1

PRODUCEREA ENERGIE
TERMICE DIN BIOMASĂ

Valeriu Chiciuc
expert PEBM

Proiectul Energie și Biomasă în Moldova

Str. Sfatul Țării 29, oficiul 304 Chișinău, MD 2012,
Acest proiect este finanțat de Uniunea Europeană și co- Republica Moldova
finanțat, implementat de Programul Națiunilor Unite Tel.: (373 22) 839 986; www.undp.md
pentru Dezvoltare.
 Caracterizarea resurselor de biomasă 2
- Ce este biomasa?
- Resurse de biomasa

- Caracteristicile biomasei
- Tipuri de biocombustibil
- Peleti – biocombustibil solid
 Ce este biomasa?
3

Biomasa este partea biodegradabilă a produselor,

deşeurilor şi reziduurilor din agricultură, inclusiv
substanţele vegetale şi animale, silvicultură şi
industriile conexe, precum şi partea biodegradabilă
a deşeurilor industriale şi urbane.
 Resursele Biomasei 4

Reziduuri forestiere Reziduu Agricol Culturi energetice

Reziduu de padure culturi producătoare de amidon

Deseuri de moara plop
culturi producătoare de zahăr;
Deșeuri de lemn urban culturi producătoare de ulei salcie
 Culturile energetice
5
Culturi energetice ierboase sunt: Iarba uscata

Culturi ierboase anuale (se taie anual și sunt

re-însămânțate în fiecare an)

Culturi ierboase perene

Anghinare de
grădină Rapiță Sorgo
 Caracteristicile Biomasei (peleti, bricheti,) .Criterii .
6
Parametri, care influenteaza asupra proprietăților produselor din
biomasa pentru utilizare in calitate de combustibil:
Valoarea termica ( capacitatea calorica KW/Kg/h),
Compozitia chimica,
Umiditatea,
Densitatea,
Duritatea,
Cenusa
 Caracteristicile Biomasei
7
Energia termică
.

Energia rezultată la arderea biomasei

Puterea calorifică superioară 

Puterea calorifică inferioară Energia termica utilizată

 Caracteristicile biomasei
8
Puterea calorica inferioara
. Energy Energy Energy Energy
Bulk
density by density by density by density by
Fuel density
mass mass volume volume
kg/m3
GJ/tonne kWh/kg MJ/m3 kWh/m3
Wood chips (Very dependent
7-15 2-4 175-350 2000-3600 600-1000
on MC)
Log wood (stacked - air dry:
15 4.2 300-550 4500-8300 1300-2300
20% MC)
Wood (solid - oven dry) 18-21 5-5.8 450-800 8100-16800 2300-4600
Wood pellets 18 5 600-700 10800-12600 3000-3500
Miscanthus (bale) 17 4.7 120-160 2000-2700 560-750
Coal (lignite to anthracite) 20-30 5.6-8.3 800-1100 16000-33000 4500-9100
Oil 42 11.7 870 36,500 10200
Natural gas (NTP) 54 15 0.7 39 10.8
 Biocombustibil
9
Principalele avantaje ale biocombustibilului:
 Nivel redus de gaze cu efect de seră;
 Nivel redus deșeuri;
 Reducerea dependenței energetice;
 Promovarea de tehnologii moderne verzi;
 Noi oportunități pentru mediul de afaceri;
 Noi locuri de muncă – in special în mediul rural;
MIXUL BIOMASEI IN REPUBLICA MOLDOVA 10
PELEȚI BRICHEȚI

PAIE LEMNE
STRUCTURA POTENȚIALULUI DE BIOMASA
11
COSTUL UNEI GIGACALORII PRODUSĂ DIN
12
COMBUSTIBILI FOSILI ȘI DIN BIOMASĂ
PRODUCEREA ENERGIE TERMICE DIN
PELEȚI ȘI BRICHEȚI 13
Materie primă

Mărunțire, tocător

Procesul de producere a brichetilor si

DA
Materie uscată?

NU peletilor cuprinde 6 etape importante care

Uscare, uscător implică diferite echipamente :

Brichetare

Răcire

DA
Ambalare?

NU
Depozitare

Produs final
 14
PRODUCEREA ENERGIE TERMICE DIN PELEȚI ȘI BRICHEȚI

1. Mărunțirea materiei prime. Materia primă poate fi de

diferite tipuri și sub diferite forme , cum ar fi crengi, paie
(balotate sau nu), viță de vie, știulete de porumb, tulpini de
floarea soarelui, frunze, lemn (inclusiv tulpini de copaci), etc.
Pentru mărunțirea materiei prime este necesar un tocător , care
diferă semnificativ în cazul paielor și lemnului. Mai mult ca atât,
tocătorul poate fi și mobil, eventual omologat cu tehnica agricolă
pentru colectarea și mărunțirea crengilor din livezi, viței de vie,
deșeuri forestiere, etc. În cazul paielor sau altor tipuri de
biomasă, cum este porumbul, tocătoarele de obicei sunt
încorporate la linia de producere și sunt alimentate cu ajutorul
transportatorului sau manual.
 15
PRODUCEREA ENERGIE TERMICE DIN PELEȚI ȘI BRICHEȚI

1. Instalalatia pentru producerea brichetilor

 16
PRODUCEREA ENERGIE TERMICE DIN PELEȚI ȘI BRICHEȚI

2. Uscarea materiei prime.

Uscarea materiei prime este o etapă extrem de importanta ,
care poate fi evitata în cazul în care materia primă este
suficient de uscată ( gradul de umiditate mai mic de 10%).
Gradul de umiditate este un indicator destul de semnificativ
privind nivelul de calitate al brichetilor si peletilor. În caz
contrar , este necesar un uscător al materiei prime. Există
diverse tipuri de uscătoare , care pot utiliza în calitate de
combustibil aceeași materie primă , care este utilizată
pentru producerea brichetilor si peletilor sau chiar
produsul final.
PRODUCEREA ENERGIE TERMICE DIN PELEȚI ȘI BRICHEȚI 17
2. Uscarea materiei prime
PRODUCEREA ENERGIE TERMICE DIN PELEȚI ȘI BRICHEȚI 18

Puterea calorică a peleţilor/brichetelor scade semnificativ cu creşterea

umidităţii conform graficului de mai jos.
 Avantage utilizare biomasa pentru sistemele de
incalzire si preparare ACM 19

Utilizare reziduri culturi de cimp, arboriscente, forestiere;

Biomasa este independenta de preturile la petrol si gaze naturale;
Nivel min emisii C02;
Creare locuri de munca;
Economii resurse financiare reesind din cost combustibil
EXEMPLU. Calcul economii resurse financiare ( comparare combustibil :gaz si peleti) pentru CT ,
Putere instalata 200 kw
        Consum peleti, tone
Putere coef utiliz Pret t ,
№ Tip cazan Cant ora 24ore luna (30zile) sezon ( 6 luni) Suma Lei
termica , kW cazan (0.6) lei
1 CSA 100 2.00 200.00 0.046 1.10 33.12 198.72 109.30 1500.00 163944.00
        Echivalent consum gaze, m ³
coef utiliz Pret m³
ora 24ore luna (30zile) sezon ( 6 luni) Suma Lei
ICE Caldaie cazan (0.6) lei
2 2.00 200.00
100 KW
20.00 480.00 14400.00 86400.00 51840.00 6.60 342144.00

                     
                  % Lei
DIFERENTA ( ECONOMII LEI ) COST PELETI FATA DE GAZE PE SEZON 47.92 178200.00
 20
PRODUCEREA ENERGIE TERMICE DIN PELEȚI ȘI
BRICHEȚI

3. Brichetarea (densificarea)
Brichetarea este procesul de densificare a biomasei pentru a obține produse uniforme, compacte solide și dense
de combustibili , comode pentru utilizare. Există diverse tehnologii de producere a brichetilor, cele mai frecvent
utilizate fiind presa cu piston mecanică sau hidraulică, presa cu șnec (șurub), și mai puțin utilizate prese manual.
Acestea variază , reesind din costul, mentenanță, tipul materiei prime utilizate, consum de energie, parametrii
produsului final, etc.
În cazul preselor mecanice cu piston materia primă este comprimată în canalele unei matrițe prin lovire cu
frecvența pistonului între 200 și 300 cicluri pe minut. Avantajul principal al acestei prese îl constituie
fiabilitatea ,
iar dezavantajul principal este calitatea brichetilor si peletilor, în deosebi la creșterea productivității. Presa
hidraulică cu piston de asemenea are o fiabilitate sporită . Pistonul poate fi acționat cu ajutorul unui motor
electric sau cu ardere internă prin intermediul unui sistem hidraulic pe bază de ulei la presiune înaltă. În
cazul acestei tehnologii de producere calitatea brichetilor si peletilor este mai bună ca în primul caz , dar
productivitatea este limitată de frecvența mai mică a pistonului. Cea mai bună calitate a brichetilor si
peletilor se poate obține cu ajutorul tehnologiei de producere prin presă cu șnec (melc) conic sau cu
matrice. Brichetele produse pe baza acestei tehnologii au o densitate mai mare în comparație cu produsele
tehnologiilor precedente dar și o combustie mai eficientă datorită orificiului din centru brichetelor.
Dezavantajul acestei tehnologii îl constituie durata relativ mică de viață a șnecului. Din cauza forței de
frecare continue acesta se uzează și trebuie înlocuit.
PRODUCEREA ENERGIE TERMICE
DIN PELEȚI ȘI BRICHEȚI 21
3. Brichetarea (densificarea)
 PRODUCEREA ENERGIE TERMICE
DIN PELEȚI ȘI BRICHEȚI 22

4. Răcirea brichetilor si peletilor.

Brichetii si peletii, imediat după producere, pot avea temperatura de până la 150
ºC, in dependență de metoda utilizată pentru producere, datorită preîncălzirii
materiei prime de pe urma procesului de uscare și forțelor de frecare. Răcirea
treptată a brichetilor reduce cantitatea stresului termic, la care sunt expuși și
creşte gradul de durabilitate. De aceea se recomandă ca acestea să treacă printr-un
dispozitiv de răcire, unde urmează a fi răciți până la temperatura camerei. În cazul
în care spațiul de producere permite, linia de transportare a brichetilor poate fi
alungită până la câțiva metri pentru a permite răcirea parțială iar ulterior brichetii
pot fi depozitate temporar în interiorul spațiului de producere unde temperatura
este mai mare decât cea exterioară care ar fi pe timp de iarnă.
PRODUCEREA ENERGIE TERMICE DIN PELEȚI ȘI BRICHEȚI 23
4. Răcirea brichetilor
 24
PRODUCEREA ENERGIE TERMICE DIN PELEȚI ȘI BRICHEȚI

5. Depozitarea
Depozitarea este un alt aspect ,care trebuie luat în considerație
la etapa de planificare a afacerii. Este important ca spațiul
pentru depozitare a brichetilor să corespundă volumelor
planificate a fi produse. Spațiul pentru depozitare trebuie să
asigure protecție contra umezelii si de aceea trebuie să fie
obligatoriu acoperit. La fel acesta trebuie să corespundă și
normelor antiincendiare.
 25
PRODUCEREA ENERGIE TERMICE DIN PELEȚI ȘI BRICHEȚI
6. Ambalarea
PRODUCEREA ENERGIE TERMICE DIN PELEȚI ȘI BRICHEȚI 26

6. Ambalarea. Este etapa finală a procesului de producere.

Împachetarea brichetilor poate fi făcută prin simple legături a
câte 6-10 bricheti, în funcție de dimensiune și greutate sau poate
fi făcută în saci de polietilenă sau hârtie. De aceea la planificarea
cheltuielilor trebuie luat în calcul și un dispozitiv de ambalare.
Din cauza că ambalarea implică costuri suplimentare, de multe
ori clienții preferă să procure produsul neambalat.
 Chips de lemn
27
Chipsul de lemn (aschii) – se obtin din fragmentarea
diferitelor tipuri de lemn: poate fi produs din prelucrarea
deseurilor agricole si forestiere sau din culturi de plante
energetice. Ca si toate celelalte biomase lingo-celulozice este
o sursa regenerabila, deoarece deseurile reprezinta materia
prima si sursa de crestere a speciilor vegetale intr-un ciclu
continuu si pe scara globala.

Lungimea 3-40 mm
Continut hidric 15-35 %

Densitatea 200-300 kg/m3

Capacitatea 4 (con hid 25%) kWh/kg
calorica
Cost 40- 80 €/t
 Peleti
28
Peletii din lemn sunt deseuri lemnoase, deshidratate si
comprimate pana la dublul densitatii energetice a lemnului verde,
neuscat. Cu alte cuvinte rumegusul rezultat in urma prelucrarii
lemnului este bine uscat, apoi i se adauga un liant, acest amestec
se supune presarii, apoi taierii cu utilaje specializate si are ca
rezultat peletul. Peletul are o putere calorica mare, densitate
mare, costuri relativ reduse de transport, o logistica imbunatatita
de stocare si utilizare automatizata. Peletul de lemn va deveni
treptat-treptat un inlocuitor viabil pentru ceilalti combustibili
conventionali ( gazul natural, GPL, petrol, carbune, lemn, ulei,
electricitate, etc.).

Lungimea < 60 mm
Umiditatea 8-12 %
Densitatea > 1200 kg/m3
Capacitatea calorica: 3500 - 4500 kcal/kg

Cost 150-200 €/t

 29
Producerea peletilor

Stocarea si Uscarea materiei Racirea Stacarea

pretratarea prime Peletilor peletilor

Source :Refined Bio-Fuels Pellets and Briquettes Characteristics, uses and recent innovative production technologies
 Producerea peletilor
30
1. Alimentarea cu materie prima

2. Tocarea, uscarea, sortarea si

rafinarea si presarea

3. Linia de peletizare automata

 Avantajele peletilor
31
 Alimentarea cu peleţi se face automat
dintr-un buncăr(rezervor cu peleti),
utilizatorul trebuie doar să alimenteze
buncărul(situat în camera tehnică) la
3-4 zile.
 Puterea calorifică mare: până la 5,5
kwh/kg
 Volum mic
 Preţul este într-o tendinţă de scădere
pentru că au apărut şi vor apare mai
mulţi producători
 Arderea peleţilor este ecologică iar
cenuşa poate fi folosită ca fertilizant
natural
 Dezavantajele peletilor
32
 Pretul este mai mare decât cel al brichetilor
 Trebuie depozitaţi intr-un spaţiu complet ferit de umezeală, ex:
camera tehnică, altfel “atrag” umezeala din aer şi se umflă.
 Pretul cazanului cu funcţionare pe peleţi este mai mare decât al
celui pe lemne
 Trebuie construită camera tehnică şi coş de fum.
 Biocombustibili : chips-uri si peleti
33
1 kg de cipsu-uri chips cu umiditatea 40 % si
puterea calorifica=10,46 MJ/kg este echivalenta cu:
0,28 litri ulei (Puterea calorificaoil =10,19
kWh/ litru)
0,3 m3 CH4
Puterea calorifica a 1 kg de peleti =16,92 MJ/kg este
echivalenta cu :
0,46 litri ulei
0,49 m3 de CH4
Comparatie
La chips-uri procesul de preparare este mai simplu si mai ieftin
Densitatea este mai scazuta, mai mult spatiu de stocare
POSIBILITĂȚI DE ALIMENTARE A CAZANELOR
34
PRODUCEREA ENERGIE TERMICE PE BAZĂ DE PELETI

Centrala termica pe baza de peleti Sacii cu peleti 35

Sursa: Elaborat de autor

PRODUCEREA ENERGIE TERMICE PE BAZĂ DE PELETI
36
Cazane pe peleti
Constructia si principiul de functionare a 37
cazanului pe peleti
 CERINTE PENTRU CENTRALELE TERMICE
38
Cazanele combinate vor fi utilizate pentru arderea de brichete şi pelete, care ar
putea funcţiona la o presiune maximă de 3-6 BAR. Perioada de exploatarea a
cazanului va fi de cel puţin 10 ani.
Camera de ardere va fi confecţionată din oţel sau fonta. Cazanele funcţionează
sub presiune şi urmează a fi atestate conform cerinţelor locale aplicabile.
Capacitatea cazanului ar trebui proiectată cu 10% rezervă de la cererea maximă
de agent termic a clădirilor, fiind calculată şi luată în considerare pierderea de
căldură din ţevile de distribuţie.
Documentaţia de la producătorul cazanului va indica expres că este permisă
arderea de brichete, pelete din paie.
Randamentul de ardere al cazanului ar trebui să constituie cel puţin 85%.
Temperatura maximă a apei calde la ieşirea din cazan nu va depăşi 80-90 0C.
Cenuşa din cazan va constitui 3-5%.
Fiecare cazan va dispune de sisteme de contorizare a energiei (produse,
consuamte, apa)
 Receptia lucrarilor de montare a Centralei Termice
conform Proiectului. 39
Verificarea schemelor hidraulice,electrice, tipul si haracteristicele utilajului montat
corepunderii documentatiei de Proiect:
• Tipul si caracteriscele utilajului montat;
•Testarea in “gol” a sistemei : parametrii functionali a utilajului instalat si a parametrii
tehnologici (pompe (toate circuitele), pornire – oprire cazan, vane motorizate de amestec
senzori presiune si temperature, supape electromagnetice etc);
• Setarea parametrilor tehnologici : T tur /retur , P tur /retur ,presiune intrare vase de
expansiune;
•Testarea la presiune (probe hidraulice) a Sistemei;lichidarea scurgerilor daca persista;
•Spalarea cu apa a sistemei;
• Purjarea sistemei;
• Umplerea Sistemei cu agent termic (apa pregatita);
Punerea in functiune si darea in exploatare a cazanului si Centralei
Termice. Pornire la inceput de sezon incalzire. 40
• Emiterea dispozitiei de incepere a sezonului de incalzire;
• Conectarea Centralei Termice la sursa de energie;
• Verificarea utilajului si echipamentului instalat in Centrala Termica(cazane, pompe , dispositive)
conform documentatiei tehnice (Manuale de deservire si intretinere);
• Verificarea si testarea echipamentului de protective antiincendiu;
• Testarea hidraulica a sistemului de incalzire si eliminarea scurgerilor daca persista;
• Implerea sistemei de incalzire cu apa pregatita;
• Pornirea si aprinderea cazanului .Pornirea Centralei Termice si setarea parametrilor tehnologici;
• Reglarea regimului de ardere a cazanului. Reglarea parametrilor tehnici si functionali ai Centralei
Termice;
• Asigurarea parametrilor functionali si tehnologici conform documentatiei tehnice;
• Monitorizarea si stocarea datelor.
 Scolarizare personal 41
• Instruirea tehnica;
• Protectia muncii;
• Securitate antiincendiara;

Instruirea respectiva se efectueaza de Executorul lucrarilor si responsabilul de obiect din

partea Beneficiarului conform documentatiei tehnice si normativelor RM in vigoare.

ANEXE
 CAUZELE FUNCŢIONĂRII DEFECTUOASE A
CENTRALEI TERMICE pe BIOMASA 42

1. Debit insuficient al combustibilului in arazatorul cazanuli. ANEXA “Manual de intretinere si

desrvire cazan ;
2. Viteza alimentatorului elicoidal nu poate fi reglată prin intermediul dispozitivului manual de
reglare . ANEXA “Manual de intretinere si deservire cazan );
3. Nu există aer suficient pentru ardere.ANEXA “Manual de intretinere si deservire cazan );
4. Fumul se întoarce în interiorul containerului de colectare a combustibilului.ANEXA “Manual de
intretinere si deservire cazan );
5. Ardere incorectă.ANEXA “Manual de intretinere si deservire cazan );
6. Depunere de funingine;
7. Temperatura foarte ridicată a gazelor de ardere (tiraj foarte puternic al coşului de fum sau cazan la
limită de putere pentru acoperirea nevoilor de încălzire);
8. Temperatura foarte scăzută a gazelor de ardere (funcţionare evidentă sub parametrii cazanului,
cazan prea mare pentru nevoile de încălzire);
9. Utilizare de combustibil ud sau cu putere calorifică scăzută.
 Deservirea Centralei Termice 43

• In perioada de garantie deservirea tehnica se efectueaza de compania executor

al lucrarilor de montare;
• Semnarea contractului de deservire tehnica in perioada post-garanrie cu
companie autorizata in domeniu;
• Elaborarea planului grafic de deservire (stipularea tuturor lucrarilor si
termenelor de efectuare a lor);
• Planificarea si alocarea resurselor din bugetul institutiei.
 Deservirea tehnica a cazanului pe biomasa .
44

! Orice lucrare de desrvire tehnica a cazanului se efectueaza dupa

deconectarea lui de la sursa de current si racirea pana la temperatura
incaperii.

! Nu scurgeti apa din Sistema.

! Periodic verificati starea canalelor de fum si cosului de fum.
! Nu utilizati pentru curatirea cazanului material usor inflamabile
(benzina,motorina, alcool, diluanti etc.).

! Nu lasati containere cu material inflamabile in incaperea unde este

instalat cazanul.
Model Proces verbal testare peleti. 45
 Concluzii 46
Biomasa are origini diferite

Culturi energetice: o viitoare extindere a pieței de energie

obtinute din biomasă.

Biocombustibili cu densitate energetică scăzută,% sporit de

umiditate, % sporit de impuritati : nivel scazut randament
cazan, reducere perioada de exploatare
Peleti : piață de expansiune în Europa
 47

Va multumesc

Valeriu Chiciuc
v.chiciuc@ecopower.md