SC ATLANTIS SRL

Secţie de prelucrare a lemnului – Moisei str. Principala nr. 390

SC ATLANTIS SRL
Moisei str. Principala nr. 1432
J24/803/1992
CUI 2964827

Către,
Agenţia pentru Protecţia Mediului
Maramures

Subsemnatul Tomoiaga Simion, administrator al SC ATLANTIS SRL cu sediul

in loc. Moisei str. Principala nr. 1432 , jud. Maramureş, va rog sa imi eliberati Autorizatia
de Mediu pentru Activitatea : Tăierea şi rindeluirea lemnului; impregnarea lemnului – cod
CAEN 2010 la Secţia de prelucrare material lemnos amplasată în loc. Moisei str. Principala
nr.390.
Anexez documentatia necesara.

Moisei
10 iunie 2020

Pagina 1 din 16
 SC ATLANTIS SRL
Secţie de prelucrare a lemnului – Moisei str. Principala nr. 390

FIŞA DE PREZENTARE ŞI DECLARAŢIE

1. Date generale

1.1. Denumirea firmei : SC ATLANTIS SRL

sediu : loc. Moisei str. Principala nr. 1432 , jud. Maramureş

1.2. Amplasament:
Punctul de lucru pentru care se solicită Autorizaţia de Mediu este amplasat în
zona centralş a comunei Moisei, str. Principală nr. 390, jud. Maramureş, pe malul drept al
râului Vişeu. Suprafata totala a amplasamentului este de 1422 mp.
Vecinătăţile imediate ale incintei punctului de lucru al SC ATLANTIS SRL
sunt :
- Sud : râul Vişeu ;
- Vest : anexa şi locuinţă Tomoiaga Grigore;
- Est : drum comunal, pod CFR peste râul Vişeu ;
- Nord : DN 18 Vişeu – Moisei.

Pentru localizarea obiectivului, câteva dintre coordonatele punctului de lucru

în sistem de referinţă STEREO 70 sunt prezentate în tabelul de mai jos  :

Y(m) X(m)
684 100 464 450
684 150 684 500

1.3. Profilul de activitate:

Activitatea de bază care se desfăşoară pe amplasament este cea de Tăierea şi
rindeluirea lemnului – cod CAEN 1610

1.4. Forma de proprietate :

privată, administrator Tomoiaga Simion.

1.5. Regimul de lucru :

Pagina 2 din 16
 SC ATLANTIS SRL
Secţie de prelucrare a lemnului – Moisei str. Principala nr. 390

Activitatea de producţie este organizată în 1 schimb a câte 8 ore/zi,

6 zile/săptămână , 270 zile/an.

2. Date specifice activităţii

a) Activitatea desfăşurată

Activitatea pentru care se solicită obţinerea autorizaţiei de mediu pe

amplasamentul din loc. Moisei, str. Principală nr. 390, jud. Maramureş este cea de
prelucrare primară ( debitare ) a materialului lemnos cu ajutorul unui banzic orizontal cu o
pânză.
Facem precizarea că pe amplasament s-a desfăşurat aceiaşi activitate încă din
anul 2008 , SC ATLANTIS SRL deţinând Autorizaţiile de Mediu nr. 08 – 252 / 23.09.2008 si
nr. 14 – 63 / 14.04.2014.
Spaţiul pe care se desfăşoară activitatea de producţie este proprietate a firmei.
Activitatea de debitare material lemnos se realizeaza cu ajutorul unui banzic
orizontal cu 1 pânză amplasat într-un şopron semideschis cu suprafaţa de 100 mp
Instalaţia de debitare buşteni este amplasate pe o platformă betonată din
incinta spaţiului de producţie şi rulează pe şine de cale fereată.
La punctul de lucru se debitează atât buşteni de esenţă moale ( molid, brad ),
cât şi de esenţă tare ( fag, frasin sau stejar ). În urma prelucrării buştenilor, se obţin
următoarele sortimente de cherestea : scândura, dulapi, bile, semifabricate.
La punctul de lucru se debitează atât buşteni de esenţă moale ( molid, brad ),
cât şi de esenţă tare ( fag, frasin sau stejar ). În urma prelucrării buştenilor, se obţin
următoarele :
► produse finite - cherestea (scândura, dulapi, bile, semifabricate);
► subproduse: laturoaie, capete, rumegus;
► deseuri lemnoase.
Înainte de introducerea în şopronul semideshis în care se realizează debitarea
materialului lemnos, buştenii sunt secţionaţi la lungime cu ajutorul unui motofierăstrău
Husqvarna. În şopronul în care este amplasat banzicul orizontal cu o pânză, buştenii sunt
fixaţi pe calea de rulare a banzicului cu ajutorul unor scoabe. După ce buşteanul este prins
fix, un operator rulează banzicul pe şine şi debitează buşteanul.
Principalele faze ale procesului de producţie sunt următoarele :
- recepţia buştenilor : se face la intrarea în unitate a mijloacelor auto cu care sunt
transportaţi;
- secţionarea buştenilor la dimensiuni cu ajutorul motofierăstrăului Husqvarna;
- fixarea buşteanului pe calea de rulare a instalaţiei de debitare;

Pagina 3 din 16
 SC ATLANTIS SRL
Secţie de prelucrare a lemnului – Moisei str. Principala nr. 390

- debitarea propriu-zisă a buşteanului;

- tivirea cherestelei rezultate cu ajutorul fierăstrăului circular;
- sortarea produselor finite şi a deşeurilor;
- pachetizarea cherestelei;
- depozitarea cherestelei în stive, în incinta unităţii;
- expediţia la beneficiari.
Vehicularea buştenilor în incinta unităţii şi descărcarea acestora din mijloacele
de transport auto se face manual de către operatori.
Cheresteaua rezultată este tivită cu ajutorul unui fierăstrău electric circular
amplasat în incinta şopronului semideschis în care se realizează debitarea buştenilor.
Depozitarea materiei prime, a produselor finite, a subproduselor se face pe
platforme balastate din incinta unităţii iar a rumeguşului rezultat din activitatea de
prelucrare a lemnului se face direct în containere metalice de 24 mc amplasate de
SC KASTAMONU ROMANIA SA Reghin şi SC EGGER ROMANIA SRL în vecinătatea
şopronului în care este amplasat banzicul orizontal.
Deseurile lemnoase sunt reprezentate de rumegus amestecat cu pamant si
coaja.
În interiorul şopronului este amenajat şi un punct de ascuţire a pânzelor
pentru banzic.

b) Dotări
Clădiri :
Activitatea de debitare a buştenilor se realizează într-un şopron semideschis cu
suprafaţa de 100 mp, amplasat pe un teren cu suprafata totala de 1422 mp.

Instalaţii, utilaje :
- banzic orizontal cu 1 pânză 1 buc
- circular : 1 buc.
- motofierăstrău Husqvarna: 1 buc.
- aparat ascuţire pânze 1 buc.

Autovehicule :
Transportul materiilor prime se face cu mijloace de transport proprii. Acestea sunt
înregistrate în cadrul activităţii de exploatare forestieră.

Pagina 4 din 16
 SC ATLANTIS SRL
Secţie de prelucrare a lemnului – Moisei str. Principala nr. 390

c) Bilanţul de materiale

Cantităţi de materii prime, auxiliare şi combustibili intrate în proces :

Cantităţi de materii prime, auxiliare şi combustibili intrate în proces :

Materii prime :
Capacitatea maximă de producţie a instalaţiei de debitare este de 300 mc/lună.
Pentru următorii ani se preconizează prelucrarea unui volum de masă
lemnoasă de cca. 200 mc/lună.

Materii prime : buşteni răşinoase - medie lunară 200 mc,

- medie anuală 2.400 mc.
Randamentul obţinut în activitatea desfăşurată este de :
80% pentru obţinerea produsului finit (cherestea,dulapi, bile),
19% pentru subproduse : laturoaie, capete, rumegus
1% deseuri lemnoase : rumegus+pamant

Cantităţile de produse şi subproduse rezultate :

- Produs finit : Cherestea  160,0 mc/lună 1.920,0 mc/an
- Subproduse : Laturoaie, capete, rumegus  38,0 mc/luna 456,0
mc/an
- Deseuri : Rumegus+pamant 2,0 mc/lună 24,0 mc/an

Combustibili :
a) benzina : pentru fierăstrăul Husqvarna folosit pentru secţionarea buştenilor ;
cantitate folosită - 10 litri/lună, 120 litri/an. Benzina este achiziţionată când este nevoie din
staţii PECO, fiind depozitată în recipiente de 5 litri, din material plastic.

Materiale auxiliare :
Nu este cazul.

d) Utilităţi :

Alimentarea cu apă : Punctul de lucru nu este racordat la nici o instalaţie de

alimentare cu apa potabilă, deoarece în procesul de producţie nu se foloseşte apa.
Canalizare : Nu este cazul.

Pagina 5 din 16
 SC ATLANTIS SRL
Secţie de prelucrare a lemnului – Moisei str. Principala nr. 390

Energie electrică : Se obţine din sistemul energetic naţional. Cantitatea de

energie electrică folosită este de 2500 Kw/lună, 30.000 Kw/an.
Încălzirea spaţiului : nu se realizează.

3. Surse de poluanţi şi protecţia factorilor de mediu

 Protecţia calităţii apelor

 Sursele de ape uzate şi compuşii acestor ape :

Nu este cazul.

 Staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate, randamentele de

reţinere a poluanţilor, locul de evacuare (emisar, canalizare publică, canalizare, platformă
industrială) :
Nu este cazul.

 Poluanţii evacuaţi în mediu sau în canalizări publice ori în alte canalizări (în mg/l şi
kg/zi)

Nu este cazul.

 Protecţia atmosferei

 Sursele şi poluanţii pentru aer :

Activităţile care pot constitui şi surse potenţiale de poluare a atmosferei la

punctul de lucru al SC ATLANTIS SRL din Moisei, str. Principală nr. 390, jud. Maramureş
sunt cele de la prelucrare a lemnului :
a1) În incinta şopronului semideschis :
- rumeguşul şi praful de lemn, rămân colectate pe platforma betonată.
a2) În zona punctului de sortare buşteni :
- instalaţiile şi utilajele utilizate pentru retezarea buştenilor ( motofierăstrău
Husqvarna ) nu sunt echipate cu instalaţii de colectare şi transport a rumeguşului.
Cantităţile de rumeguş rezultate sunt mici şi nici nu sunt împrăştiate la distanţe mari.

 Instalaţii pentru colectarea, epurarea şi dispersia gazelor reziduale şi a pulberilor :

Nu este cazul

Pagina 6 din 16
 SC ATLANTIS SRL
Secţie de prelucrare a lemnului – Moisei str. Principala nr. 390

 Poluanţii evacuaţi în atmosferă (în mg/mc şi g/s) :

Nu este cazul.

 Protecţia împotriva zgomotelor şi vibraţiilor

 Sursele de zgomot şi de vibraţii :

Sursele de zgomote şi vibraţii sunt reprezentate de instalaţiile şi utilajele din
dotarea unităţii, utilizate pentru prelucrarea lemnului, specificate la Cap. 2 lit. b) Dotări.
Celelalte surse de zgomot din incintă au o funcţionare intermitentă ( mijloace
de transport auto ) şi generează un nivel de zgomot neglijabil.

 Dotările, amenajările şi măsurile de protecţie împotriva zgomotului şi vibraţiilor :

Activitatea care deţine instalaţiile şi utilajele care pot să reprezinte sursa
potenţială de poluare fonică se desfăşoară în totalitate în spaţii semideschise.
Nu sunt necesare dotări sau amenajări speciale pentru desfăşurarea acestei
activităţi.

 Nivelul de zgomot şi de vibraţii produs :

Nu au fost înregistrate sesizări privind activitatea desfăşurată în decursul
anilor anteriori.

 Protecţia solului şi subsolului

 Sursele posibile de poluare a solului şi a subsolului :

Activitatea care se desfăşoară în incinta punctului de lucru poate influenţa
calitatea solului prin poluanţii proveniţi din descompunerea lemnului şi a deşeurilor din
lemn şi din spălarea lemnului şi a deşeurilor din lemn de apele pluviale.

 Măsurile, dotările şi amenajările pentru protecţia solului şi a subsolului

- deşeurile lemnoase rezultate în urma prelucrării lemnului ( în special
rumeguşul ) vor fi depozitate in containere metalice tip.

 Protecţia împotriva radiaţiilor

 Sursele de radiaţii din activitate :

Nu este cazul.

 Dotările, amenajările şi măsurile pentru protecţia împotriva radiaţiilor :

Nu este cazul.

 Nivelul radiaţiilor emise în mediu :

Nu este cazul.

Pagina 7 din 16
 SC ATLANTIS SRL
Secţie de prelucrare a lemnului – Moisei str. Principala nr. 390

 Protecţia fondului forestier

 Situaţia afectării fondului forestier :

Nu este cazul.

 Lucrările şi măsurile pentru diminuarea şi eliminarea impactului negativ produs asupra

vegetaţiei şi ecosistemelor forestiere :
Nu este cazul.

 Protecţia ecosistemelor, biodiversităţii şi ocrotirea naturii

 Sursele posibile de afectare a ecosistemelor acvatice şi terestre, a monumentelor naturii, a

parcurilor naţionale şi a rezervaţiilor naturale 
Din punct de vedere a protecţiei ecositemelor, a biodiversităţii şi a ocrotirii
naturii, ţinându-se seama de vecinătăţile existente :
- Sud : râul Vişeu ;
- Vest : anexa şi locuinţă Tomoiaga Grigore;
- Est : drum comunal, pod CFR peste râul Vişeu ;
- Nord : DN 18 Vişeu – Moisei.
şi mai ales de faptul că punctul de lucru este amplasat într-o zona a comunei Moisei cu
dezvoltare demografică puternică, nu se regăsesc tipuri de habitate de interes pentru care
ar trebui stabilite măsuri de protecţie suplimentare.
Amplasamentul se află situat interiorul rezervației de interes național Parcul
Natural Munții Maramureșului de la care s-a obtinjut avizul favorabil.

ANALIZA HABITATELOR, FLOREI SI FAUNEI DE PE AMPLASAMENTUL SI

LIMITROF INSTALATIEI DE PRELUCRARE LEMN.

Analiza florei si vegetatiei

Metoda de lucru
In vederea analizei florei si vegetatiei s-au efectuat deplasari in perimetrul de
referinta in perioada iulie – august si inventarieri floristice in habitatele zonei, pentru a
surprinde diversitatea floristica, evaluarea populatiilor de plante, identificarea asociatiilor
vegetale si a habitatelor.
A fost aplicata metoda releveului fitosociologic, urmata de prelucrari statistice
ale esantioanelor inregistrate.

Rezultate, de-a lungul malurilor raului Viseu:

Perimetrul destinat activitati de prelucrare a lemnului si limitrof acestuia,

Pagina 8 din 16
 SC ATLANTIS SRL
Secţie de prelucrare a lemnului – Moisei str. Principala nr. 390

respeciv a malurilor raului Vişeu pe o lungime de 1000 m este ocupat de o vegetatie

puternic ruderalizata.

Salicetum albae Issler 1924

Corologia. Salcisurile analizate sunt prezente de-a lungul malurilor raului Viseu din zona
limitrofa aplasamentului, bordurând malurile sau formând mici crânguri în apropierea
apelor.
Fizionomia si compozitia floristica. Se prezinta sub forma unor benzi sau pâlcuri de
arbori rari si cu un desis de arbusti si de plante ierboase. Salcisurile analizate sunt
populate de specii vegetale distribuite diferentiat în urmatoarele trei strate. În stratul
arborilor, alaturi de Salix alba se întâlnesc mai frecvent Salix fragilis, Salix viminalis. Dintre
arbusti, frecventa mai mare o are Euonymus europaea.
Covorul ierbos este reprezentat de speciile provenite din padurile învecinate, din
fitocenozele ruderale si din pajisti. Mai frecvente sunt în unele salcisuri Rubus caesius si
Helianthus tuberosus – salbaticit.

Compozi:ia floristica AD
Car as.
Salix alba 2-3
Salix fragilis 1-2
Salix viminalis +-1
Rubus caesius +-1
Euonymus europaeus +
C-d;E.l.
Eriophorum latifolium 2-3
Carex flava 1-2
Parnassia palustris +
Epipactis palustris +
M-Arr; M
Briza media +
Holcus lanatus +
Agrostis stolonifera +
Stellaria graminea +
Linum catharticum +
Valeriana officinalis +

Pagina 9 din 16
 SC ATLANTIS SRL
Secţie de prelucrare a lemnului – Moisei str. Principala nr. 390

Galium palustre +
N-Cln; Sch-C.n
Carex lepidocarpa +
Potentilla erecta +
Epilobium palustre +
Phr
Scirpus sylvaticus +
Eleocharis palustris +
Catha palustris ssp laeta +
Equisetum palustre +
Pl
Mentha longifolia +
Prunella vulgaris +
Lysimachia nummularia +
Ins.
Tanacetum vulgare +
Reynoutria japonica +-1
Carduus acanthoides +
Humulus lupulus +
Glechoma hederaceea +
Hypericum perforatum +

În cursul anului, nivelul apei prezinta oscilati datorate fluctuatilor regimului hidric
determinând atât o variatie sezoniera a conditilor de biotop.

Analiza bioformelor.
În salcisurile analizate, alaturi de hemicriptofite, care numeric ocupa cea mai însemnata
pondere (43,88%), se evidentiaza terofitele (27,14%). Referindu-ne la abundenta –
dominanta realizata în proportie variabila de fiecare bioforma, pe primul loc se situeaza
tot hemicriptofitele (37,22%), urmate de fanerofite (26,66%) si de catre helohidatofite
(17,22%).
Analiza geoelementelor. Statistica geoelementelor releva o predominanta în salcisurile
analizate a elementului eurasiatic (58,99%). Celelalte categori floristice înregistreaza
valori relativ mici.
Caracterizarea ecologica. Desi mezofitele sunt cele mai numeroase (41,42%), în procentaj

Pagina 10 din 16
 SC ATLANTIS SRL
Secţie de prelucrare a lemnului – Moisei str. Principala nr. 390

mare se gasesc în salcisuri si mezo-higrofitele (20,-1%). Higrofitele (8,57%), hidrofitele

3,57%) sunt mai putine la numar. Prezenta acestora se explica prin mentinerea apei în
biotop pe aproape tot parcursul anului.
Din punct de vedere al preferintelor termice, micro-mezotermele au valoarea numerica
cea mai mare (69,01%), în urma lor situându-se speci le amfitolerante.
Fata de reactia chimica a solului, pe lânga specile eurionice, care sunt majoritare (39,56%),
în salcisuri vegeteaza în proportii semnificative si specile slab acid-neutrofile (29,28%) si
acid - neutrofile (22,14%).
Din analiza principalilor indici ecologici, rezulta ca asociatia are un caracter mezofil spre
mezo- higrofil, micro-mezoterm si eurionic spre slab acid neutrofil.
Analiza ecologica a salcisurilor dovedeste caracterul mezo-higrofil spre higrofil,
microterm spre micro-mezoterm si acid-neutrofil spre slab acid-neutrofil al luncilor
populate de aceste zavoaie.
Pe acest fond general, se gasesc si speci mezofile si chiar xero-mezofile datorita oscilatiilor
sezoniere ale regimului hidric. De asemenea, din aceasta ultima categorie se regasesc
specii ruderale si praticole provenite din formatiunile vegetale învecinate.
Analiza cariologica. Din punct de vedere cariologic, în salcisurile analizate, specile
diploide sunt cu ceva mai numeroase decât poliploizii. Indicele de diploidie este de 1,05.
Analiza economica. Fitocenozele asociatiei au în structura lor specii cu valoare economica
slaba, care alaturi de suprafata restrânsa pe care o ocupa, genereaza o valoare economica
redusa. În schimb au valoare ecologica, deoarece protejeaza malurile râului de eroziune,
constituind o bariera eficienta, un filtru care retine scurgerile de suprafata provenite din
câmpurile învecinate retinând pesticide, îngrasaminte, poluanti, contribuind totodata la
aluvionare, fenomen important în evitarea diminuarii resurselor de sol. Cu toate acestea,
din punct de vedere protectiv, zavoaiele de salci, în general, iar cele din zona studiata, în
mod particular, nu adapostesc specii de interes comunitar si nu constituie un habitat cu
grad ridicat de conservare.

Analiza speciilor de animale din aria de impact si zona înconjuratoare

Nevertebrate
In ceea ce priveste nevertebratele din zona de interes precizam ca prin observatii directe
si colectari de material biologic, au fost identificate specii apartinand ordinelor
lepidoptera, dermaptera, diptera, odonata, ortoptera si coleoptera. Nu s-au identificat
specii de interes comunitar care sa fie periclitate de activitatea desfsurata.

Pesti:
Dupa datele literaturii de specialitate in raul Viseu au fost identificate 36 de specii de
pesti. Sunt specii cu interes deosebit, de interes stiintific si comunitar, dintre care vom
mentiona doar cateva (dupa Directiva 92/43EEC Traty of accesion 2003 Anexa II –
Animale si plante de interes comunitar, care au conservare speciale cu arealelor lor:
chiscar (Eudontomyson danfordi), lostrita (Huco huco), mreana vanata (Barbus meridionalis),
porcusor de nisip (Gobio kessleri), porcusor de vad (Gobio uranoscopus), zglavoaca (Cottus
gobio), fusai (Zingel zinel, Zingel strebel), mai rar pastrav.

Pagina 11 din 16
 SC ATLANTIS SRL
Secţie de prelucrare a lemnului – Moisei str. Principala nr. 390

AMFIBIENI
Metoda de studiu:
Întâlnirea si identificarea vizuala a amfibienilor si reptilelor (ARVES-amphibian and
reptile visual encounter surveys) este metoda ceea mai standard în studiul si
inventarierea herpetofaunei. Exista numeroase metode de întâlnire si identificare vizuala,
dintre care ceea mai adecvata este metoda transectelor.
Habitatele umede de zavoi, cat si cele ale buruienisurilor inalte atasate de marginile de
paraie permit dezvoltarea amfibienilor. In zona destinata prelucrarii lemnului, datorita
simplificarii vegetatiei si invaziei unor specii de plante alogene s-a simplificat si fauna de
vertebrate mici.
N-au fost observate exemplare de amfibieni si reptile.

Reptile
Habitatele umede, umbrite si antropizate nu sunt propice pentru reptile, de aceea in zona
instalatiei de prelucrare lemn si zonele limitrofe nu au fost intalnite sau observate specii
de reptile.

Pasari
Metoda de studiu:
Observarea si evaluarea populatiilor avifaunei s-a efectuat prin observatii directe si
observatii asupra locurilor de cuibarit si de hranire. In perimetrul instalatiei de prelucrare
lemn si in zonele limitrofe, respectiv pe malurile raului, nu au fost observate cuiburi de
pasari. Prin urmare instalatia de prelucrare lemn nu are impact asupra avifaunei.

Mamifere
In padurile din zona se stie ca traiesc specii de mamifere mari precum lupul, ursul,
capriorul, vulpea, jderul. Mamiferele mici (insectivore, rozatoare) sunt prezente dar fara a
avea un grad de vulnerabilitate. Zonele invecinate, cu toate ca sunt frecventate de
mamiferele mari mentionate, ca lupul (Canis lupus), ursul (Ursus arctos), cerbul (Cervus
elaphus), specii pe care nu le putem include în fauna teritoriilor de interes intravilan
datorita suprafetei reduse a acestora si mai ales datorita faptului ca aceste terenuri sunt
deja puternic antropizate, locuite, populate de oameni.
Suprafata de impact prevazuta desf[surarii activitatii de prelucrare lemn, nu constituie
habitatul nici unuia dintre mamiferele de interes comunitar. Nu au fost observate
mamifere salbatice în zona de impact.
Consideram ca functionarea instalatiei de prelucrare lemn nu va avea nici un impact
semnificativ asupra populatiilor de mamifere din zona.

CONCLUZIILE STUDIULUI
• În prezentul studiu sunt prezentate conditiile initiale, impactul si metodele de reducere
a acestuia pentru o zona în care functioneaza instalatia de prelucrare lemn.
• Suprafata se afla integral pe teritoriul Parcului Natural Muntii Maramuresului,
implicand o portiune infima din suprafata acestuia,
• In prezent nu exista habitate cu valoare mare sau foarte mare de conservare in stare

Pagina 12 din 16
 SC ATLANTIS SRL
Secţie de prelucrare a lemnului – Moisei str. Principala nr. 390

naturala capabile sa isi indeplineasca functia conservativa si ecoprotectiva.

• Impactul va fi destul de redus asupra speciilor de nevertebrate terestre, amfibieni,
reptile, pasari, mamifere, inclusiv lilieci.
• Investitia nu are impact de nici un fel asupra rutelor de migratie ale pasarilor si nu are
impact transfrontalier.

 Măsurile pentru protecţia ecosistemelor, biodiversităţii şi pentru ocrotirea naturii, în

general

- Plantarea cu puieti din specii de salcii, pentru preveniriea eroziunii solului,

- Evitarea deversarii oricaror tipuri de poluanti in apa riului Vişeu,
- Ecologizarea malurilor si a albiei raului Vişeu din zona instalatiei de debitare,
- Implementarea unui sistem adecvat de colectare selectiva a deseurilor si predarea
acestora unor firme autorizate sa colecteza, in functie de tipul de deseu generat,

 Protecţia peisajului şi a zonelor de interes tradiţional

 Modul de încadrare a obiectivului în peisaj :

Nu este cazul.

 Măsuri şi amenajări pentru protecţia peisajului şi a zonelor de interes tradiţional

Nu este cazul.

 Gestiunea deşeurilor

 Sursele de deşeuri, tipuri, compoziţie şi cantităţi de deşeuri rezultate :

Deşeurile rezultate din activitatea desfăşurată la punctul de lucru din Moisei
str. Principală nr. 390, jud. Maramureş sunt de următoarele categorii :
a) deşeuri de producţie ;
b) deşeuri menajere.

a) Deşeurile de producţie :

■ Metale feroase
Conform Catalogului European pentru Deşeuri, deşeurile din această categorie
au următorul cod :

Cod deşeu CED Denumire deşeu

16 01 17 metale feroase

Deşeurile de metale feroase sunt reprezentate de eventualele pânze de banzic

care nu mai pot fi recondiţionate sau resturile pânzelor circulare epuizate.

Pagina 13 din 16
 SC ATLANTIS SRL
Secţie de prelucrare a lemnului – Moisei str. Principala nr. 390

Cantitatea rezultată în timpul unui an de producţie este de maxim 10 kg.

■ deşeuri lemnoase ( rumeguş+pamant ) 

Conform Catalogului European pentru Deşeuri, deşeurile din această categorie

au următorul cod :

Cod deşeu CED Denumire deşeu

03 01 05 rumeguş, talaş, aşchii, resturi de scândura şi
furnir, altele decât cele specificate la 03 01 04

Dintre deşeurile industriale cea mai mare pondere o au deşeurile lemnoase

amestecate cu pamant. La secţia de prelucrare a lemnului din loc. Moisei str. Principală
nr. 390, jud. Maramures rezultă următoarele valori pentru volumul de deşeuri lemnoase :

- Rumeguş+pamant : 2,0 mc/lună 24,0 mc/an.

b) Deşeuri menajere :
Deşeurile menajere rezultă de la personalul angajat.
Cantitatea de deşeuri menajere rezultată lunar este de cca. 0,5 mc, cea
rezultată anual fiind de cca. 6 mc.

 Modul de gospodărire a deşeurilor; depozitare controlată, transport, tratare, refolosire,

distrugere, integrare în mediu, comercializare :
Deşeurile lemnoase ( rumeguş, capete ) sunt depozitate după cum urmează :
- laturoaiele si capetele, sunt depozitate intermediar în exteriorul şopronului
semideschis , pe o platformă balastată.
Capetele de cherestea sunt valorificate la SC KASTAMONU ROMANIA SA
Reghin, SC EGGER ROMANIA SRL sau la populaţie ca lemn de foc.
- rumeguşul rezultat în urma debitării buştenilor la instalaţiile de debitare este
colectat şi depozitat direct în containere metalice de 24 mc amplasate de SC KASTAMONU
ROMANIA SA Reghin în vecinătatea şopronului în care este amplasat banzicul orizontal.
- Deşeurile menajere rezultate sunt colectate într-o pubelă de material plastic de
110 litri care la umplere, este ridicată de SC HERODOT GRUP SRL care realizează
salubrizarea pe raza administrativ-teritorială a comunei Moisei. Cantitatea de deşeuri
menajere rezultate lunar este de cca. 0,5 mc. , cea rezultată anual fiind de cca. 6 mc.

NOTA : Se anexeaza in copii xerox contractele cu firmele specificate mai sus.

Pagina 14 din 16
 SC ATLANTIS SRL
Secţie de prelucrare a lemnului – Moisei str. Principala nr. 390

 Gestiunea substanţelor şi preparatelor periculoase

 Substanţele şi preparatele periculoase utilizate/deţinute, cantităţile utilizate/deţinute şi

fişele de securitate ale acestora :
Nu este cazul.

 Modul de gospodărire, măsurile, dotările şi amenajările pentru protecţia mediului :

Nu este cazul.

 Gestiunea ambalajelor

 Tipurile şi cantităţile de ambalaje folosite :

Ambalajele folosite în activitatea desfăşurată sunt reprezentate de 2 recipiente
de material plastic cu capacitatea de 5 litri fiecare, în care se transportă benzina pentru
motofierăstrăul Husqvarna.

 Modul de gospodărire a ambalajelor şi măsuri pentru protecţia mediului  :

Ambalajul folosite la transportul carburanţilor este depozitat intermediar în

incinta Şopronului semideschis.

 Încadrarea în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului

 Modul de încadrare a obiectivului în cerinţele planurilor de urbanism şi amenajare a

teritoriului :
Nu este cazul.

 Protecţia aşezărilor umane

 Distanţa faţă de aşezările umane, localităţile şi populaţia eventual afectată :

Întreaga activitate se desfăşoară în spaţii semideschise iar distanţa până la
primele locuinţe ale cetăţenilor din zonă este de cca. 40 m.

 Măsurile, dotările şi amenajările pentru protecţia aşezărilor umane :

Nu este cazul.

 Respectarea prevederilor convenţiilor internaţionale la care România a aderat

Pagina 15 din 16
 SC ATLANTIS SRL
Secţie de prelucrare a lemnului – Moisei str. Principala nr. 390

 Amenajările, dotările şi măsurile pentru respectarea convenţiilor internaţionale, a

reglementărilor comunitare şi ale organismelor O.N.U. la care România a aderat.
Nu este cazul.

 Alte date şi informaţii privind protecţia mediului

Nu sunt necesare.

 Reconstrucţia ecologică
Nu este cazul.

 Monitorizarea mediului
Va fi ţinută evidenţa gestiuniii deşeurilor conform HG nr.856/2002.

Întocmit,
Tomoiaga Simion - administrator

Pagina 16 din 16