моя практика

Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul
Catedra Științe Economice
RAPORT
privind exercitarea practicii de producere de către studentul anului II

Facultatea: Economie, Inginerie și Științe Aplicate
Specialitatea: Contabilitate
Podvalenco Alina, C-2001
Locul practicii : ÎS „Silva-Sud” Cahul
Perioada practicii de la 12.05.2022 până la 25.05.2022
Conducătorul practicii:
de la catedră: Donea Sofia- lector universitar
de la instituția de profil: Lupacescu Iulian- contabil șef
Cahul, 2022
CUPRINS
1.Caracteristica economico-financiară a ÎS „Silva-Sud” Cahul………….3

2. Caracteristica lucrului persoanelor cu răspundere materială…………..5
3.Organizarea contabilității în cadrul entității…………………………....7
3.1 Evidența numerarului……………………………………………...8
3.2 Evidența imobilizărilor necorporale și corporale ………………....17
3.3 Evidența stocurilor…………………………………………...........19
3.4 Evidența creanțelor………………………………………………..22
3.5 Evidența producerii de bază………………………………………25
3.6 Evidența capitalului propriu………………………………………28
3.7 Evidența datoriilor………………………………………………...29
3.8 Evidența salariului………………………………………………...31
3.9 Evidența veniturilor și cheltuielilor……………………………….32
4. Totalizarea și generalizarea lucrului în contabilitate…………………36
Anexe
2
1. Caracteristica economico-financiară a „Silva-Sud” Cahul
Întreprinderea pentru silvicultură „Silva-Sud", Cahul a fost înfiinţată în anul 1982, ca
subdiviziune a Agenţiei „Moldsilva". Sediul întreprinderii silvice este amplasat în or. Cahul, la o
distanţă de circa 175 km de municipiul Chişinău. Sediul întreprinderii silvice este amplasat în
municipiul Cahul. O reorganizare a fost realizată la 21 martie 1995, astfel a fost constituită temelia
Întreprinderii de Stat „Întreprinderii pentru Silvicultură «Silva-Sud» Cahul”, cu codul fiscal
1003603000018, numărul certificatului de înregistrare MD 0110691 (Anexa 1). Actuala structură
organizatorică este determinată prin Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind
organizarea și funcționarea Agenției „Moldsilva”, structurii și efectivului – limită ale aparatului
central al acesteia nr. 150 din 02.03.2010.
ÎS "Silva-Sud", Cahul este situată în partea de sud a Republicii Moldova şi administrează
fondul forestier şi cinegetic, proprietate publică de stat pe teritoriul raioanelor administrative Cahul,
Cantemir şi Taraclia. Se asigură dezvoltarea durabilă a pădurilor şi menţinerea în ele a biodiversităţii
forestiere, intensificarea funcţiilor de protecţie a apelor, de reglare climaterică şi altor funcţii ale
pădurilor, în scopul ameliorării sănătăţii populaţiei şi protecţiei mediului înconjurător, regenerarea,
extinderea, ameliorarea compoziţiei şi a calităţii pădurilor, sporirea productivităţii acestora, aplicarea
unui complex de măsuri privind aducerea şi menţinerea pădurilor în starea corespunzătoare funcţiilor
ecologice şi social - economice, continuitatea eficienţei funcţionale a pădurilor şi valorificarea
raţională a resurselor forestiere.
Pădurile şi terenurile constituente ale fondului forestier al ÎS „SILVA-SUD", Cahul, situate în
limitele sus amintite sunt gospodărite prin intermediul a cinci ocoale silvice: Cociulia, Baimaclia,
Moscovei, Taraclia şi Slobozia. Conform datelor lucrărilor de amenajare realizate în anul 2002
suprafaţa întreprinderii silvice este de 18307,4 ha, iar pe ocoale silvice suprafaţa este următoarea: OS
Cociulia - 4966,0 ha, OS Baimaclia - 4456,0 ha, OS Moscovei - 3424,8 ha, OS Taraclia - 3274,0 ha
şi OS Slobozia - 2186,6 ha. Se menţionează că în anul 2014 Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice
Chişinău realizează lucrări de reamenajare a pădurilor gestionate de ÎS „SILVA-SUD", Cahul.
Fondul forestier gestionat de ÎS „SILVA-SUD", Cahul este amplasat în 233 trupuri de pădure.
Cel mai mare este trupul de pădure „Codrii Tigheciului" cu suprafaţa de 3210,0 ha sau circa 18% din
suprafaţa totală a întreprinderii silvice. Celelalte trupuri de pădure sunt cu mult mai mici şi sunt situate
dispersat.
Se menţionează că în anul 2014 Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Chişinău realizează
lucrări de reamenajare a pădurilor gestionate de ÎS „SILVA-SUD", Cahul.
3
Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură „SILVA-SUD", Cahul este organizată în 5 ocoale
silvice, 12 sectoare de maiştri şi 59 cantoane silvice. Această arondare este corespunzătoare pentru
asigurarea pazei fondului forestier şi aplicării măsurilor silvotehnice propuse de amenajament. De
asemenea, în cadrul fondului forestier există o pepinieră silvică şi 3 secţii de prelucrare a lemnului.
Pepiniera silvică are o suprafaţă de 98 ha, în care anual se produce material săditor pentru lucrările de
împădurire în număr de peste 3 milioane puieţi, care sunt folosiţi inclusiv şi pentru lucrările de
înverzire pe teritoriul primăriilor, etc.
ÎS „Silva-Sud" activează în baza unui statut aprobat prin ordinul nr.97 al Agenției Moldsilva
din data de 22 martie 2016 (Anexa 2).
Conform statutului, Î.S Întreprinderea pentru Silvicultură „SILVA-SUD" Cahul desfășoară
următoarele genuri de activitate:
 Administrarea și gestionarea fondurilor forestier și cinegetic,precum și altor obiecte ce
constituie patrimoniul aflat în gestiunea Întreprinderii;
 Aplicarea regimului silvic și exercitarea controșușui departamental( inclusiv a prevederilor art.
21 din Codul Silvic nr.887-ⅩⅢ din 20.06.96 cu modificările și completările ulterioare) asupra
aplicării acestuia în toate pădurile fondului forestier, precum și în vegetația forestieră din afara
acestuia (în areal de activitate a întreărinderii);
 Asigură paza pădurilor gestionate împotrivă tăierilor ilicite de arbori, furturilor, distrugerilor,
incendierii, pășunatului ilicit și altor acțiuni păgubitoare,asigură personalul responsabil de
paza pădurii în mod gratuit cu echipament,arme,muniții,uniforme de serviciu de model stabilit;
 Asigură valorificarea rațională a produselor și serviciilor prin aplicarea tehnologiilor moderne
și raționale de recoltare;
 Asigură creșterea,recoltarea și realizarea materialului forestier de producere;
 Aplică scheme și tehnologiile de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor
neregenerate și degradate;
 Plantarea și îngrijirea perdelelor forestiere de protecție a cîmpurilor și bazinelor acvatice pe
baze contractuale cu proprietarii și gestionarii acestora;
 Asigură ținerea evidenței de stat a fondului forestier,Cadastrului Silvic de Stat și
monitoringului forestier;
 Asigură folosirea rațională a fondului și cinegetic,aflate în getiune în conformitate cu
prevederile amenajamentelor silvice și cinegetice;
4
 Acordă asistență metodologică și tehnică proprietarilor de păduri,de perdele forestiere de
protecție,de alte tipuri de vegetație forestieră,la plantare și gospodărirea acestora;
 Comercializarea produselor și serviciilor forestiere,darea în locațiune,arendă,comodat(cu
sancționarea Agenției ,,Moldsilva”) a terenurilor fondurilor forestier și cinegetic din gestiune;
 Restabilirea biocenezelor silvice autohtone prin reconstrucția ecologică;
 Administrarea și gospodărirea fondului cinegetic,executarea controlului departamental în
acest domeniu;
 Asigurarea recoltării și valorificării raționale a produselor lemnoase și nelemnoase ale pădurii;
 Colectarea produselor accesorii ale pădurii;
 Producerea și realizarea producției cu destinație tehnico-materială din lemn și din rămășițele
de lemn,cît și din altă materie primă,producerea și realizarea materialelor de construcție pentru
necesitățile proprii,cît și pentru alte organizații(parchet,ștachete,secții gard,ș.a.);
 Întreprinderea poate desfășura și alte activități (de caracter social, economic, ecologic ș.a.),
care nu contravin scopurilor statutare și legislației în vigoare. Extinderea și completarea
domeniilor de activitate se face in corespundere cu modificările și completările introduse în
prezentul Statut.
De asemenea, prin organigrama (Anexa 3) aprobată este stabilită ordinea ierarhică dintre
diverse funcții ale întreprinderii. Astfel, directorului îi se subordonează direct: șeful inginer-silvic, ce
are în subordinea sa până la 10 state de personal; contabilul-șef, care asigură funcționarea eficientă a
departamentului economico-contabil; șeful ocolului silvic; departamentul juridic; șeful gospodăriei;
mecanic.
2. Caracteristica lucrului persoanelor cu răspundere materială

Răspunderea materială este obligația uneia dintre părțile contractului individual de muncă de
a repara prejudiciul cauzat celeilalte părți.
Articolul 327 din Codul Muncii al Republicii Moldova ne explică cel mai important lucru:
 Partea contractului individual de muncă (angajatorul sau salariatul) care a cauzat, în legătură
cu exercitarea obligaţiilor sale de muncă, un prejudiciu material şi/sau moral celeilalte părţi
repară acest prejudiciu conform prevederilor prezentului cod şi altor acte normative.
 Contractul individual şi/sau cel colectiv de muncă pot specifica răspunderea materială a
părţilor. În acest caz, răspunderea materială a angajatorului faţă de salariat nu poate fi mai
5
mică, iar a salariatului faţă de angajator – mai mare decît cea prevăzută de prezentul cod şi de
alte acte normative.
 Încetarea raporturilor de muncă după cauzarea prejudiciului material şi/sau a celui moral nu
presupune eliberarea părţii contractului individual de muncă de repararea prejudiciului
prevăzută de prezentul cod şi de alte acte normative.
 Partea contractului individual de muncă repară prejudiciul material pe care l-a cauzat celeilalte
părţi în urma acţiunii sau inacţiunii sale ilegale şi culpabile, dacă prezentul cod sau alte acte
normative nu prevăd altfel. Fiecare parte a contractului este obligată să dovedească cuantumul
prejudiciului material care i-a fost cauzat.
La angajarea salariaților în cadrul ÎS „Silva-Sud", între salariat și angajator se întocmește un
contract cu privire la răspunderea materială individuală deplină (Anexa 4). În scopul asigurării
integrității valorilor materiale de gestiune ,conform obligațiilor de serviciu și conform art. 339 din
Codul Muncii (Legea nr.154-XV din 28 martie 2003) Întreprinderea de stat Întreprinderea pentru
silvicultură “Silva-sud” Cahul au încheiat prezentul contract cu privire la următoarele:
1.Salariatul îşi asumă răspunderea materială individuală deplină pentru neasigurarea
integrităţii valorilor transmise lui de către Angajator şi se obligă:
a) să aibă o atitudine gospodărească faţă de valorile transmise şi să ia măsuri de prevenire a
prejudiciului;
b) să informeze la timp Angajatorul despre toate circumstanţele care ameninţă integritatea
valorilor ce i-au fost transmise;
c) să ţină la evidenţă, să întocmească şi să prezinte, în modul stabilit, dările de seamă financiar-
materiale şi alte dări de seamă cu privire la circulaţia şi soldurile valorilor ce i-au fost transmise; d) să
participe la efectuarea inventarierii, reviziei, altor controale asupra integrităţii valorilor ce i-au fost
transmise.
2. Pentru asigurarea de către Salariat a integrităţii valorilor ce i-au fost transmise, Angajatorul
se obligă:
a) să creeze Salariatului condiţii normale pentru muncă şi pentru asigurarea integrităţii
valorilor transmise acestuia;
b) să aducă la cunoştinţa Salariatului legislaţia în vigoare cu privire la răspunderea materială
a salariaţilor pentru prejudiciul cauzat Angajatorului, precum şi regulamentele de ordine interioară
referitor la modul de păstrare, recepţionare, prelucrare, vînzare (livrare), transportare, folosire în
procesul muncii şi efectuare a altor operaţiuni cu valorile ce i-au fost transmise Salariatului;
6
c) să efectueze, în modul stabilit, inventarierea, revizia, alte controale asupra integrităţii şi
stării valorilor ce i-au fost transmise Salariatului.
3. Stabilirea mărimii şi repararea prejudiciului cauzat Angajatorului de către Salariat se
efectuează în modul prevăzut de legislaţia în vigoare.
4. Salariatul nu poartă răspundere materială dacă prejudiciul nu s-a produs din vina lui, precum
şi în cazul existenţei circumstanţelor prevăzute de art.334 din Codul muncii.
5. Prezentul Contract îşi începe acţiunea din data semnării lui.
6. Acţiunea prezentului Contract se extinde asupra întregii perioade în care Salariatul lucrează
cu valorile transmise lui de Angajator.
7. Prezentul Contract este întocmit în două exemplare, avînd aceeaşi putere juridică, unul
dintre care se păstrează la Angajator, iar cel de-al doilea - la Salariat.
8. Modificarea condiţiilor prezentului Contract, completarea sau rezilierea lui se efectuează
printr-un acord suplimentar semnat de părţi, care se anexează la Contract şi este parte integrantă a
acestuia.
De exemplu, putem identifica o astfel de persoană cu răspundere materială, ca mecanicul
întreprinderii, care conform INSTRUCŢIUNE de funcţie a mecanicului (Anexa 5) are următoare
responsabilități:
4.1 Mecanicul poartă responsabilitate personală pentru activitatea salariaţilor subordonaţi şi
îndeplinirea în termenii prevăzuţi a sarcinilor ordonate de conducerea întreprinderii.
4.2 Este obligat să informeze conducerea despre problemele şi activitatea sa.
4.3 Strict răspunde de starea disciplinei de muncă şi de producere a salariaţilor subordonaţi.
4.4 Mecanicul este responsabil de respectarea legislaţiei protecţiei muncii şi normelor tehnicii
securităţii în sectorul încredinţat.
Astfel, analizând lucrul persoanelor cu răspundere materială putem evidenția, că în raport cu
sarcinile atribuite salariatului și funcția pe care o îndeplinește, cerințele și obligațiile variază.
3.Organizarea contabilității în cadrul entității

Evidenţa contabilă este un sistem complex de colectare, identificare, grupare, prelucrare,
înregistrare, generalizare a elementelor contabile şi de raportare financiară prin reflectarea
documentară, integrală şi neîntreruptă a tuturor faptelor economice ale întreprinderii.
Sistemul contabil prevede divizarea contabilităţii în: financiară și de gestiune (managerială).
ÎS „Silva-Sud" dispune de informații referitoare atât la contabilitatea financiară, cât și la cea de
7
gestiune. De asemenea, entitatea ţine evidența contabilă în conformitate cu legislația în vigoare, în
particular respectă prevederile Legii contabilității și raportării financiare nr. 287, S.N.C. şi Planului
de conturi, aprobate în modul stabilit de Guvern, fiind în aşa mod reglementată.
În conformitate cu Legii contabilității și raportării financiare nr. 287, art. 5, entitățile mijlocii
și entitățile mari țin contabilitatea în partidă dublă și întocmesc situaţii financiare complete conform
SNC, astfel ÎS „Silva-Sud" face parte din categoria entităților menționate și respectă prevederile
acestei legi.
ÎS „Silva-Sud" utilizează forma de evidența contabilă automatizată, programa 1C, ceea ce
facilitează prelucrarea informațiilor contabile și asigură obținerea rezultatelor într-un timp rapid.
Ciclul contabil al ÎS „Silva-Sud" cuprinde:
a) documentarea faptelor economice;
b) recunoaşterea şi evaluarea elementelor contabile;
c) reflectarea informaţiilor în conturile contabile;
d) întocmirea registrelor contabile;
e) inventarierea;
f) întocmirea situaţiilor financiare.
La ÎS „Silva-Sud" faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare.
Recunoaşterea şi evaluarea elementelor contabile se efectuează în conformitate cu prevederile
standardelor de contabilitate și ale altor acte normative elaborate. Datele din documentele primare se
înregistrează, se acumulează şi se prelucrează în registre contabile, întocmite pe suport de hîrtie sau
în formă electronică. Entitatea efectueză inventarierea generală a activelor, capitalului propriu și
datoriilor în modul stabilit de Regulamentul privind inventarierea, elaborat și aprobat de către
Ministerul Finanţelor. După aprobarea situaţiilor financiare anuale, entitatea înregistrează în
contabilitate repartizarea profitului anual după destinaţii, conform hotărîrii adunării generale sau a
altui organ împuternicit.
3.1 Evidența numerarului

Întreprinderea are dreptul să deschidă conturi la bancă în scopul efectuării tuturor genurilor
de operațiuni de decontare, creditare, încasare etc.
Operațiunile de casă reprezintă operațiuni de plăți/încasări bănești în numerar efectuate la
casieria întreprinderii. În context mai amplu, acestea pot fi definite ca operațiuni legate de circulația
mijloacelor bănești în numerar.
8
Potrivit art. 7 din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845-XII din 3 ianuarie
1992, întreprinderea este obligată să păstreze mijloacele bănești în instituții financiare și să se achite
cu bugetul public național, angajații, creditorii, precum și să onoreze celelalte obligații de plată prin
sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei.
În scopul normalizării circulației banilor în numerar, Decretul Președintelui Republicii
Moldova nr. 105 din 30 aprilie 1992 stabilește că întreprinderile, instituțiile și organizațiile,
indiferent de forma lor juridico-organizatorică:
a) sunt obligate să păstreze mijloacele bănești la instituțiile bancare;
b) trebuie să efectueze decontările conform obligațiilor față de alte întreprinderi, instituții și
organizații prin virament prin intermediul instituțiilor bancare;
c) au dreptul să păstreze în casele lor banii în numerar, primiți din instituțiile bancare pentru
retribuirea muncii, plata îndemnizațiilor de asigurare socială, burselor pensiilor, cel mult trei zile
lucrătoare, inclusiv ziua primirii banilor la instituția bancară;
d) nu au dreptul să țină în casele lor bani în numerar, până la sosirea termenului de efectuare
a plăților, întreprinderile, instituțiile și organizațiile care au încasări bănești permanente și care le
cheltuiesc pentru retribuirea muncii și în alte scopuri (plata pensiilor, achiziționarea produselor
agricole, recepționarea ambalajelor etc.).
În scopul asigurării executării prevederilor Decretului, prin Hotărârea Guvernului nr. 764
din 25 noiembrie 1992, au fost aprobate Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în
economia națională a Republicii Moldova (valabile doar până la 29 decembrie 2021).
Conform Normelor menționate, toate întreprinderile de stat, cooperatiste, pe acţiuni, de arendă
colective, mixte, obștești etc., asociaţiile, organizaţiile și instituţiile (în continuare – întreprinderi),
indiferent de statutul lor juridic, sunt obligate să consemneze mijloacele lor bănești în instituțiile
financiare.
Decontările dintre întreprinderi pe angajamente se efectuează, de regulă, prin virament la
instituții financiare.
Numerarul primit de întreprinderi de la instituțiile financiare trebuie să fie utilizat în scopurile
pentru care a fost eliberat.
Conform pct. 5 al Normelor, întreprinderile, de regulă, primesc de la instituţiile financiare ale
republicii bani în numerar pentru retribuirea muncii, plata pensiilor și indemnizațiilor, achiziţionarea
producţiei agricole, procurarea ambalajului și obiectelor de la populaţie, acoperirea cheltuielilor de
deplasare și pentru alte scopuri prevăzute de Instrucţiunea în vigoare a Băncii Naţionale a Moldovei
9
cu privire la modul întocmirii raportului statistic asupra volumului operaţiunilor de casă la instituţiile
financiare din RM (în continuare – Instrucțiune).
Întreprinderile cu încasări permanente de bani pot utiliza numerarul din casele lor pentru
scopurile indicate mai sus, cu excepţia cheltuielilor de deplasare.
Întreprinderile sunt obligate să predea instituțiilor financiare ce le deservesc toate surplusurile
de numerar ce depășesc necesarul minim pentru efectuarea decontărilor la începutul zilei următoare,
pentru înscrierea lor în conturile curente.
Întreprinderile au dreptul să păstreze în casele lor numerar, pentru retribuirea muncii, plata
subvențiilor de asigurare socială, burselor, pensiilor, numai pe un termen de cel mult 3 zile lucrătoare,
inclusiv ziua de primire a banilor la instituţia bancară, cu excepția mijloacelor financiare destinate
utilizării în activitățile speciale de investigații și extrădării persoanelor.
Eliberarea numerarului spre decontare se efectuează din casele întreprinderilor. În cazul în
care întreprinderile nu dispun de casă proprie, li se permite să elibereze casierilor întreprinderii sau
persoanelor, ce le înlocuiesc, cecuri pentru primirea banilor în numerar direct din casa instituției
bancare.
Întreprinderile eliberează numerar spre decontare pentru cheltuieli operaționale și de
gospodărire în proporţii și termene, stabilite de conducătorii de întreprinderi, dar nu mai mult de o
lună, cu excepția mijloacelor financiare destinate utilizării în activitățile speciale de investigații.
Eliberarea de numerar spre decontare pentru cheltuieli legate de deplasări de serviciu, se
efectuează în limitele sumelor aferente persoanelor detașate conform Regulamentului cu privire la
delegarea salariaților entităților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 10 din
05.01.2012 (HG nr. 10/2012).
Numerarul neutilizat, eliberat spre decontare, trebuie să fie restituit în casa întreprinderii cel
mai târziu la 3 zile după expirarea termenului pentru care a fost eliberat. Persoanele care au primit
numerar spre decontare sunt obligate să prezinte în contabilitatea întreprinderii o dare de seamă, cu
anexarea actelor doveditoare, privind sumele utilizate.
Eliberarea de numerar spre decontare se efectuează numai cu condiţia unei dări de seamă
complete asupra sumelor eliberate anterior spre decontare. Primirea numerarului de către casele
întreprinderilor se efectuează prin dispoziții de încasări, semnate de contabilul-șef sau altă persoană
împuternicită de acesta. Primirea banilor este confirmată printr-o chitanță semnată de contabilul-șef
sau de o altă persoană împuternicită de acesta și de casier, certificată de ștampila casierului sau
imprimanta aparatului de casă.
10
Eliberarea numerarului din casele întreprinderilor se efectuează prin dispoziţii de plată sau alte
scripte întocmite în modul corespunzător (borderouri de plăţi, cereri de eliberare a numerarului,
conturi etc.) cu aplicarea ștampilei cu atributele dispoziţiei de plată. Scriptele de eliberare a
numerarului trebuie să fie semnate de conducătorul și contabilulșef ai întreprinderii sau de alte
persoane împuternicite.
Organizaţiile de colectare, inclusiv organizaţiile cooperaţiei de consum, pot elibera bani în
cursul zilei persoanelor care predau produse agricole și materie primă cu întocmirea la sfârșitul zilei
de lucru a unei dispoziții de plată asupra tuturor sumelor eliberate prin chitanțe de colectare. La
întreprindere eliberarea de bani poate fi efectuată la prezentarea legitimației, eliberate de această
întreprindere, având fotografia și semnătura posesorului.
Semnătura de primire a banilor poate fi făcută numai cu propria mână, cu cerneală sau cu pix,
indicând suma primită: lei în litere, bani – în cifre. Numerarul primit prin borderou nu se indică în
litere.
Eliberarea de bani persoanelor care nu sunt încadrate în personalul scriptic al întreprinderii se
efectuează prin dispoziții de plată scrise aparte pentru fiecare persoană sau printr-un borderou aparte
în baza acordurilor încheiate. Eliberarea de bani persoanelor, angajate temporar la lucrările agricole
și de încărcare-descărcare, precum și de lichidare a urmărilor calamităților naturale, poate fi efectuată
prin borderou. Borderourile se întocmesc aparte pentru fiecare organizație, care a trimis lucrători la
activităţile susnumite și se certifică prin semnăturile conducătorului și a contabilul-șef ai întreprinderii
organizatoare, precum și prin semnătura împuternicitului organizaţiei respective.
Casierul eliberează banii numai persoanei indicate în dispoziţia de plată sau în substituentul
acesteia. Dacă banii se eliberează printr-o procură, întocmită în modul stabilit, în textul dispoziţiei,
după numele, pronumele și patronimicul primitorului, contabilitatea indică numele, prenumele și
patronimicul persoanei care primește banii prin procură.
Dacă banii se eliberează prin borderou, înainte de a semna pentru primirea banilor, casierul
face înscrierea „Prin procură”. Eliberarea de bani însoţită de procură se efectuează conform cerinţelor,
prevăzute la pct. 14 din Normele specificate supra. Procura rămâne la casier și se anexează la
dispoziţia de plată sau borderou.
Salariile, alocaţiile pentru invaliditate temporară, plata burselor, pensiilor și premiilor se
efectuează de casier prin borderou de plată (decontare-plăţi), fără întocmirea dispoziţiei de plată
pentru fiecare beneficiar.
11
Pe foaia de titlu a borderoului de plată (decontare-plată) se face o notă de permisiune pentru
eliberarea banilor, semnată de conducătorul și contabilul-șef ai întreprinderii sau de persoanele
împuternicite de aceștia, indicând în litere termenul de eliberare a banilor și suma.
Analogic se pot întocmi și plăţi de o singură dată pentru retribuirea muncii (la plecarea în
concediul anual sau de boală etc.) mai multor persoane, precum și plăţi de sume deponente și de bani
spre decontarea pentru cheltuieli legate de deplasări de serviciu. Plăţi unice de bani pentru retribuirea
muncii unor persoane se efectuează, de regulă, prin dispoziţii de plată.
Conform pct. 18 din Norme, la expirarea termenului de plată a retribuirii muncii, alocaţiilor
pentru invaliditate temporară, plată a burselor, pensiilor și premiilor, stabilit la pct. 8, casierul este
obligat:
1) să aplice în borderoul de plată, în dreptul numelui persoanelor, cărora nu li s-a efectuat
remunerarea muncii, plata alocaţiilor pentru invaliditate temporară, a burselor, pensiilor sau premiilor,
ștampila sau să scrie cu mâna „Depunere”;
2) să întocmească un registru al sumelor depuse;
3) să facă o înscriere la încheierea borderoului privind suma reală eliberată și suma
nedistribuită de salarii, alocaţii de invaliditate temporară, burse, pensii sau premii ce urmează a fi
depuse, să confrunte aceste sume cu bilanţul general al borderoului de plată și să contrasemneze
documentul. Dacă banii nu au fost eliberaţi de casier, ci de o altă persoană, în borderou se face o
înscriere suplimentară: „Banii au fost eliberaţi prin borderou de către (semnătura)”. Eliberarea banilor
de către casier și distribuitor prin același borderou este interzisă;
4) să înscrie în registrul de casă suma reală eliberată și să aplice pe borderou ștampila
„Dispoziţie de plată nr. ____”.
Conform dispoziţiei de plată nr. 60 din 3 mai 2022 (Anexa 6), ÎS „Silva-Sud” a achitat
mijloace băneşti din casierie în valoare de 14 270,00 lei pentru stingerea datoriei sale faţă de
furnizorul:
 Se reflectă stingerea datoriei cu numerar din casierie:
Debit contul 532 „Datorii comerciale curente” subcontul 532.2 „Datorii faţă de personal privind
alte operaţii”
14270,00 lei;
Credit contul 241 „Casa” 14270,00 lei.
La intrarea mijloacelor băneşti în casierie se întocmeşte dispoziţia de încasare semnată de
contabilul-şef sau altă persoană împuternicită, precum şi de casier. Chitanţa la dispoziţia de încasare
12
semnată de contabilul-şef şi casier şi certificată prin ştampila casierului serveşte drept confirmare a
primirii numerarului.
Conform dispoziţiei de încasare nr. 344 din 3 mai 2022 (Anexa 7), ÎS „Silva-Sud” a încasat
mijloace băneşti pentru realizarea masei lemnoase către Munteanu Tatiana:
 Se reflectă primirea banilor în casierie:
Debit contul 241.1 „ Casa în monedă naţională” 3600, 00 lei;
Credit contul 221.1 “Creanţe comerciale din ţară” 3600, 00 lei.
Contabilitatea verifică menţiunile făcute de casieri în borderoul de plată și calculează sumele
eliberate și depuse conform acestor menţiuni.
Sumele depuse se predau instituţiilor financiare (Anexa 8), fiind întocmită o dispoziţie de plată
comună.(Anexa 9).
Dispoziţiile de încasare și chitanţele anexate, precum și dispoziţiile de plată și documentele ce
le substituie trebuie completate de contabilitate clar și precis cu cerneală sau pix sau executate la
mașină (de dactilografiat, de calcul). În aceste documente nu se admit niciun fel de ștersături,
rectificări, fie chiar din cele prevăzute.
În dispozițiile de încasare și plată se argumentează necesitatea întocmirii acestora și se
enumeră documentele anexate. Se interzice înmânarea dispoziţiilor de încasare și plată sau
documentele ce le substituie persoanelor, care varsă sau primesc bani.
Primirea și eliberarea banilor prin dispoziţii poate fi efectuată numai în ziua întocmirii
acestora. În registrul de casă (Anexa 10) a întreprinderii se ţine evidenţa tuturor încasărilor și
eliberărilor de numerar.
Până la 1 ianuarie 2021, Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi stabilea
în art. 10 pct. 5 că „termenul de prezentare a raportului referitor la utilizarea numerarului primit pentru
achiziţionarea producţiei agricole, ambalajului și bunurilor de la populaţie, precum și pentru
cheltuielile de deplasare, nu va depăși 30 de zile calendaristice de la data primirii acestuia.
Numerarul neutilizat trebuie să fie restituit în casa întreprinderii cel târziu în 5 zile de la
expirarea termenului de prezentare a raportului referitor la utilizarea numerarului. Pentru utilizarea
numerarului în alt scop decât cel pentru care a fost destinat și/sau nerestituirea în termen a numerarului
în casa întreprinderii, Serviciul Fiscal de Stat aplică o sancțiune în mărime de 10% din suma
numerarului utilizată în alte scopuri și/sau din suma numerarului nerestituită în termen în casa
întreprinderii”.
13
Această prevedere a fost abrogată urmare a modificărilor aprobate prin Legea nr. 257/2020
pentru modificarea unor acte legislative (politica fiscală pentru anul 2021). Respectiv, doar pct. 10 din
HG nr. 764/1992 impune limita de restituire a numerarului eliberat din casierie în termen nu mai mare
de o lună.
Recomandările privind asigurarea integrității mijloacelor monetare în perioada de păstrare și
în timpul transportului sunt indicate în anexa nr. 1 la Normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
764 din 25.11.1992.
Potrivit art. 10 pct. 5 din Legea nr. 845/1992, faţă de întreprinderi, instituţii și organizaţii,
indiferent de tipul lor de proprietate și forma de organizare juridică, care efectuează plăţi în numerar,
inclusiv prin intermediul terminalului de plată în numerar (terminalului cash-in), în sumă ce depășește
cumulativ plafonul lunar de 100 000 lei, în baza obligaţiilor lor financiare, încălcând modul stabilit
de decontare prin virament, se aplică sancţiuni conform legislației.
Sancţiunile menţionate nu se aplică la efectuarea decontărilor cu cetăţenii, agenții economici
care achiziţionează produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau obiecte ale regnului vegetal de la
persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, cu titularii patentelor de întreprinzător
și cu bugetul public naţional, la efectuarea decontărilor de către persoanele indicate cu bugetul public
naţional, cu întreprinderile și organizaţiile, precum și la efectuarea decontărilor de către întreprinderile
și organizaţiile ale căror drepturi la acest capitol se reglementează în Legea nr. 62/2008 privind
reglementarea valutară, în actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei, cu excepţia cazurilor
efectuării decontărilor prin intermediari.
Respectiv, noua obligație impusă stabilește două limite:
a) plata pentru fiecare tranzacție care are valoare mai mare de 10 000 lei nu poate fi efectuată
în numerar și
b) tranzacțiile efectuate în numerar pe parcursul unei luni nu pot depăși 100 000 lei.
Corespunzător, agenții economici urmează ca, pentru oricare tranzacție care depășește
valoarea de 10 000 lei, achitarea să fie efectuată prin oricare metodă, dar fără numerar. Totodată,
potrivit prevederilor art. 6 din Legea nr. 845/1992, întreprinderea are dreptul să încaseze de la cetățeni
plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau
serviciile comercializate, efectuate începând cu 1 mai 2021.
Cum s-a menționat anterior, toate întreprinderile indiferent de tipul de proprietate şi forma
organizatorico – juridică de activitate sunt obligate să păstreze numerarul la bănci, deschizând pentru
aceasta conturi curente în monedă naţională şi valută străină, precum și alte conturi bancare. Pentru
14
deschiderea contului curent în monedă naţională întreprinderea prezintă instituţiei bancare
următoarele documente:
 cerere specială de model stabilit cu semnăturile conducătorului şi contabilului-şef;
 fişă (în 2 exemplare) cu modelele semnăturilor ordonatorilor de credite şi amprenta
ştampilei;
 extrasul din Registru de stat al persoanelor juridice, eliberat de Camera Înregistrării de Stat
a Ministerului Dezvoltării informaţionale;
 copia documentelor de constituire (statutul, regulamentul etc.);
 certificatul de atribuire a codului fiscal etc.;
 alte documente la cererea băncii.
Întreprinderile de sine stătător gestionează mijloacele păstrate pe contul curent în monedă
naţională. Fără acordul întreprinderii din acest cont se efectuează doar plăţile în baza dispoziţiilor de
incaso, întocmite de organele abilitate cu funcţii de control. Eliberarea banilor în numerar sau
transferarea lor din conturi se efectuează de băncile comerciale în baza documentelor bancare, care
trebuie legalizate cu semnăturile ordonatorilor de credite şi amprenta ştampilei. Documentele de plată
se execută în limita soldului din cont sau peste această limită, dacă cu banca s-a încheiat un contract
de creditare de tip “overdraft”. Convenţional toate documentele primare, în baza cărora se efectuează
plăţile din contul curent în monedă naţională, se împart în două grupe: documente de dispoziţie (ordin
de plată) (Anexa 11) și documente de îndeplinire incontestabilă (ordin incaso). Pentru efectuarea
controlului asupra mişcării numerarului pe conturile bancare şi reflectarea operaţiunilor respective în
sistemul de conturi întreprinderile primesc periodic din bancă extrase din contul curent în monedă
naţională (Anexa 12). În extrase se indică toate plăţile şi încasările efectuate, precum şi soldul
mijloacelor pe cont. La extrase se anexează documentele respective cu menţiunea băncii despre
împlinirea lor. Cu alte cuvinte, extrasul nu este altceva decât exemplarul al doilea al contului personal
al întreprinderii deschis la bancă.
Evidența operațiunilor cu numerarul se efectuează la grupul de conturi de activ „24”. La
întreprinderea analizată Întreprinderea silvică "Silva-Sud" Cahul sunt deschise următoarele conturi în
vederea contabilizării operațiunilor cu numerarul:
 241 „Casa”;
 242 „Conturi curente în monedă națională”;
 243 „Conturi curente în valută străină”.
15
Operațiunile de caserie se efectuează doar în monedă națională, fiind împărțite în mare parte
în două categorii:
 Operațiuni aferente vânzărilor prin caseria centrală și prin caseriile din ocolurile silvice
din or. Cahul, s. Baimaclia, s. Cociulia, s. Larga, s. Moscovei, s. Slobozia Mare;
 Alte operațiuni cu numerarul, cum ar fi: creanțe cu personalul sau creanţe privind
veniturile din utilizarea de către terţi a activelor entităţii.
Operațiunile fără numerar în monedă națională se efectuează cu scopul achitării salariilor și
plăților la buget, achitarea față de furnizori, încasarea plății pentru serviciile prestate și bunurile
vândute, precum și alte operațiuni.
Pe parcursul lunii decembrie 2021, în contabilitatea întreprinderii "Silva-Sud" au fost
înregistrate următoarele formule contabile cu privire la numerar (Anexe 13,14,15):
 Reflectarea stingerii creanțelor față de clienți prin încasare de numerar în caseria
întreprinderii:
Debit contul 241 „Casa” 2 832 163,12 lei
Credit contul 221 „Creanțe comerciale” 2 832 163,12 lei
 Contabilizarea stingerii creanței față de personalul întreprinderii:
Debit contul 241 „Casa” 4 105,64 lei
Credit contul 226 „Creanțe ale personalului” 4 105,64 lei
 Reflectarea stingerii creanțelor față de clienți prin încasare de numerar în caseria
întreprinderii:
Credit contul 231 „Creanţe privind veniturile din utilizarea de către terţi a
activelor entităţii” 15 780,45 lei
 Reflectarea Recuperarea lucrătorilor întreprinderii a cheltuielilor aferente procurării
valorilor materiale și altor operații:
Debit contul 532 „Datorii faţă de personal privind alte op.” 3 264 692,75 lei
Credit contul 241 „Casa” 3 264 692,75 lei
 Înregistrarea încasării plăților pentru bunurile livrate și serviciile prestate:
Debit contul 242 „Conturi curente în monedă naţională” 381 385,09 lei
Credit contul 221 „Creanțe comerciale” 381 385,09 lei
 Reflectarea transferurilor din contul valutar în contul curent în monedă națională:
Debit contul 242 „Conturi curente în monedă naţională” 209 670,20 lei
16
Credit contul 243 „Conturi curente în valută străină” 209 670,20 lei
 Reflectarea achitării furnizorilor pentru bunurile și serviciile livrate:
Debit contul 521 „Datorii comerciale curente” 124 063,95 lei
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă naţională” 124 063,95 lei
 Reflectarea achitării salariilor lucrătorilor întreprinderii:
Debit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
1 563 230,41 lei
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă naţională” 1 563 230,41 lei
 Reflectarea transferării către Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat și Fondul Asigurarilor
Obligatorii de Asistență Medicală a contribuțiilor angajatorului de asigurări sociale și a
primelor de asigurări medicale reținute de la angajat:
 Reflectarea achitării impozitelor față de buget:
Debit contul 534 „Datorii față de buget” 588 214,34 lei
 Reflectarea achitării altor datorii curente:
Debit contul 544 „Alte datorii curente” 40 000,00 lei
 Reflectarea achitării cheltuielilor de protocol:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative” 6 731,42 lei
 Reflectarea achitării în valută străină a furnizorilor pentru bunurile și serviciile livrate:
Credit contul 243 „Conturi curente în valută străină” 209 670,20 lei
 Reflectarea obținerii veniturilor din diferențe de curs valutar:
Debit contul 243 „Conturi curente în valută străină” 14 216,66 lei
Credit contul 622 „Venituri financiare” 14 216,66 lei
3.2 Evidența imobilizărilor necorporale și corporale

Imobilizările necorporale reprezintă active nemonetare identificate care nu îmbracă o formă
materială, sunt controlate de către întreprindere, pot fi utilizate o perioadă mai mare de un an în
17
activitatea de producţie, comerţ sau în alte tipuri de activităţi, precum şi în scopuri administrative sau
sunt destinate pentru a fi predate în folosinţa persoanelor juridice şi/sau fizice. Componenţa
imobilizărilor necorporale constă din:
 Desene şi modele industriale;
 Drepturi de autor şi titluri de protecţie;
 Brevete şi mărci;
 Programe informatice;
 Licenţe de activitate;
 Know-how-uri şi francize.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea imobilizărilor necorporale este
utilizat contul de activ 112 „Imobilizări necorporale”.
Pentru acumularea amortizării a imobilizărilor necorporale este destinat contul 113
„Amortizarea imobilizărilor necorporale”. Ieşirea imobilizărilor necorporale poate avea loc în
cazul cesiunii (cedării) dreptului exclusiv de utilizare a imobilizărilor necorporale, expirării duratei de
utilizare.
Imobilizările corporale reprezintă active care îmbracă o formă fizică naturală, pot fi utilizate
o perioadă mai mare de un an în activitatea economico-financiară a întreprinderii pentru a obţine un
avantaj economic. Modul de contabilizare a imobilizărilor necorporale şi corporale şi de prezentare a
informaţiilor aferente în situaţiile financiare este stabilit de S.N.C. „Imobilizări necorporale şi
corporale”.
Recunoaşterea iniţială a imobilizărilor se efectuează pe obiecte de evidenţă, a căror
nomenclator se stabileşte de entitate de sine stătător. Evaluarea iniţială a fiecărui obiect se efectuează
la cost de intrare. Componenţa costului de intrare diferă în funcţie de modalitatea de intrare a
obiectului: prin achiziţionare, creare de sine stătător, primire în schimb, sub formă de aport la capitalul
social, cu titlu gratuit, în gestiune economică.
După componenţă şi omogenitate, imobilizările corporale se subdivizează în mai multe grupe:
 Imobilizări corporale în curs de execuţie;
 Mijloace fixe;
 Terenuri;
 Resurse minerale.
Întreprinderea silvică "Silva-Sud" Cahul deține doar 2 unități de program informatic pentru
contabilitate „1 C”, evidența cărora se ține în contul analitic 112.5 (Anexa 16). Pe parcursul lunii
18
decembrie 2021, în contabilitatea întreprinderii analizate au fost înregistrate următoarele formule
contabile cu privire la imobilizări necorporale:
 Calcularea amortizării programului contabil „1 C” (Anexe 17,18):
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative” 549,67 lei
Credit contul 113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale” 549,67 lei
Evidența imobilizărilor corporale la întreprinderea analizată se ține în contul 123 „Mijloace
fixe”, la următoarele conturi analitice:
 1231 „Clădiri”, în care se ține evidența a abatorului nou construit, cantoanelor,
birourilor punctelor de trecere, caselor, clădirilor administrative, clădirilor depozitelor
și a secțiilor de prelucrare, precum și a garajelor, saraiurilor și șoproanelor.
 1232 „Construcţii speciale”, în care se ține evidența a abatorului s. Baimaclia,
adaptorului, bazinelor, fazaneriei, foișoarelor, fântânilor, gardurilor, porților metalice,
uscătoriilor.
 1233 „Maşini, utilaje şi instalaţii tehnice”: aparate, agregate de săpat, boroane,
buncher, cultivatoare, cositoare, grape și pluguri, tractoare, calculatoare și computere,
condiționere, fax și imprimante etc.;
 1234 „Mijloace de transport”: tractoare, remorci și automobile;
 1235 „Alte mijloace fixe”: seturi de mobilă
Pe parcursul lunii decembrie 2021, în contabilitatea întreprinderii analizate au fost
înregistrate următoarele formule contabile cu privire la imobilizări corporale:
 Darea în exploatare a abatorului nou (Anexa 19):
Debit contul 123 „Mijloace fixe” 76578.95 lei
Credit contul 121 „Imobilizări corporale în curs de execuţie” 76578.95 lei
 Darea în exploatare a Laptop A/315-56 Shale Black (Anexa 20):
Debit contul 123 „Mijloace fixe” 8332.5 lei
Credit contul 121 „Imobilizări corporale în curs de execuţie” 8332.5 lei
3.3 Evidența stocurilor

Componenţa, caracteristica, modul de evaluare şi recunoaştere a stocurilor sunt reglementate
de prevederile S.N.C. „Stocuri”. Stocurile reprezintă active circulante, care sunt: destinate pentru a fi
vîndute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii; în curs de execuţie în procesul desfăşurării
normale a activităţii; sub formă de materii prime, materiale de bază şi alte materiale consumabile, care
19
urmează a fi folosite în procesul de producţie, pentru prestarea serviciilor şi/sau în alte scopuri
gospodăreşti.
În cadrul ciclului de exploatare se parcurg mai multe faze ale ciclului economic din
întreprindere: aprovizionare – producţie – desfacere, în care sticurile îşi schimbă atît forma, cât şi
conţinutul lor material.
Stocurile se recunosc ca active circulante la respectarea simultană a următoarelor condiţii:
 sunt controlate de entitate, adică se află în proprietatea acesteia;
 există probabilitatea obţinerii de către entitate a beneficiilor economice viitoare din
utilizarea stocurilor;
 sunt destinate utilizării în ciclul normal de producţie/prestări servicii sau vor fi vîndute în
termen de 12 luni; iar costul de intrare poate fi determinat în mod credibil.
Stocurile recunoscute iniţial se evaluează la cost de intrare care se determină în funcţie de sursa
de provenienţă a stocurilor cum ar fi: achiziţionarea, fabricarea, intrarea ca aport în natură la capitalul
social, primirea cu titlu gratuit, ieşirea/reparaţia activelor imobilizate şi obiectelor de mică valoare şi
scurtă durată, înregistrarea deşeurilor recuperabile, transferare din active imobilizate .
În componenţa stocurilor se includ diverse active circulante care sunt indicate în figura 3.1.,
iar contabilitatea stocurilor se organizează în cadrul unui sistem de conturi din clasa 2 „Active
circulante”, grupa 21 „Stocuri” care cuprinde următoarele conturi sintetice: 211 „Materiale”, 212
„Active biologice circulante”, 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, 215
„Producţia în curs de execuţie”, 216 „Produse” şi 217 „Mărfuri”.
Stocurile de materiale la ÎS „Silva-Sud” se contabilizează în conturile grupului 21 la
următoarele conturi sintetice și analitice:
 Contul sintetic 211 „Materiale”, cu conturile analitice:
 2111 „Materii prime şi materiale de bază”;
 2113 „Piese de schimb”;
 2114 „Combustibil”;
 2115 „Ambalaje”;
 2117 „Materiale cu destinaţia agricolă”;
 2119 „Alte materiale”.
 Contul sintetic 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, cu contul analitic 2131 „Obiecte
de mică valoare şi scurtă durată în stoc”.
 Contul sintetic 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”;
20
 Contul sintetic 215 „Producţia în curs de execuţie”;
 Contul sintetic 216 „Produse”;
 Contul sintetic 217 „Mărfuri”.
înregistrate următoarele formule contabile cu privire la stocuri:
 Reflectarea copacilor destinate spre tăierea la lemne de foc (Anexa 22):
Debit contul 211 „Materiale”, subcontul 2111 „Materii prime şi materiale de
bază” 1503.27 lei
Credit contul 216 „Produse” 1503.27 lei
 Reflectarea utilizării lemnelor de foc specie tare pentru încălzirea depozitului central:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative” 2926.02 lei
Credit contul 211 „Materiale”, subcontul 2111 „Materii prime şi materiale de
bază” 2926.02 lei
 Reflectarea utilizării lemnelor de foc specie tare pentru încălzirea Ocolului Silvic Cahul:
Debit contul 811 „Activități de bază” 515 lei
Credit contul 211 „Materiale”, subcontul 2111 „Materii prime şi materiale de
bază” 515 lei
 Reflectarea utilizării pompei pentru necesități generale ale entității (Anexa 23):
Credit contul 211 „Materiale”, subcontul 2113 „Piese de schimb” 233.33 lei
 Reflectarea utilizării țevei 72U-2308030A pentru activitatea de producție de bază:
Debit contul 811 „Activități de bază” 515 lei
Credit contul 211 „Materiale”, subcontul 2113 „Piese de schimb” 515 lei
 Reflectarea utilizării combustibilului pentru activitatea de producție de bază (Anexa 24):
Debit contul 811 „Activități de bază” 5288.57 lei
Credit contul 211 „Materiale”, subcontul 2114 „Combustibil” 5288.57 lei
 Reflectarea utilizării butoaielor pentru necesități generale ale entității (Anexa 25):
Credit contul 211 „Materiale”, subcontul 2115 „Ambalaje” 200.00 lei
 Reflectarea utilizării lanțului KAMOTO Titanium T-18-325-72 pentru activitatea de
producție de bază:
Debit contul 811 „Activități de bază” 213.75 lei
21
Credit contul 211 „Materiale”, subcontul 2119 „Alte materiale” 213.75 lei
 Reflectarea utilizării lampei LED 30W E27 pentru necesități generale ale entității (Anexa
27):
Credit contul 211 „Materiale”, subcontul 2119 „Alte materiale” 1000.00 lei
 Reflectarea procurării rechizitelor de birou de la furnizori cu achitare ulterioară (Anexa
28):
Debit contul 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” 91,67 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente” 91,67 lei
 Reflectarea repartizării uniformelor gala:
Debit contul 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” 56 742,25 lei
Credit contul 217 „Mărfuri” 56 742,25 lei
3.4 Evidența creanțelor

Activitatea oricărei entităţi generează un sistem complex şi variat de relaţii economice şi
juridice cu cumpărătorii de produse şi mărfuri livrate, beneficiarii de servicii prestate, personalul
angajat, alte persoane juridice şi fizice. În urma acestor relaţii apar diverse creanţe, care reprezintă
drepturi ale entităţii ce decurg din tranzacţii sau evenimente trecute şi din stingerea cărora se aşteaptă
intrări (majorări) de resurse care încorporează beneficii economice.
Conform S.N.C. „Creanţe şi investiţii financiare”, creanţele sunt recunoscute ca active în baza
contabilităţii de angajamente în cazul în care există o certitudine întemeiată că în urma stingerii
creanţelor entitatea va obţine beneficii economice viitoare, iar valoarea lor poate fi evaluată în mod
credibil.
Creanţele întreprinderii se clasifică după diverse criterii:
 După conţinut economic:
- Creanţe comerciale;
- Avansuri acordate;
- Creanţe ale bugetului;
- Creanţe ale personalului;
- Alte creanţe.
 După gradul de afiliere al părţilor:
- Creanţe aferente părţilor afiliate;
22
- Creanţe aferente părţilor neafiliate.
 După termene de achitare:
- Creanţe curente;
- Creanţe pe termen lung.
Creanţele comerciale cuprind creanţele privind bunurile vîndute, serviciile prestate şi lucrările
executate. Creanţele comerciale se contabilizează pe măsura livrării bunurilor, prestării serviciilor şi
executării lucrărilor ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor sau după caz, a datoriilor
curente. Pentru evidenţa acestora se utilizează contul de activ 221 „Creanţe comerciale”.
Avansurile acordate reprezintă plăţile efectuate în contul procurării ulterioare a bunurilor,
serviciilor, lucrărilor şi se contabilizează ca majorare a creanţelor curente şi diminuare a numerarului.
La acordarea avansurilor pe un termen nu mai mare de un an în contul procurărilor ulterioare a
activelor (serviciilor) se utilizează contul de activ 224 „Avansuri acordate curente”. În debitul lui
se reflectă sumele avansurilor pe termen scurt acordate, iar în credit – sumele avansurilor utilizate
pentru stingerea datoriilor faţă de furnizori.
Creanţele personalului cuprind: avansurile acordate în contul salariului, sumele acordate
titularilor de avans, creanţele privind recuperarea prejudiciului material, alte creanţe ale personalului.
Creanţele personalului privind avansurile acordate în contul salariului apar în urma plăţii în avans a
salariului şi se contabilizează ca majorare a creanţelor personalului şi diminuare a numerarului.
Creanţele privind sumele acordate titularilor de avans se contabilizează ca majorare a creanţelor
personalului şi diminuare a numerarului. Creanţele personalului privind recuperarea prejudiciului
material se contabilizează ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor sau datoriilor curente.
În conformitate cu politicile contabile, ţinînd cont de pragul de semnificaţie suma prejudiciului
material care urmează a fi recuperat în perioadele viitoare poate fi înregistrată ca venituri anticipate cu
decontarea ulterioară la venituri curente. Pentru evidenţa sintetică a creanţelor curente ale personalului
se utilizează contul de activ 226 „Creanţe ale personalului”. Soldul contului este debitor şi reprezintă
creanţele personalului faţă de întreprindere la finele perioadei de gestiune.
Creanțele la întreprinderea analizată se contabilizează în conturile grupurilor 22 și 23 la
următoarele conturi sintetice și analitice:
 Contul sintetic 221 „Creanţe comerciale şi calculate”, cu contul analitic 2211 „Creanţe
comerciale din ţară”;
 Contul sintetic 223 „Creanţe ale părţilor afiliate”, utilizat pentru evidența operațiunilor cu
Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice I.S;
23
 Contul sintetic 224 „Avansuri acordate curente”;
 Contul sintetic 225 „Creanţe ale bugetului”;
 Contul sintetic 226 „Creanţe ale personalului”;
 Contul sintetic 234 „Alte creanţe curente”.
înregistrate următoarele formule contabile cu privire la creanțe:
 Reflectarea taxei pe valoarea adăugată de primit de la cumpărători aferente producției
expediate (serviciilor)(Anexa 29):
Debit contul 221 „Creanţe comerciale” 104 036,09 lei
Credit contul 534 „Datorii față de buget” 104 036,09 lei
 Reflectarea obținerii venitului din vânzări a producției/ serviciilor de bază:
Credit contul 611 „Venituri din vînzări” 705 529,87 lei
 Reflectarea stingerii creanțelor comerciale prin depuneri în caserie:
Credit contul 221 „Creanţe comerciale” 35 420,42 lei
 Reflectarea stingerii creanțelor comerciale prin transferuri în cont curent:
Credit contul 221 „Creanţe comerciale” 381 385,09 lei
 Reflectarea acordării avansului executorului judecătoresc (Anexa 31):
Debit contul 224 „Avansuri acordate” 500 lei
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă naţională” 500 lei
 Reflectarea acordării avansurilor lucrătorilor întreprinderii:
Debit contul 226 „Creanţe ale personalului” 4 105,64 lei
Credit contul 241 „Casa” 4 105,64 lei
 Reflectarea sumelor plătite în plus aferente retribuirii muncii la finele perioadei de gestiune
(Anexa 33):
Debit contul 226 „Creanţe ale personalului” 4 105,64 lei
Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
4 105,64 lei
24
3.5 Evidența producerii de bază
Costurile reprezintă expresia bănească a tuturor resurselor utilizate în activitatea economico-
financiară a entităţii pe parcursul unei perioade de gestiune. Evidenţa analitică a costurilor se ţine pe
tipuri de produse, servicii, locuri de efectuare, articole de calculaţie. Pentru evidenţa sintetică sunt
destinate conturile din grupa 81 „Conturi de gestiune”: 811 „Activităţi de bază”, 812 „Activităţi
auxiliare”, 821 „Costuri indirecte de producţie”.
În categoria costurilor de producţie se includ:
 costuri de materii prime şi materiale;
 costuri cu personalul;
 costuri indirecte (costuri privind utilizarea mijloacelor de muncă).
Costurile de materii prime şi materiale reprezintă costurile privind materiile prime şi
materialele, care constituie baza produselor; serviciile cu caracter de producţie prestate de terţi,
combustibilul de toate tipurile consumat în scopuri tehnologice.
Costurile cu personalul reprezintă remuneraţiile, contribuţiile şi alte plăţi aferente
personalului încadrat nemijlocit în procesul de fabricaţie a produselor şi/sau de prestare a serviciilor.
Costurile cu personalul, cât şi costurile de materii prime şi materiale constituie costuri directe de
producţie. Evidenţa costurilor directe se ţine cu ajutorul contului de activ 811 „Activităţi de bază”.
Costurile indirecte de producţie cuprind costurile aferente gestiunii şi deservirii
subdiviziunilor (secţiilor) de producţie. Acestea se subdivizează în costuri variabile – a căror mărime
depinde de modificarea volumului producţiei, şi costuri constante – a căror mărime nu depinde relativ
de vomului producţiei. Evidenţa acestor costuri se ţine la contul de activ 821 „Costuri indirecte”.
Costuri repartizabile – costuri care pot fi atribuite unui anumit obiect de calculaţie doar după
calcule intermediare de repartizare.
Costuri indirecte – costuri care nu se identifică îm momentul efectuării lor pe produse sau
servicii, ci numai la nivelul unui centru de colectare, iar pentru a fi atribuite unui anumit tip de produse
sau servicii sunt necesare calcule suplimentare.
Costuri variabile sunt costuri a căror mărime se modifică în raport cu volumul producţiei,
lucrărilor executate, serviciilor prestate. Aici pot fi incluse toate costurile directe, precum şi o parte
din costurile indirecte de producţie, şi anume, costurile efectate pentru întreţinerea şi funcţionarea
utilajelor de producţie;
25
Costurile constante sunt costurile a căror mărime rămâne relativ neschimbată sau se modifică
în mărimi nesemnificative, indiferent de modificările volumului producţiei, lucărilor executate,
serviciilor prestate. Aici se includ costurile generale ale secţiei de producţie.
Costurile de materiale reprezintă primul element care formează costul efectiv de
producţie şi, de regulă, deţine ponderea cea mai mare în componenţa acestuia. Din acest motiv, este
necesară o evidenţă corectă şi un control riguros a unor astfel de elemente care să asigure determinarea
unui cost de producţie real.
Evidența costurilor la întreprinderea analizată se efectuează la conturile de gestiune 811
„Activități de bază” și 821 „Costuri indirecte de producţie”. Conținutul conturilor analitice se prezintă
în figura de mai jos:
Colectarea
semintelor, scoaterea
puietilor de talie mica
811.1 de sub masiv, semănat
în pepeniera
Servicii de încarcare,
servicii transport
811.2
Amenajarea
811 „Activități de pădurilor, asigurare
automobilelor,
bază” completarea
culturilor silvice FF,
811.7 lucrări privind
efect.expertizei,
lucrări privind
monitoring forestier,
paza padurii
Costuri de
producție Colectarea și evaluarea
masei lemnoase,
811.S reconstructie ecologica
repetata, servicii
pentru testarea taierilor,
tăieri de regenerare.
Arenda terenului,
821 „Costuri deservirea tehnică,
indirecte de 821.S asigurarea și
producţie” întreținerea, paza,
internet și telefonie,
vulcanicare, transport
de serviciu, uzura.
Figura 1. Componența costurilor directe și indirecte la Întreprinderea Silvică „Silva

Sud” Cahul
Sursa: elaborat de autor în baza informației oferite de întreprindere
26
înregistrate următoarele formule contabile cu privire la costurile de producție (Anexa 45):
 Reflectarea consumului de materiale pentru prestarea serviciilor de transport, completarea
culturilor silvice ale fondului forestier, pregătirea solului:
Debit contul 811 „Activități de bază” 88 270,30 lei
Credit contul 211 „Materiale” 88 270,30 lei
 Reflectarea costului semănatului și regenerării artificiale pădurilor:
Credit contul 216 „Produse” 92 222,91 lei
 Reflectarea diminuării cheltuielilor anticipate în contextul amenajării pădurilor:
Credit contul 261 „Cheltuieli anticipate curente” 32 111,77 lei
 Reflectarea costului lucrărilor privind efectuarea expertizei silvopatologice:
Credit contul 216 „Produse” 4 071,77 lei
 Calcularea salariilor muncitorilor din activitatea de bază:
Debit contul 811 „Activități de bază” 1 116 065,45 lei
1 116 065,45 lei
 Calcularea contribuțiilor de asigurări sociale aferente salariilor muncitorilor din activitatea
de bază:
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale şi medicale”
267 855,73 lei
 Repartizarea costurilor indirecte în costul efectiv al produselor și serviciilor:
Credit contul 821 „Costuri indirecte de producţie” 360 671,71 lei
 Reflectarea producției în curs de execuție la sfârșitul perioadei:
Debit contul 215 „Producția în curs de execuție” 25 054,76 lei
Credit contul 811 „Activități de bază” 25 054,76 lei
 Reflectarea obținerii produselor finite la sfârșitul perioadei:
Debit contul 216 „Produse finite” 1 115 453,80 lei
Credit contul 811 „Activități de bază” 1 115 453,80 lei
27
3.6 Evidența capitalului propriu
Capitalul propriu reprezintă o totalitate de surse proprii de finanţare a activităţii economico-
financiare a întreprinderii şi poate fi determinat ca mărimea rămasă în activele întreprinderii după
scăderea datoriilor. În componenţa capitalului propriu se includ:
 capitalul social;
 capitalul neînregistrat;
 primele de capital;
 rezervele;
 profitul nerepartizat (pierderea neacoperită);
 alte elemente ale capitalului propriu.
Conform S.N.C. „Capital propriu şi datorii”, capitalul social și neînregistrat se
contabilizează în cadrul următoarelor elemente: capital social, capital nevărsat, capital
neînregistrat, capital retras şi patrimoniul primit de la stat cu drept de proprietate. Constituirea
capitalului social se contabilizează în mărimea indicată în actele de constituire ale entităţii şi/sau în
alte documente prevăzute de legislaţie.
Capitalul social reprezintă valoarea aporturilor proprietarilor întreprinderii (acţionarilor,
asociaţilor) la patrimoniul acesteia depuse în contul achitării acţiunilor (cotelor, părţilor sociale)
pentru asigurarea activităţii statutare a întreprinderii.
Modul de formare a capitalului social şi mărimea minimă a acestuia sunt reglementate de actele
legislative ale Republicii Moldova, precum şi actele de constituire a întreprinderii (contractul de
constituire şi statutul).
Drept aporturi la capitalul social pot servi:
 mijloacele băneşti;
 patrimoniul nebănesc, adică orice bunuri aflate în circuitul civil, inclusiv valorile mobiliare
achitate integral;
 drepturile patrimoniale, de exemplu, drepturile de folosinţă a patrimoniului (mijloacelor
fixe, terenurilor, resurselor naturale).
Evidenţa analitică a capitalului social se ţine pe proprietari ai întreprinderii, fie persoane fizice
sau juridice. Pentru evidenţa sintetică a capitalului social este destinat contul de pasiv 311 „Capital
social” (Anexa 46).
Capitalul social al Întreprinderii silvice „Silva-Sud Cahul” constituie 2 092 420,49 lei și este
deținut în întregime de Agenția Moldsilva.
28
3.7 Evidența datoriilor
Datoriile reprezintă obligaţii actuale ale entităţii ce decurg din fapte economice anterioare şi
prin stingerea (decontarea) cărora se aşteaptă să rezulte o ieşire (diminuare) de resurse care
încorporează beneficii economice.
În contabilitate, datoriile se clasifică după diferite criterii:
 După conţinutul economic:
- Datorii financiare;
- Datorii comerciale;
- Datorii calculate.
 După termenul de achitare:
- Datorii curente;
- Datorii pe termen lung;
 După gradul de estimare
- Datorii certe;
- Provizioane.
Stingerea datoriilor poate fi efectuată prin:
 achitarea numerarului;
 transmiterea altor active;
 prestarea serviciilor;
 substituirea unei datorii cu alta;
 trecerea în cont a avansurilor acordate;
 convertirea datoriei în aport în capital social.
Datoriile comerciale cuprind angajamentele de plată ale întreprinderii faţă de furnizori
privind bunurile şi serviciile procurate şi faţă de cumpărători privind avansurile primite în contul
livrării ulterioare de bunuri şi servicii. Pentru evidenţa sintetică a datoriilor comerciale şi a avansurilor
primite pe termen scurt sunt destinate conturile de pasiv 521 „Datorii comerciale curente”, 522
„Datorii curente faţă de părţile afiliate” şi 523 „Avansuri primite curente”.
înregistrate următoarele formule contabile cu privire la datorii comerciale (Anexa 47):
 Reflectarea achitării creanțelor pe seama datoriilor față de furnizori și antreprenori (în
cazul efectuării decontărilor prin compensarea cererilor reciproce):
29
Debit contul 521 „Datorii comerciale curente” subcontul 521.1 „Datorii
comerciale în ţară” 820,00 lei
Credit contul 221 „Creanţe comerciale” 820,00 lei
 Trecerea în cont a sumelor avansurilor acordate anterior în achitarea datoriilor față de
furnizori și antreprenori pentru materialele și mărfurile primite, serviciile prestate:
comerciale în ţară” 34827,60 lei
Credit contul 224 „Avansuri acordate curente” 34827,60 lei
 Reflectarea achitării furnizorilor pentru bunurile și serviciile livrate:
Debit contul 521 „Datorii comerciale curente” 1600,00 lei
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă naţională” 1600,00 lei
comerciale în străinătate” 223886,86 lei
Credit contul 243 „Conturi curente în valută străină” 223886,86 lei
Debit contul 121 „Imobilizări corporale în curs de execuţie” 655,22 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente” 655,22 lei
Datoriile faţă de buget includ angajamentele entităţii faţă de bugetul de stat şi bugetele
unităţilor administrativ-teritoriale privind:
 impozitele şi taxele generale de stat – impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugată,
accizele, taxa vamală, impozitul privat, taxele rutiere;
 impozitele şi taxele locale – impozitul funciar, impozitul pentru bunurile imobiliare, taxa
pentru amenajarea teritoriului, taxa pentru amplasarea publicităţii, taxa de piaţă, taxa
pentru unităţile comerciale şi/sau de prestare a serviciilor, taxa balneară, taxa pentru cazare,
şi multe altele.
Modul şi termenele de achitare a impozitelor şi taxelor, cotele acestora, facilităţile
acordate, precum şi subiecţii impunerii şi obiectele impunerii sunt reglementate de Codul fiscal cu
modificările şi cmpletările ulterioare, legea bugetului de stat pentru anul respectiv şi alte acte
normative.
Pentru generalizarea informaţiei privind datoriile faţă de buget aferente impozitelor, taxelor şi
sancţiunilor economice aplicate pentru încălcarea prevederilor legislaţiei fiscale este destinat contul
30
de pasiv 534 „Datorii faţă de buget”. Evidenţa analitică a datoriilor privind decontările cu bugetul
se ţine pe feluri de impozite şi taxe. Din acest motiv în cadrul conturilor sintetice destinate evidenţei
decontărilor cu bugetul pot fi deschise diferite subconturi şi conturi analitice pentru evidenţa şi
efectuarea corectă a trecerilor în cont pe tipuri de impozite şi taxe.
Conform (Anexei 49,64) ÎS „Silva-Sud” achită la buget suma impozitului pe venit:
 Virarea la buget a sumelor impozitului:
Debit contul 534 „Datorii faţă de buget” 338 073,56 lei
3.8 Evidența salariului

Datoriile faţă de personal reprezintă angajamentele întreprinderii faţă de salariaţi pentru
munca prestată - salariul de bază, sporurile, adaosurile, premiile, indemnizaţiile pentru incapacitatea
temporară de muncă, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă, alte recompense acordate de entitate
angajaţilor, precum şi datoriile privind alte operaţiuni - ajutoarele materiale, recuperarea cheltuielilor
privind deplasările în interes de serviciu, procurările de bunuri şi servicii efectuate de către angajaţi
pentru entitate, utilizarea bunurilor personale în scopuri de serviciu. Pentru generalizarea informaţiei
privind decontările cu personalul întreprinderii aferente retribuţiilor şi sumelor depuse este destinat
contul de pasiv 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”.
Salariul reprezintă orice recompensă sau venit calculat în conformitate cu contractul individual
de muncă, de patron sau de organul împuternicit de acesta angajatului pentru munca prestată şi
depinde de sistemul de salarizare care include formele de salarizare, sistemul de tarife, de sporuri şi
de alte elemente.
Din salariile personalului pot fi efectuate următoarele reţineri:
 reţineri fiscale (impozitul pe venit – 12%);
 reţineri sociale (contribuţiile individuale de asigurări sociale de stat obligatorii – 6%,
primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală ale angajaţilor – 4,5%);
 alte reţineri (compensarea prejudiciului material, sumele salariului achitate în plus în urma
unei greşeli de calcul, acoperirea avansului neutilizat şi nerestituit la timp, pensiile
alimentare şi alte reţineri cu titlu executoriu, cotizaţiile sindicale).
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se calculează şi se reţine la sursa de plată şi în
momentul plăţii de la suma impozabilă, cu scăderea sumei scutirilor acordate salariatului.
Pentru a acorda scutirile, angajatul prezintă patronului cererea de scutire pînă la data încadrării în
31
muncă ca angajat sau pînă la începutul anului, anexând la aceasta documentele necesare pentru
confirmarea poziţiei sale de rezident, stării sociale, familiale sau sănătăţii.
Salariile se plătesc personalului în lei moldoveneşti. La întreprinderea „Silva-Sud” plata
salariului se efectuează prin depunerea pe cardul personal al fiecărui angajat, iar acest transfer este
foarte uşor sistematizat de bancă şi documentat de „Silva-Sud”.
înregistrate următoarele formule contabile (Anexa 48):
 Reflectarea achitării salariilor lucrătorilor întreprinderii:
Debit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
1 563 230,41 lei
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă naţională” 1 563 230,41 lei
 Calcularea salariilor muncitorilor din activitatea de bază:
Debit contul 811 „Activități de bază” 1 116 065,45 lei
1 116 065,45 lei
 Calcularea salariilor personalului administrativ:
278 934,30 lei
3.9 Evidența veniturilor și cheltuielilor

Componenţa cheltuielilor, modul de evaluare şi de constatare a acestora sunt determinate de
prevederile S.N.C. „Cheltuieli”. Cheltuielile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice
înregistrate în perioada de gestiune sub formă de ieşiri, reduceri ale valorii activelor sau de creşteri
ale datoriilor care contribuie la diminuări ale capitalului propriu (rezultatului financiar), altele decît
cele rezultate din distribuirea acestuia proprietarilor. Cheltuielile se recunosc dacă se respectă
următoarele criterii: există o certitudine întemeiată privind diminuarea beneficiilor economice ale
entităţii şi mărimea acestora poate fi evaluată în mod credibil.
Cheltuielile se evaluează la:
 valoarea contabilă a activelor ieşite;
 costul efectiv al serviciilor prestate/lucrărilor executate;
 suma retribuţiilor calculate efectiv personalului, suma contribuţiilor de asigurări sociale de
stat obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală aferente;
32
 suma amortizării calculate şi deprecierii activelor imobilizate;
 suma provizioanelor constituite;
 costul serviciilor primite.
Cheltuielile activităţii operaţionale sunt generate de fabricarea şi comercializarea
produselor, prestarea serviciilor, executarea lucrărilor, achiziţionarea şi comercializarea mărfurilor,
executarea contractelor de construcţie, transmiterea în folosinţă temporară a activelor proprii în baza
contractelor de leasing.
Costul vânzărilor reprezintă o parte din consumurile aferente produselor, mărfurilor vândute
şi serviciilor prestate. Acestea cuprind valoarea contabilă (costul efectiv) a (al) mărfurilor şi
produselor vîndute şi/sau transmise în schimbul altor active; costul serviciilor (lucrărilor) prestate
(executate) terţilor în cadrul activităţii operaţionale; alte cheltuieli corelate cu veniturile din vînzări.
Pentru generalizarea informaţiei privind aceste costuri se utilizează contul de activ 711 „Costul
vânzărilor”
Cheltuielile administrative reprezintă cheltuielile aferente organizării, deservirii şi gestionării
entităţii în ansamblu: cheltuieli privind reparaţia şi întreţinerea mijloacelor fixe cu destinaţie generală,
de întreţinere a personalului administrativ şi de conducere, impozitele şi taxele virate în buget, multe
altele. Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul 713 „Cheltuieli administrative”.
Cheltuielile altor activităţi cuprind cheltuielile suportate de întreprindere la desfăşurarea
altor feluri de activităţi.
Cheltuielile cu activele imobilizate reprezintă cheltuielile aferente ieşirii şi deprecierii activelor
imobilizate. Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul 721 „Cheltuieli cu active
imobilizate”.
înregistrate următoarele formule contabile cu privire la cheltuieli (Anexe 50,51,52):
 Reflectarea costului vânzărilor produselor finite:
Debit contul 711 „Costul vânzărilor” 5 485 068,48 lei
Credit contul 216 „Produse” 5 485 068,48 lei
 Reflectarea costului vânzărilor mărfurilor:
Debit contul 711 „Costul vânzărilor” 57 198,50 lei
Credit contul 217 „Mărfuri” 57 198,50 lei
 Reflectarea costului vânzărilor serviciilor de pregătire a solului:
Debit contul 711 „Costul vânzărilor” 131 082,51 lei
33
Credit contul 811 „Activități de bază” 131 082,51lei
 Reflectarea cheltuielilor acumulate la sfârșitul perioadei la rezultatul financiar:
Debit contul 351 „Rezultat financiar total 5 673 348,59 lei
Credit contul 711 „Costul vânzărilor” 5 673 348,59 lei
 Reflectarea amortizării mijloacelor fixe ale sediului central la cheltuielile perioadei:
Credit contul 124 „Amortizarea mijloacelor fixe” 3 854,62 lei
 Reflectarea serviciilor prestate de furnizori pentru necesitățile generale ale entității:
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente” 21 925,50 lei
 Calcularea salariilor personalului administrativ:
278 934,30 lei
Debit contul 351 „Rezultat financiar total 5 087 767,93lei
Credit contul 713 „Cheltuieli administrative” 5 087 767,93 lei
 Reflectarea casării valorii de bilanț a mijloacelor fixe ieșite:
Debit contul 721 „Cheltuieli cu active imobilizate” 3 877 903,45 lei
Credit contul 123 „Mijloace fixe” 3 877 903,45 lei
Debit contul 351 „Rezultat financiar” 1 548 237,17 lei
Credit contul 721 „Cheltuieli cu active imobilizate” 1 548 237,17 lei
Veniturile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de
gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care
au drept rezultat creşteri ale capitalului propriu, cu excepţia creşterilor legate de contribuţiile
proprietarilor. Veniturile se evaluează la valoarea justă a contraprestaţiei (mijlocului de plată) primite
sau de primit diminuată cu valoarea oricăror reduceri de preţ, bonusuri şi altor reduceri comerciale
acordate de către vînzător. Veniturile se recunosc, de regulă, separat pentru fiecare tranzacţie.
Alte venituri din activitatea operaţională cuprind sumele rezultate din ieşirea altor active
circulante, din arenda curentă, din sancţiuni sub formă de amenzi şi penalităţi.
Pentru evidenţa sintetică a acestor venituri sunt destinate conturile de pasiv 611 „Venituri din
vânzări” şi 612 „Alte venituri din activitatea operaţională”.
34
Veniturile financiare includ veniturile sub formă de diferenţe favorabile de curs valutar şi de
sumă, valoarea activelor primite cu titlu gratuit, dividendelor calculate; iar evidenţa acestora se ţine
cu ajutorul contului 622 „Venituri financiare”.
înregistrate următoarele formule contabile cu privire la venituri (Anexe 53,54,55):
 Reflectarea obținerii venitului din vânzări a producției/ serviciilor de bază:
 Reflectarea venitului din arenda terenului agricol:
Debit contul 231 „Alte creanțe curente” 15 780,45 lei
 Reflectarea veniturilor acumulate la sfârșitul perioadei la rezultatul financiar:
Debit contul 611 „Venituri din vînzări” 21 440 566,50 lei
Credit contul 351 „Rezultat financiar total” 21 440 566,50 lei
 Reflectarea obținerii venitului din amenzile aplicate pentru tăierile ilicite:
Credit contul 612 „Alte venituri din activitatea operaţională” 705 529,87 lei
Debit contul 612 „Alte venituri din activitatea operaţională” 60 060,78 lei
Credit contul 351 „Rezultat financiar total” 60 060,78 lei
 Reflectarea obținerii venituri financiare din diferențe de curs valutar:
Debit contul 243 „Conturi curente în valută străină” 29 448,66 lei
 Reflectarea veniturilor financiare, obținute în perioadele precedente, dar aferente perioadei
de gestiune curente:
Debit contul 424 „Venituri anticipate pe termen lung” 20 706,88 lei
Debit contul 622 „Venituri financiare” 50 155,54 lei
Credit contul 351 „Rezultat financiar total” 50 155,54 lei
35
După închiderea conturilor de evidenţă a cheltuielilor şi veniturilor în contul 351 „Rezultat
financiar total” se determină profitul (pierderea) net al întreprinderii obţinut pe parcursul perioadei de
gestiune.
4. Totalizarea și generalizarea lucrului în contabilitate

Situaţiile financiare reprezintă un set de rapoarte care conţin informaţii privind poziţia
financiară, performanţa financiară, modificările capitalului propriu şi fluxurile de numerar ale entităţii
pe o perioadă de gestiune.
Modul de întocmire a situaţiilor financiare cu scop general este stabilit de obiectivele
standardului naţional de contabilitate „Prezentarea situaţiilor financiare”.
În funcţie de criteriile stabilite în Legea contabilităţii şi necesităţile informaţionale ale
utilizatorilor entitatea poate întocmi situaţii financiare simplificate sau complete, iar elementele
acestora sunt prezentate în figura 2.
• bilanţ;
• situaţia de profit şi pierdere;
Situaţii financiare • nota explicativă.
simplificate
• bilanţ;
• situaţia de profit şi pierdere;
• situaţia modificărilor capitalului propriu;
Situaţii financiare • situaţia fluxurilor de numerar;
complete • notele la situaţiile financiare.
Figura 2. Elementele componente ale situaţiilor financiare

Sursa: Elaborat de autor
Bilanţul prezintă poziţia financiară a entităţii şi include informaţii aferente soldurilor existente
ladata raportării privind activele, capitalul propriu şi datoriile entităţii.
36
Situaţia de profit şi pierdere caracterizează performanţa financiară a entităţii pentru perioada
de gestiune şi conţine informaţii privind veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare ale
întreprinderii.
Situaţia modificărilor capitalului propriu caracterizează existenţa şi modificarea elementelor
capitalului propriu în cursul perioadei de gestiune şi conţine informaţii privind capitalul social şi
suplimentar, rezervele, profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) şi alte elemente de capital propriu.
Situaţia fluxurilor de numerar caracterizează soldurile şi fluxurile de numerar pentru perioada
de gestiune şi conţine informaţii privind numerarul, numerarul în expediţie şi documentele băneşti.
Notele la situaţiile financiare cuprind anexele şi nota explicativă.
Anexele conţin informaţii care detaliază elementele situaţiilor financiare şi includ date
generale, informaţiile cerute de Standardele Naţionale de Contabilitate, nota informativă privind
veniturile şi cheltuielile clasificate după natură, nota informativă privind relaţiile cu nerezidenţii.
Nota explicativă conţine informaţii suplimentare care nu sînt incluse în situaţiile financiare şi
în anexele la acestea. Volumul, structura şi forma de prezentare a notei explicative se stabilesc de
către fiecare entitate de sine stătător în funcţie de dimensiunea, forma juridică de organizare,
domeniul/profilul de activitate a acesteia şi necesităţile informaţionale ale utilizatorilor situaţiilor
financiare.
Situaţiile financiare au drept scop prezentarea informaţiilor utile în luarea deciziilor economice
pentru o gamă largă de utilizatori cum ar fi: proprietarii (acţionarii, asociaţii), creditorii, clienţii,
salariaţii, autorităţile publice şi publicul. Pentru realizarea acestui scop situaţiile financiare oferă
informaţii despre:
 active;
 capital propriu;
 datorii;
 venituri şi cheltuieli;
 fluxuri de numerar.
Entitatea trebuie să identifice în mod clar situaţiile financiare şi să evidenţieze în mod special
informaţiile indicate în figura 3.
37
Denumirea entităţii
şi alte elemente de Unitatea de măsură
identificare
Data raportării sau Forma juridică de

perioada acoperită organizare
Forma de
Activitatea de bază
proprietate
Figura 3. Informaţiile evidenţiate în situaţiile financiare

Sursa: Elaborat de autor
Situaţiile financiare se întocmesc şi se prezintă anual. Situaţiile financiare includ indicatorii
activităţii tuturor filialelor, reprezentanţelor şi subdiviziunilor entităţii amplasate pe teritoriul
Republicii Moldova. Acestea se întocmesc în baza informaţiilor contabile după reflectarea rezultatelor
inventarierii pentru confirmarea existenţei şi stării activelor şi pasivelor.
Erorile depistate la întocmirea situaţiilor financiare se corectează în conformitate cu SNC
"Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori şi evenimente ulterioare".
Întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare cuprind următoarele etape:
1. efectuarea lucrărilor premergătoare întocmirii situaţiilor financiare cum ar fi: inventarierea
generală a elementelor contabile, decontarea cheltuielilor şi veniturilor anticipate aferente
perioadei de gestiune, determinarea şi reflectarea diferenţelor de curs valutar, întocmirea
înregistrărilor de corectare, determinarea cotei curente a activelor imobilizate şi datoriilor pe
termen lung etc.;
2. completarea formularelor situaţiilor financiare;
3. întocmirea notelor/notelor explicative la situaţiile financiare;
4. aprobarea, semnarea şi prezentarea situaţiilor financiare;
5. reformarea bilanţului.
Situaţiile financiare se aprobă de către adunarea generală a proprietarilor şi/sau de alt organ
împuternicit în conformitate cu legislaţia în vigoare. Acestea se semnează şi se prezintă utilizatorilor
în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii.
38
După aprobarea şi prezentarea situaţiilor financiare entitatea reformează bilanţul prin
decontarea:
 profitului utilizat al perioadei de gestiune la profitul net (pierderea netă) al perioadei de
gestiune curente;
 corecţiilor rezultatelor anilor precedenţi, constatate în perioada de gestiune, la profitul
nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi;
 profitului net (pierderii nete) al perioadei de gestiune la profitul nerepartizat (pierderea
neacoperită) al anilor precedenţi;
 rezultatului din tranziţia la noile reglementări contabile la profitul nerepartizat (pierderea
neacoperită) al anilor precedenţi.
ÎS „Silva-Sud” Cahul întocmeşte situaţii financiare complete (Anexa 65) în conformitate cu
prevederile S.N.C. “Prezentarea situaţiilor financiare”, a Legii Contabilităţii, precum şi cu alte acte
normative.
39
BIBLIOGRAFIE
1. Alexandru Nederiţă, Vasile Bucur, Mihail Carauş. Contabilitate financiară; Academia de Studii
Economice – Ediţia a II-a, revăzută şi completată; Asociaţia Contabililor şi Auditorilor
Profesionişti din Republica Moldova; Chişinău, 2003; 640 p.;
2. Alexandru Nederiţă. Corespondenţa conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. şi
Codului fiscal; Chişinău, 2007; 640 p.;
3. Codul civil al Republicii Moldova nr.1107 din 06.06.2002, publicat în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.82-86 din 22.06.2002;
4. Codul fiscal al Republicii Moldova nr. 1163-XIII din 24.04.1997, publicat în Monitorul Oficial
al Republicii Moldova nr.62/522 din 18.09.1997 şi republicat: ediţie specială din 08.02.2007;
5. Codul muncii al Republicii Moldova nr.154 din 28.03.2003, publicat în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.159-162;
6. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=285674;
7. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=296766;
8. https://mei.gov.md/ro/content/legea-privind-societatile-pe-actiuni-nr-1134-xiii-din-020497;
9. http://lex.justice.md/md/344361/;
10. http://lex.justice.md/md/376849/;
11. https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptul-muncii/raspunderea-materiala-a-
partilor-raportului-juridic-de-munca/;
12. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Notiunea%20si%20tras%C4%83turile%20caracte
ristice%20ale%20contractului%20individual%20de%20munca.pdf;
13. https://salarii.md/modificari-taxe-si-scutiri-salarii-2018/;
14. https://www.contabilsef.md/ro-calculul-indemniza-iei-pentru-concediul-anual-de-odihn-ru-
calculul-indemniza-iei-pentru-concediul-anual-de-odihn-en-44555/;
15. LEGE Nr. 113 din 27.04.2007 contabilităţii, publicat la data de 07.02.2014 în Monitorul Oficial
Nr. 27-34, art Nr : 61, data intrării în vigoare : 01.01.2008;
16. Plan General de Conturi Contabile publicat la data de 29.04.2016 în Monitorul Oficial Nr. 114-
122, art. Nr:693, data intrării în vigoare: 29.04.2016;
17. SNC CAPITAL PROPRIU ŞI DATORII publicat în Ordin nr.118 din 06.08.2013 privind
aprobarea Standardelor Naţionale de Contabilitate şi în Monitorul Oficial 177-181/1224 din data
de 16.08.2013;
40
18. SNC CHELTUIELI publicat în Ordin nr.118 din 06.08.2013 privind aprobarea Standardelor
Naţionale de Contabilitate şi în Monitorul Oficial 177-181/1224 din data de 16.08.2013;
19. SNC CREANŢE ŞI INVESTIŢII FINANCIARE publicat în Ordin nr.118 din 06.08.2013 privind
aprobarea Standardelor Naţionale de Contabilitate şi în Monitorul Oficial 177-181/1224 din data
de 16.08.2013;
20. SNC IMOBILIZĂRI NECORPORALE ŞI CORPORALE publicat în Ordin nr.118 din 06.08.2013
privind aprobarea Standardelor Naţionale de Contabilitate şi în Monitorul Oficial 177-181/1224
din data de 16.08.2013;
21. SNC PREZENTAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE publicat în Ordin nr.118 din 06.08.2013
privind aprobarea Standardelor Naţionale de Contabilitate şi în Monitorul Oficial 177-181/1224
din data de 16.08.2013;
22. SNC STOCURI publicat în Ordin nr.118 din 06.08.2013 privind aprobarea Standardelor Naţionale
de Contabilitate şi în Monitorul Oficial 177-181/1224 din data de 16.08.2013;
23. SNC VENITURI publicat în Ordin nr.118 din 06.08.2013 privind aprobarea Standardelor
Naţionale de Contabilitate şi în Monitorul Oficial 177-181/1224 din data de 16.08.2013.
41
ANEXE
42

моя практика

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

моя практика

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul

Catedra Științe Economice

privind exercitarea practicii de producere de către studentul anului II

Locul practicii : ÎS „Silva-Sud” Cahul

Perioada practicii de la 12.05.2022 până la 25.05.2022

de la catedră: Donea Sofia- lector universitar

de la instituția de profil: Lupacescu Iulian- contabil șef

1.Caracteristica economico-financiară a ÎS „Silva-Sud” Cahul………….3

2. Caracteristica lucrului persoanelor cu răspundere materială

3.Organizarea contabilității în cadrul entității

3.1 Evidența numerarului

3.2 Evidența imobilizărilor necorporale și corporale

3.3 Evidența stocurilor

3.4 Evidența creanțelor

Figura 1. Componența costurilor directe și indirecte la Întreprinderea Silvică „Silva

3.8 Evidența salariului

3.9 Evidența veniturilor și cheltuielilor

4. Totalizarea și generalizarea lucrului în contabilitate

Figura 2. Elementele componente ale situaţiilor financiare

Data raportării sau Forma juridică de

Figura 3. Informaţiile evidenţiate în situaţiile financiare

S-ar putea să vă placă și