Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- MANAGEMENTUL PROIECTELOR -
I. CONCEPEREA PROIECTULUI
• Titlul proiectului:
• Localizarea
• Sinteza planului de afaceri
• Scop, obiective ale investitiei,Strategii
Obiective specifice
Crearea si mentinerea locurilor de munca în spatiul rural: Se vor angaja 9 persoane din
mediul rural, cu sau fara experienta, care vor fi specializate in domeniul de activitate al firmei.
Capitolul ІІ
Prin proiect se va realiza o unitate noua de productie pentru fabricarea brichetelor din
deseuri de lemn (rumegus). In acest sens, societatea a achizitionat un teren avand o cladire
dezafectata. Cladirea existenta se va demola, construindu-se o cladire noua potrivita desfasurarii
activitatii propuse prin proiect. Mai jos se regasesc detaliile principale legate de noua cladire de
productie propusa prin proiect.
HALA PRODUCTIE BRICHETE LEMN
CARATERISTICI PRINCIPALE
- Deschideri: 9,00m la interax
- Travei: 8 x 5,00m.
- Aria construita: 379,76 mp
- Aria desfasurata: 379,76 mp
- Numar de niveluri: 1 (parter inalt).
- Inaltime: 5,50m liber (sub ferma).
FUNCTIUNI CLADIRE (parter inalt): 364,46 mp suprafata utilia
- Spatiu productie= 322,06mp ;
- hol= 7,32mp ;
- magazie piese de schimb= 18,20mp ;
- vestiar= 6,33mp ;
- dusuri+Hol+wc =7,80 mp
- grup sanitar +wc = 2,75 mp
Unitatea existenta nu este racordata la utilitatile necesare desfasurarii activitatii de
productie a brichetelor de rumegus. Astfel, proiectul prezent include lucrari de racordare la
principalele utilitati, respectiv:
A. Racord apa rece:
B. Instalatii de distributie exterioare:
C. Racord canalizare
D. Racord electric
Alimentarea cu energie electrica se preconizeaza a se realiza la postul de
transformare din zona dar se va definitiva dupa obtinerea avizului tehnic de racordare
emis de catre S.C. ELECTRICA S.A.
INSTALATII SANITARE
Alimentarea cu apa rece se va realiza de la reteaua de apa stradala, care poate
prelua si debitul de apa rece aferent societatii.Grupurile sanitare sint echipate cu 3 vase
WC, 1 lavoar si 2 cabine de dus.Conductele de apa rece menajere din grupurile sanitare
amplasate in hala hala se vor executa din teava de polipropilena armata cu insertie din
aluminiu montata aparent.
Conductele de apa rece din exterior se vor executa din teava din PE 100 SDR 17.6
PN 6 bari montata ingropat sub adincimea de inghet.
Prepararea apei calde se va realiza cu un boiler electric cu capacitatea de 200 litri
amplasat in grupurile sanitare.
Conductele de apa calda se vor izola cu izolatie din elastomeri.
INSTALATIA DE INCALZIRE
Incalzirea spatiilor se va realiza cu radiatoare electrice
Tehnologia de brichetare propusa prin proiect presupune parcurgerea a doua etape
principale:
1. Uscarea rumegusului:
-Uscarea rumeguslui se realizeaza in cadrul modulului de uscare. Procederul de
uscare (reducerea umiditatii) presupunand
-Incalzirea rumegusului cu ajutorul arzatorului cu care este dotat uscatorul. Se
alimenteaza manual arzatorul uscatorului cu deseuri de lemne bucati. Alimentarea
arzatorului se face aproape permanent de catre un operator.
-Alimentarea tamburului de uscare a uscatorului cu rumegus crud se alimenteaza
prin rezervorul de stocare. Alimentarea se efectueaza manual.
-Rumegusul umed trece prin tamburul de uscare.
-Paralel cu rumegusul umed, in tamburul de uscare intra gazele de ardere (gazele
de fum) de la arzatorul sistemului. Gazele de ardere sunt racite prin preparatorul gaze de
uscare astfel incat temperatura gazelor care intra in tamburul de uscare va fi de
aproximativ 400 grade Celsius.
-Dupa tamburul de uscare rumegusul deja uscat este scos pneumatic printr-un
ventilator, fitrat si decantat de sistemul de separare si filtrare si depozitat in rezervor sub
ciclonul de decantare de unde este transportat cu un melc transportor si golit prin ecluza
stelara direct in rezervorul presei de brichetat.
2. Presarea rumegusului uscat:
-Realizarea efectiva a brichetelor de rumegus are loc prin presarea rumegusului
uscat astfel:
-Rumegusul ajunge de la uscator prin transportorul melcat si ecluza stelara in
rezervorul presei de brichetat.
-Se preseaza mecanic cu o roata biela-manivela.
-Dupa presare, brichetele rezultate sunt racite pe o linie de racire sub forma unui
jgheab. La capatul acestei linii de racire este montat dispozitivul de taiere a brichetelor.
-Ambalarea brichetelor se face manual in cutii de carton sau in saci de plastic,
lipite cu banda adeziva.
Efectele investitiei
Impactul asupra zonei si mediului de afaceri
Implementarea proiectului va duce la dezvoltarea unei activitati performante, avand
urmatorul impact asupra zonei si mediului de afaceri:
-va asigura o mai buna valorificare a potentialului zonei;
-se va realiza o unitate moderna, caracterizata prin pierderi de productie mici si, prin
urmare, costuri de productie reduse, premise necesare eficientei activitatii si stimularii
concurentei existente;
-pentru institutiile statului din judetulArges, existenta si dezvoltarea societatii constituie o
sursa sigura de venituri pentru Bugetul de Stat Local, pentru Bugetul Asigurarilor de Sanatate,
somaj, sanatate, iar prin dezvoltarea societatii aceste venituri vor creste
.
Efectele asupra activitatii S.C. BRIKET-STAR S.R.L
Pentru societate realizarea acestei investitii va avea ca efect:
-cresterea competitivitatii societatii prin utilizarea de tehnologii moderne care permit
controlul costurilor de productie, concomitent cu un control mai bun asupra pierderilor, ambele
efecte conducand la cresterea valorii adaugate create de catre societate;
-cresterea capacitatii de productie pe sectorul de fabricare a brichetelor din lemn,
imbunatatirea veniturilor realizate, ceea ce va determina asigurarea resurselor financiare necesare
achitarii la scadenta a datoriilor, ratelor, creditelor, dobanzilor, impozitelor si taxelor, precum si a
furnizorilor;
-eficientizarea activitatii de productie conduce automat la o disponibilitate de resurse
financiare ce pot fi folosite pentru extinderea activitatii si pe viitor, prin dezvoltarea de alte
proiecte investitionale specifice.
Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei.
Biomasa contribuie cu 14% la consumul mondial de energie primară, iar pentru trei sferturi
din populaţia globului, care trăieşte în ţările în curs de dezvoltare, aceasta reprezintă cea mai
importantă sursă de energie.
În prezent, în UE, 4% din necesarul de energie este asigurat din biomasă. Agenţia
Internaţională pentru Energie estimează că în Europa, resursele de petrol se vor epuiza în 40 de
ani, cele de gaze naturale în 60 de ani, iar cele de cărbune în 200 de ani, lucru care s-ar traduce
prin faptul că, peste aproximativ 20 de ani, Europa va fi nevoită să importe 70 la sută din
necesarul de energie.
Ca urmare a acestui fapt, statele Uniunii au fost nevoite să găsească surse regenerabile. În
cele 25 de state ale Uniunii Europene, sursele regenerabile de energie au contribuit cu 6% la
producţia totală de energie din 2002. Ţinta Comisiei Uniunii Europene a fost ca până în 2010,
energia regenerabilă să aibă o contribuţie de 12%. Circa două treimi din energia din sursele
regenerabile folosite în Europa revin biomasei.
Resursele regenerabile de energie reprezintă o nouă oportunitate în România, cu
perspective de dezvoltare în viitor. În prezent în România ar putea fi menţionate numai proiecte
la scară mică, proiecte pilot în curs de dezvoltare sau companii mici
Valorificarea resurselor regenerabile de energie ar putea contribui la realizarea unor
strategii în ceea ce priveşte sporirea securităţii de energie prin diversificarea resurselor energetice
şi reducerea importurilor.
Avantaje ale valorificării deşeurilor lemnoase
- Principalul avantaj constă în faptul că rumeguşul este net superior altor combustibili.
Pentru încălzit, este nevoie de o cantitate de brichete de două ori mai mică decât de
lemne, deoarece puterea calorică a rumeguşului este de 4.200-5.500 kcal/kg faţă de cea
a lemnului folosit pentru foc, care constituie 1.600-2.800 kcal/kg
- Contribuie la independenta energetica a Romaniei
- Potenţialul energetic al biomasei din România este aproape egal cu cel al energiei
hidro;
- Crează locuri de muncă în industria de profil, precum şi în industriile adiacente;
- Fiind un combustibil standardizat la nivel european, beneficiază de sisteme de ardere
moderne, cu randamente comparabile cu cele ale gazului natural;
- Preţul este mult mai stabil decât cel mereu crescător al combustibililor fosili;
- Este o sursă de energie modernă, curată, ieftină, dar mai ales regenerabilă
- Brichetele sau butucii au o dimensiune mai mare faţă de peleţi. Materialul de bază este
întotdeauna rumeguşul şi aşchiile de lemn. Procesul de producţie diferă faţă de peleţi,
având în vedere că se poate adăuga cca. 40-50% lemn de esenţă tare, atingându-se
astfel o putere calorică mult mai mare.
- Brichetele se folosesc tot mai mult în toate tipurile de încălzire pe lemn, în special
pentru sobele de teracotă şi şeminee
Oportunitati:
Pentru brichetare sunt necesare 540 kg/h, 11340 kg pe zi, avand in vedere ca se
lucreaza in 3 schimburi, 7 ore pe schimb. Astfel, an an se consuma 2.494.800 kg de rumegus,
asa cum reiese sin din tabelul urmator:
Consum de rumegus pentru brichetare
Necesar rumegus - kg/h 540
Nr. Schimburi 3
Ore/Schimb 7
Costurilor cu personalul, inclusiv asigurari sociale: prin proiect se vor crea 9 locuri
de munca, angajandu-se cate 3 operatori/schimb. Fiecare operator va fi platit cu un salariu de
incadrare de 700 lei/luna.
Costurilor cu amortizarea: s-a estimat o amortizare liniara a lucrarilor de constructii
si a utilajelor propuse in prezentul proiect.
Costurilor cu tertii, costuri care se formeaza din:
♦ Revizie anuala instalatie brichetare: 500 euro/an
♦ Telefon si internet
♦ Contabilitate: 150 euro/luna
♦ Altele (protocol si administrative): 100 euro/luna
♦ Costurilor cu impozitele si taxele locale datorate pentru terenul pe care se va realiza
investitia si pentru cladire
PROGNOZA COSTURILOR
Anul I Anul II Anul III Anul IV Anul V
4. Costul cu personalul 99,036 99,036 99,036 99,036 99,036
Costuri cu salariile 75,600 75,600 75,600 75,600 75,600
Nr. Operatori 9 9 9 9 9
Salariu mediu brut pe luna 700 700 700 700 700
Nr. Luni 12 12 12 12 12
Costuri cu taxele sociale datorate de angajator 23,436 23,436 23,436 23,436 23,436
Procent taxe 31% 31% 31% 31% 31%
Baza impozitare 75,600 75,600 75,600 75,600 75,600
PROGNOZA VENITURILOR