

Exemplul 15. O entitate a achiziţionat un teren cu clădirea amplasată pe acesta cu 180000 lei. Dacă aceste
obiecte ar fi fost cumpărate separat, valoarea de piaţă a terenului ar fi constituit 160000 lei, iar a clădirii - 40000
lei.

În baza datelor din exemplu, pentru determinarea costului de intrare a fiecărui obiect în parte se determină
raportul (coeficientul) plăţii contractuale către valoarea justă totală a obiectelor care constituie 0,9 (180000 lei :
200000 lei). Prin produsul valorii de piaţă a fiecărui obiect şi a coeficientului obţinut se determină costul de
intrare: a terenului - 144000 lei (160000 lei × 0,9), a clădirii - 36000 lei (40000 lei × 0,9).

Entitatea înregistrează costul de intrare a obiectelor achiziţionate ca majorare concomitentă a imobilizărilor

corporale şi datoriilor curente.

55. În cazul transferării unui obiect din componenţa stocurilor în categoria imobilizărilor corporale, costul de
intrare a obiectului de imobilizări este egal cu valoarea contabilă a stocurilor respective determinată conform
SNC "Stocuri" cu suplimentarea, după caz, a costurilor direct atribuibile.
Exemplul 16. O entitate care produce mobilă pentru oficiu a decis a folosi în sala de şedinţe un set de mobilă,
costul efectiv al căruia constituie 15864 lei.

În baza datelor din exemplu, costul de intrare a obiectului utilizat în scopuri proprii este egal cu costul efectiv al
setului de mobilă fabricată în sumă de 15864 lei şi se înregistrează ca majorare a imobilizărilor corporale şi
diminuare a stocurilor.

56. Înainte sau în cursul procesului de construcţie sau dezvoltare (reconstrucţie, modernizare, utilare
suplimentară etc.) a unui obiect de imobilizări corporale pot fi efectuate anumite operaţii ocazionale care nu
sînt strict necesare procesului respectiv. Veniturile obţinute şi cheltuielile suportate la efectuarea acestor
operaţii nu se iau în considerare la determinarea costului obiectului şi se reflectă în situaţia de profit şi pierdere
a perioadei de gestiune în care sînt generate.

Exemplul 17. O entitate a procurat un teren destinat pentru construcţia unei clădiri, care va fi începută peste 4
luni. Entitatea decide că terenul în cauză va fi folosit drept spaţiu de parcare, pînă cînd va începe construcţia
clădirii. Cheltuielile cu amenajarea şi funcţionarea parcării au constituit 8400 lei, iar veniturile încasate de la
clienţi - 12000 lei.

În baza datelor din exemplu, entitatea înregistrează majorarea cheltuielilor curente în sumă de 8400 lei
concomitent cu majorarea datoriilor curente şi/sau diminuarea activelor utilizate. Totodată entitatea
înregistrează majorarea concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente în sumă de 12000 lei. Respectiv,
aceste venituri şi cheltuieli nu afectează costul terenului sau clădirii ce va fi construită.

57. Costurile ulterioare aferente întreţinerii, asistenţei tehnice şi reparaţiei imobilizărilor corporale se efectuează
pentru menţinerea lor în stare funcţională. Aceste costuri (inclusiv remunerarea personalului, valoarea
materialelor consumate şi părţilor componente înlocuite) de la care nu se aşteaptă beneficii economice
suplimentare, se reflectă ca costuri/cheltuieli curente. Cînd costurile menţionate sînt semnificative în
comparaţie cu pragul de semnificaţie stabilit de entitate, ele pot fi raportate la cheltuieli anticipate pe termen
lung sau curente cu includerea ulterioară în componenţa costurilor şi/sau cheltuielilor curente în modul stabilit
de politicile contabile a entităţii.
[Pct.57 modificat prin OMF204 din 23.12.2015, MO361-369/31.12.2015 art. 2697]

 Aplicarea pragului de semnificație conform standardelor naționale de contabilitate, Adrian

Ştirbu

58. Costurile ulterioare pot fi efectuate în procesul de reparaţie sau dezvoltare a imobilizării corporale cu scopul
îmbunătăţirii caracteristicilor iniţiale a acesteia şi, respectiv, majorării beneficiilor economice aşteptate din
utilizarea obiectului. În particular, majorarea beneficiilor economice poate să rezulte din: prelungirea duratei de
utilizare a obiectului, creşterea capacităţii de producţie, suprafeţei sau altor caracteristici ale obiectului,
îmbunătăţirea substanţială a calităţii producţiei fabricate (serviciilor prestate), prelungirea intervalelor între
înlocuirile părţilor componente în limita duratei de utilizare a obiectului, crearea componentelor care nu mai
necesită înlocuire în limita duratei de utilizare a obiectului, reducerea semnificativă a costurilor de exploatare
prevăzute iniţial etc. În asemenea situaţii costurile ulterioare se capitalizează prin adăugarea acestora la
valoarea contabilă a obiectului respectiv.

Exemplul 18. O entitate a modernizat un strung în regie proprie (în secţia de reparaţie), costul modernizării
fiind de 48000 lei. Expertiza tehnică a atestat creşterea duratei de utilizare a strungului cu 4 ani faţă de durata
stabilită la recunoaşterea iniţială.

În baza datelor din exemplu, costul modernizării în sumă de 48000 lei se capitalizează şi se contabilizează ca
majorare a imobilizărilor corporale (valorii strungului) şi diminuare a costurilor activităţilor auxiliare.

 Бухгалтерские и Налоговые Консультации №9/2016, записи на полях, Veaceslav Ciobanu

59. Costurile ulterioare care contribuie la majorarea beneficiilor economice aşteptate din utilizarea imobilizărilor
corporale neamortizabile se contabilizează ca obiecte de evidenţă separate. În această grupă de obiecte se
includ costurile de ameliorare, desecare, irigare a terenurilor, drumurile interne şi căile de acces, trotuarele
asfaltate, costurile de fortificare a malurilor bazinelor acvatice naturale etc.

60. Costurile ulterioare ce contribuie la majorarea beneficiilor economice aşteptate din utilizarea imobilizărilor
corporale care nu sînt înregistrate în bilanţul entităţii se reflectă ca obiecte de evidenţă separate. În particular
această grupă de obiecte cuprinde costurile ulterioare efectuate de către locatar (arendaş) din cont propriu cu
consimţămîntul locatorului (arendatorului) în privinţa obiectelor primite în leasing operaţional
(arendă/locaţiune).

61. Amortizarea mijloacelor fixe se calculează pentru fiecare obiect de evidenţă conform pct.19-28 din
prezentul standard. Nu se calculează amortizarea: fondurilor de bibliotecă, cinematecilor, obiectelor din muzee
şi de artă, clădirilor şi construcţiilor speciale considerate ca monumente de arhitectură şi artă, obiectelor
amortizate integral, dar care continuă să funcţioneze.

 Baza generalizată a practicii fiscale

29.1.3.5.2. Cum se calculează amortizarea fondurilor de bibliotecă?

62. Durata probabilă de utilizare a unui obiect de mijloace fixe se determină de către entitate luînd în
considerare: modul de utilizare a obiectului, starea reală a acestuia şi uzura fizică preconizată, care depinde de
condiţiile de exploatare (numărul de ture/schimburi în care se utilizează obiectul, programul de reparaţii
practicat de entitate), învechirea (uzura) morală a obiectului, restricţiile juridice privind posibilitatea folosirii
obiectului, cum ar fi termenul contractului de leasing etc.

63. Calcularea amortizării mijloacelor fixe nu se întrerupe pentru obiecte aflate în procesul de reparaţie, de
modernizare, în rezervă, în conservare sau nefolosite din alte motive.

64. Entitatea contabilizează ieşirea imobilizărilor corporale în conformitate cu cerinţele pct.31-37 din prezentul
standard. Costurile efective aferente ieşirii (de demontare şi înlăturare a activului, de restabilire a locului etc.)
conform politicilor contabile ale entităţii se trec la cheltuieli sau se decontează pe seama provizionului constituit
anterior.

65. Costurile de ieşire a obiectului se înregistrează ca cheltuieli în perioadă în care ele au fost suportate. Dacă
nu coincide perioada în care sînt suportate costurile şi recunoscute veniturile din înstrăinarea obiectului,
costurile de ieşire semnificative pot fi reflectate în componenţa cheltuielilor anticipate. Astfel de cheltuieli se
trec la cheltuieli curente în perioada în care se recunoaşte venitul din înstrăinarea obiectului.

66. Constituirea provizionului pentru costurile semnificative care se aşteaptă la ieşirea imobilizării corporale se
contabilizează în conformitate cu SNC "Capital propriu şi datorii" şi politicile contabile ale entităţii. Costurile
suportate efectiv la ieşirea imobilizării corporale se decontează pe seama provizionului constituit. Suma
provizionului constituit în plus se decontează la venituri curente. Costurile efective care depăşesc provizionul
constituit se înregistrează ca cheltuieli curente.

Exemplul 19. O entitate conform politicilor contabile a constituit provizion în mărime de 30000 lei aferent
costurilor probabile obligatorii de ieşire a unui utilaj tehnologic. Cheltuielile efective aferente ieşirii utilajului au
constituit 25000 lei.

În baza datelor din exemplu, la ieşirea utilajului entitatea contabilizează:

- cheltuielile de ieşire a utilajului în sumă de 25000 lei - ca diminuare a provizionului concomitent cu majorarea
datoriilor curente şi/sau diminuarea activelor utilizate;

- provizionul constituit în plus în sumă de 5000 lei (30000 lei - 25000 lei) - ca diminuare a provizioanelor şi
majorare a veniturilor curente.

67. Activele utilizabile (fier vechi, piese de schimb, materiale de construcţie etc.) obţinute la lichidarea
obiectului de imobilizări corporale se evaluează la valoarea realizabilă netă şi se înregistrează ca majorare a
stocurilor şi diminuare a imobilizărilor corporale în limita valorii reziduale a obiectului. Dacă valoarea realizabilă
netă a activelor utilizabile intrate efectiv depăşeşte valoarea reziduală, diferenţa se trece la venituri curente.
Dacă valoarea activelor utilizabile înregistrate la intrări este mai mică decît valoarea reziduală, diferenţa se
reflectă ca cheltuieli curente.

Exemplul 20. O entitate a casat un strung din motivul uzurii fizice totale şi expirării duratei de utilizare. Costul
de intrare a strungului constituie 38000 lei, suma amortizării acumulate - 36000 lei, valoarea reziduală - 2000
lei, valoarea materialelor obţinute (fierului vechi):

- varianta I - 2300 lei;

- varianta II - 1800 lei.

În baza datelor din exemplu, la ieşirea strungului entitatea înregistrează decontarea amortizării acumulate în
mărimea de 36000 lei concomitent cu diminuarea imobilizărilor corporale.

Totodată pentru varianta I entitatea înregistrează la intrări materialele obţinute în sumă de 2300 lei ca majorare
a stocurilor concomitent cu:

- diminuarea imobilizărilor corporale în limita valorii reziduale (2000 lei), şi

- majorarea veniturilor curente în mărime de 300 lei (2300 lei - 2000 lei).

Pentru varianta II entitatea înregistrează la intrări materialele obţinute în sumă de 1800 lei ca majorare a
stocurilor şi diminuare a imobilizărilor corporale. Diferenţa în mărime de 200 lei (2000 lei - 1800 lei) se
contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a imobilizărilor corporale.

Particularităţile contabilităţii resurselor minerale

68. Resursele minerale se recunosc în componenţa imobilizărilor corporale după finalizarea lucrărilor de

explorare dacă:

1) proprietăţile resurselor decopertate corespund definiţiei imobilizărilor corporale;

2) volumul resurselor decopertate este identificabil, controlabil, pentru care este demonstrată fezabilitatea
tehnică şi viabilitatea comercială;

3) costul resurselor poate fi determinat credibil.

Evaluarea resurselor minerale

69. La recunoaşterea iniţială resursele minerale pregătite spre extracţie sînt evaluate la cost de explorare care
include:

1) costurile lucrărilor de cercetare topografică, geologică, geochimică, geofizică a solului, forare în faza de
explorare şi decopertare (dezvelire);

2) costurile serviciilor de determinare a fezabilităţii tehnice şi viabilităţii comerciale a resurselor minerale;

3) alte costuri cum ar fi, amortizarea costului dreptului de extracţie, în timpul lucrărilor de explorare, pierderile
producţiei agricole recuperate de către entitatea cu drept de extracţie unei entităţi agricole în cazul atribuirii
unui teren al acesteia în scopul extracţiei resurselor ce se conţin în acesta, primele de asigurare şi plata pentru
arendă, locaţiune, leasing al mijloacelor fixe ce participă la executarea lucrărilor de explorare, costurile
îndatorării capitalizate conform SNC "Costurile îndatorării".
70. Pînă la finalizarea lucrărilor de explorare costul de explorare se contabilizează drept costuri de pregătire a
resurselor minerale spre extracţie prin majorarea imobilizărilor corporale şi diminuare a stocurilor, majorare a
datoriilor curente, amortizării imobilizărilor necorporale şi a imobilizărilor corporale.

71. Substanţele minerale conexe (nisip, pietriş, argilă, etc.) obţinute în rezultatul lucrărilor de explorare se
evaluează la valoarea realizabilă netă şi se înregistrează la intrări ca majorare a stocurilor şi diminuare a
imobilizărilor corporale.

72. După finalizarea lucrărilor de explorare, resursele minerale se transferă în componenţa resurselor minerale
în extracţie, confirmînd documentar volumul şi costul acestora.

Exemplul 21. În timpul lucrărilor de explorare aferente pietrei brute din sectorul nr.1 al terenului atribuit,
entitatea a suportat următoarele costuri:

- serviciile entităţilor terţe - 500000 lei;

- cu personalul - 1612000 lei;

- privind amortizarea mijloacelor fixe - 285000 lei;

- privind amortizarea dreptului de extracţie - 3000 lei;

- de combustibil, lubrifianţi, piese de schimb şi alte materiale - 1920000 lei;

- privind reparaţia mijloacelor fixe în antrepriză - 150000 lei;

- de energie electrică - 480000 lei;

- serviciile activităţilor auxiliare - 364000 lei;

- privind dobînda pentru creditul primit de la o bancă comercială - 140000 lei;

- aferente pierderilor producţiei agricole ce urmează a fi recuperate unei еntităţi agricole - 24000 lei.

Costul nisipului obţinut din lucrările de explorare estimat la valoarea realizabilă netă este de 80000 lei. Volumul
estimat al pietrei brute spre extracţie perfectat prin procesul-verbal nr.1 în anul 201X constituie 900000 m 3.

În baza datelor din exemplu, entitatea contabilizează:

- recunoaşterea costurilor de explorare (de pregătire spre extracţie) a resurselor minerale în suma de 5478000
lei ca majorare a imobilizărilor corporale şi:

majorare a datoriilor curente - 2906000 lei (500000 lei + 1612000 lei + 480000 lei + 150000 lei + 140000 lei +
24000 lei);
majorare a amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale - 288000 lei (285000 lei + 3000 lei);

diminuare a stocurilor - 1920000 lei;

diminuare a costurilor serviciilor auxiliare - 364000 lei;

- înregistrarea la intrări a substanţelor minerale utile conexe în sumă de 80000 lei - ca majorare a stocurilor şi
diminuare a costurilor de explorare;

- înregistrarea resurselor minerale în sumă de 5398000 lei (5478000 lei - 80000 lei) - ca majorare a
imobilizărilor corporale (resurselor minerale spre extracţie) şi diminuare a imobilizărilor corporale (pregătire a
resurselor minerale spre extracţie).

73. După recunoaşterea resurselor minerale în componenţa imobilizărilor corporale la cost acestea sînt
evaluate în conformitate cu pct.17 al prezentului standard.

Amortizarea resurselor minerale

74. Amortizarea resurselor minerale pregătite spre extracţie se calculează în baza costului şi duratei de
amortizare a acestora. În acest scop entitatea aplică metoda unităţilor de producţie sau altă metodă stabilită în
politicile contabile conform pct.22-25 din prezentul standard.

Exemplul 22. În baza condiţiilor din exemplul 21, admitem că în prima lună de extracţie au fost extrase 5400
m3 de piatră brută. Entitatea calculează amortizarea resurselor minerale conform metodei unităţilor de
producţie.

În baza datelor din exemplu, amortizarea calculată în prima lună de extracţie constituie 32388 lei [(5398000
lei : 900000 m3) × 5400 m3] şi se contabilizează ca majorare concomitentă a costurilor activităţilor de bază şi a
amortizării resurselor minerale.

Contabilitatea costurilor de extracţie

75. Costurile de extracţie a substanţelor minerale utile includ:

1) costuri directe de materiale (combustibil şi lubrifianţi, cota-parte a valorii anvelopelor şi acumulatoarelor),

costul şi/sau uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată şi altor materiale;

2) costul energiei electrice consumate direct la extracţia substanţelor minerale utile, costul serviciilor terţe şi ale
activităţilor auxiliare;

3) costuri cu personalul;

4) costul reparaţiilor şi de întreţinere a mijloacelor fixe;

5) amortizarea resurselor minerale, mijloacelor fixe şi a imobilizărilor necorporale;

6) suma provizionului pentru costurile de lichidare a excavaţiilor şi refacerea terenului atribuit;

7) suma costurilor indirecte de producţie repartizate;

8) taxele şi impozitele prevăzute de legislaţie pentru folosirea resurselor minerale;

9) alte costuri (primele de asigurare a personalului şi a mijloacelor fixe, pierderile producţiei agricole recuperate
unei entităţi agricole în cazul atribuirii unui teren al acesteia prin hotărîrea organelor abilitate, plata de arendă
etc.).

76. Costurile de extracţie a substanţelor minerale utile se contabilizează prin majorarea acestora şi diminuare a
costului activităţilor de bază, majorarea datoriilor curente, amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale,
majorarea provizionului pentru cheltuieli de lichidare şi refacere a terenului degradat.

77. Dacă în faza de extracţie se obţin două sau mai multe tipuri de substanţe minerale utile conjugate (piatră
brută şi nisip, nisip şi granit, ghips şi piatră brută, prundiş şi piatră brută etc.) suma costurilor de extracţie se
repartizează între aceste tipuri de produse în raport cu volumul (masa) obţinut al acestora sau altă metodă
stabilită în politicile contabile ale entităţii.

78. Costul substanţelor minerale utile care nu necesită prelucrare se contabilizează ca produse, iar a celor care
necesită prelucrare sînt contabilizate conform SNC "Stocuri".

Ieşirea resurselor minerale

79. Ieşirea resurselor minerale are loc în urma:

1) expirării duratei contractului;

2) epuizării resurselor minerale pînă la expirarea termenului contractual;

3) altor fapte economice (lichidării sau reorganizării persoanei juridice beneficiare a sectorului (terenului)
atribuit, rezilierii contractului din cauza nerespectării clauzelor contractuale, calamităţilor naturale etc.).

80. La ieşirea resurselor minerale entitatea contabilizează:

1) decontarea amortizării acumulate prin diminuarea concomitentă a amortizării şi a costului resurselor

minerale;

2) casarea valorii contabile prin majorarea cheltuielilor curente şi diminuarea costului resurselor minerale.

81. Pentru cheltuielile de lichidare a excavaţiilor miniere şi refacere (recultivare) a sectorului (terenului) atribuit
poate fi constituit un provizion, începînd cu prima lună de extracţie a substanţelor minerale utile. Suma
provizionului se determină prin produsul volumului (numărului de unităţi) substanţelor minerale utile extrase şi a
mărimii cheltuielilor de lichidare şi refacere a terenului pe o unitate de volum estimat al acestor substanţe.
Excavaţia minieră este o construcţie în subsol sau la suprafaţă creată în urma lucrărilor miniere care reprezintă
o cavitate în masivul de roci (sondele de foraj, drumurile în cadrul terenului atribuit, încăperile din subsol pentru
depozite temporare, şanţuri pentru reţelele de apă etc.).

82. Constituirea provizionului pentru cheltuieli de lichidare şi refacere se contabilizează prin majorarea

concomitentă a costurilor activităţilor de bază sau imobilizărilor corporale şi a provizioanelor.

83. Cheltuielile efective de lichidare şi refacere se trec la micşorarea provizionului anterior constituit cu

diminuarea concomitentă a stocurilor, majorarea datoriilor curente, amortizării imobilizărilor necorporale şi
corporale etc. Cheltuielile de lichidare şi refacere ce depăşesc mărimea provizionului constituit se
contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente şi micşorare a stocurilor, majorare a datoriilor şi amortizării
imobilizărilor necorporale şi corporale.

Exemplul 23. Conform devizului întocmit de Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale cheltuielile de
lichidare a excavaţiilor miniere şi refacere a terenului degradat constituie 6200000 lei. Volumul estimat al pietrei
brute este de 1300000 m3. În prima lună de exploatare a resurselor minerale s-a extras 2800 m 3 de piatră
brută. După epuizarea resurselor minerale entitatea a suportat cheltuielile efective de lichidare şi refacere a
terenului în sumă de 6150000 lei.

În baza datelor din exemplu, entitatea contabilizează:

- provizionul pentru cheltuielile de lichidare şi refacere constituit în prima lună de extracţie în sumă de 13353,84
lei (6200000 lei : 1300000 m3 × 2800 m3) - ca majorare concomitentă a costurilor de extracţie a resurselor
minerale utile şi a datoriilor (provizioanelor);

- cheltuielile efective de lichidare şi refacere în sumă de 6150000 lei - ca micşorare a provizionului constituit,
micşorare a stocurilor, majorare a datoriilor curente şi amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale;

- provizionul constituit în plus în sumă de 50000 lei (6200000 lei - 6150000 lei) - ca micşorare a provizioanelor
şi majorare a veniturilor curente.

84. Provizionul pentru cheltuielile de lichidare a excavaţiei miniere şi refacere a sectorului (terenului) atribuit pe
parcursul duratei de extracţie a substanţelor minerale utile este actualizat la întocmirea bilanţului în mod similar
cu alte provizioane conform SNC "Capital propriu şi datorii".

Prezentarea informaţiilor

85. În situaţiile financiare ale entităţii se prezintă cel puţin următoarele informaţii privind:

1) imobilizările necorporale:
a) metodele utilizate la calcularea amortizării;

b) costul de intrare (sau altă valoare ce substituie valoarea de intrare în situaţiile financiare), amortizarea
acumulată şi pierderile acumulate din depreciere la începutul şi sfîrşitul perioadei de gestiune şi modificările în
perioada de gestiune pe fiecare categorie de imobilizări necorporale;

c) valoarea imobilizărilor necorporale amortizabile;

d) valoarea imobilizărilor necorporale neamortizabile;

e) valoarea imobilizărilor necorporale amortizate complet, care continuă a fi utilizate.

2) imobilizările corporale:

a) metodele utilizate la calcularea amortizării;

b) costul de intrare (sau altă valoare ce substituie valoarea de intrare în situaţiile financiare), amortizarea
acumulată şi pierderile acumulate din depreciere la începutul şi sfîrşitul perioadei de gestiune, precum şi
modificările în perioada de gestiune pe fiecare categorie de imobilizări corporale;

c) valoarea contabilă a imobilizărilor corporale care nu se utilizează temporar;

d) costul de intrare (sau altă valoare ce substituie valoarea de intrare în situaţiile financiare) a obiectelor
amortizate integral şi care continuă să funcţioneze;

e) costurile ulterioare capitalizate în perioada de gestiune;

f) valoarea imobilizărilor corporale gajate sau ipotecate, sau acordate drept garanţie pentru anumite datorii ale
entităţii.

3) resurse minerale:

a) metodele utilizate la calcularea amortizării;

b) valoarea contabilă a resurselor minerale recunoscute la începutul şi sfîrşitul perioadei de gestiune;

c) metoda de constituire a provizioanelor incluse în costurile de extracţie a substanţelor minerale utile;

d) suma provizioanelor constituite şi utilizate în perioada de gestiune;

e) suma amortizării resurselor minerale calculate şi decontate.

Dispoziţii tranzitorii
86. Prezentul standard se aplică începînd cu data intrării în vigoare. 

Data intrării standardului în vigoare

87. Prezentul standard intră în vigoare începînd cu 1 ianuarie 2014.