Scutul Braziliei
• Scutul Braziliei de la Uruguay până la
• Capul San Roque. apare la zi la vest
Sisturi cristaline
• Bazine sedimentare
de Parana şi Magdalena şi de-a lungul
coastei atlantice. În compoziţia acestor
areale intră roci metamorfice de tipul
gneiselor, cuarţitelor, dolomitelor şi
conglomeratelor alături de roci
intruzive ca granitul, bazaltul, andezitul
în special în partea sudică a scutului,
in Uruguay.
• Între fluviul Parana şi Oceanul Atlantic,
bazaltele cretacice de Parana ocupă o
suprafaţă de 750000 kmp fapt ce
conferă peisajul de podiş. Zona
expusă din Bolivia conţine roci
paleozoice din Cambrian şi Devonian
unde formează sierre faliate San José
şi Sierra de Santiago.
Sisturi cristaline
Bazine sedimentare
• Suprafeţele de eroziune determinate pentru Scutul
Brazilian au fost 4 şi anume:
• interfluviul de creastă cu relief rezidual cu inselberguri
despre care se crede că adăposteşte zone ce aparţin
Scutului Gondwana format înainte de falierea
continentului arhaic;
• Suprafaţa sud-americană, cea mai extinsă pe care se
dezvoltă cea mai mare parte a reliefului Braziliei;
• ciclul de eroziune Paraguaςu prezent pe râurile din zona
de coastă
• cea estică
• Scutul Brazilian se compune
din trei bazine mari. Acestea
se situează pe râurile Paraná,
Maranhão-São Francisco şi
Sergipe.
• Bazinele s-au format prin
falierea rocilor din fundamentul
scutului având în structura lor
geologică roci aparţinând
Paleozoicului inferior până la
cele de tip sedimentar.
Depresiunie formate în
principal din sedimemntar
terţiar se află acolo unde
fundamentul a suferit un
proces de scufundare.
 Podişul Brazilei
• Geomorfologie:
• platforme structurale (C,
V – în sedimentar)
• Suprafeţe cristaline
• Cuverturi de lave (SV)
• Sierre înalte în E
podişului
 Pod Braziliei de NE
• -relief de sierre înalte Sierra Borborema
1100 m; Sierra Espinhaco 2033 m
• Structura sierrelor: şisturi cristaline,
granite, sedimente paleozoice
• În centrul podişului formaţiuni de tip
chapadas, 500- 600 m în gresii
Formaţiune de tip chapada
Chapada Diamantina
 Podişul Braziliei de Nord
• Străbătut de afluenţii Amazonului
(Tapajos, Xingu, Tocantins)
• În general relief peneplenizat
• Martori de eroziune-granitici
• Rupturi de panta ce duc la formarea
cascadelor şi repezişurilor
 Podişul Braziliei Centrale
• Aspect general de peneplenă
• Cuarţitele generează sierre iar la contactul
cu rocile sedimentare (gresii) se formează
cascade (Iguacu-amonte de confluenţa
Parana-Gran Parana)
• Pod. Mato Grosso, la E de Depr. Mamore-
cristalin şi gresii roşii
• Relief chapada
• La V Serra dos Parecis
Iguazu falls
Foz de Iguaçu
Mato Grosso
• After the exploitation of the region’s gold- and diamond-
rich placer mines declined, cattle ranching became
prominent, but nonetheless the area’s growth and
development was long impeded by its isolation and
insufficient means of communication. A railroad across
southern Matto Grosso (now Mato Grosso do Sul)
opened in 1914 and was a significant advancement, but
only in the latter part of the 20th century has wider
settlement been permitted by highway and air transport.
Such expansion was facilitated by the development-
minded move of the national capital from Rio de Janeiro
to inland Brasília in the 1960s. The population density of
Mato Grosso do Sul remains, however, one of the
lowest in Brazil
 Podişul Braziliei de Sud-Est
• Cele mai mari altitudini
• Caracteristice sunt sierrele: S. Mantiqueira
(2821 m)-la Golful Rio de Janeiro, S.
Bandeira (2884 m), S. Orgaos (2300 m)
• Caracteristice căpăţâni de zahăr
Podişul Brazilei de Sud (Meridional)
• Între Sierra de Mar şi estuar La Plata
• Relief de cueste
• Suprafeţe structurale în nord
• Lave vulcanice formează unul din cele mai
vaste platouri vulcanice din lume de cca
800 000 kmp
• Prezenţa domurilor numite cochilhas
(Cochilha Grande)
Rio de Janeiro-căpăţână de zahăr
Serra do Mantiqueira
Serra de Bandeira
 Serra dos Orgaos
• O Parque Nacional da Serra dos
Órgãos é uma unidade de
conservação de proteção integral da
Reserva da Biosfera da Mata Atlântica
do Estado do Rio de Janeiro. O
parque está localizado 90 km ao norte
da capital com sua entrada principal
pela cidade de Teresópolis o
Petrópolis (veja mapa).
É considerada a capital brasileira de
escalada de montanha devido à
presença de formações rochas
magníficas como "dedo de deus" ou
"pedra de sino", com 2.263 m o pico
mais alto do parque. O parque oferece
também boas oportunidades de
trekking, como p.e. a travessia de
Petrópolis a Teresópolis. Em questão
de natureza se destacam os Campos
de Altitude, com grande quantidade de
plantas endêmicas.
Parcul naţional Serra dos Orgaos
• Corcovado and
Cristo Redentor
through the
clouds from
Sugar Loaf
Exploatarea diamantelor de tip
aluvial
 2007 Brazilia
• Important 2007 Statistics
• Population:190 Million
0-14 = 25%
15-64 = 68%
65+ = 6%
• Work Force:99 Million
• GPD:1.838 Trillion
• GPD Growth:4.9%
• Sector Size:
• Agricultural = 5%
Industry = 31%
Service = 64%
• Workforce by Occupation:
• Agricultural = 20%
Industry = 14%
Service = 66%
 Podisul Guyanei
• · Plateau of Guyana, embracing the
mountainous area and the Amazon North
Plateau. Located in the extreme north of
the country, it is an integral part of the
shield of Guyana, presenting crystalline
rocks of the Precambrian period. This area
includes the highest elevation in Brazil -
the Pico da Neblina, with an altitude of
3,014 m.
• Limita în Nord- Câmpia Orinocco
• în sud – Câmpia Amazonului
• Reprezintă un podiş structural eroziv
delimitat prin falii marginale
• Suprafeţe peneplenizate
• Înălţimea medie 500-600 m
• La N fundamentul cristalin apare la zi şi se
afundă spre sud sub paleozoic şi mezozoic
• Relieful format din gresii a dus la o
erodare continuă a acestuia fapt
materializat prin relief titpic tabular cu
trepte şi suprafeţe structurale
• Martori de eroziune formaţi din granite şi
cuarţite
• Relieful
• V- Sierra Parima cu orientare NV-SE
altitudine 1500 m, (domuri de diabaze şi
martori intruzivi)
• Centru – Sierra Pacaraima (2772 m)–
reprezintă cumpăna de ape între bazinulk
Orinocco şi bazinul Amazonian
• Pe cursul superior al râului Ciurun s-a
format casacada Anghel de 979 m
• E – masivul Wilhelmina 1280 m

• În zona de ţărm întâlnim lagune, cordoane litorale şi

climat subecuatorial
• T med. Anuală – 23,5 C;pp peste 3900mm
• Apele au 2 sectoare distincte: cursul superior în zona de
podiş şi cursul inferior în zona de câmpie; între acestea
se află o zonă de rupturi de pantă pe care s-au format
casacade şi repezişuri. Râurile sunt navigabile doar pe
cursul inferior. Maroni, Corentina, Essequibo şi Mazaruni
sunt tributare Oc. Atlantic
• În partea de V se află afluenţii Orinoco
• În partea de sud curge Rio Branco-tributar
Amazonului. Acesta era tributar lui
Essequibo
• Vegetaţia: păduri tropicale în sud
• Savane cu palmieri
• Păduri galerii