C

O LICEUL „TEHNOLOGIC I.C. BRATIANU"

L CALIFICARE: Tehnician in activitati economice
E
G
I PROIECT DE COMPETENTA PROFESIONALA
U
L ORGANIZAREA PROCESUALA A INTREPRINDERII

E
C
O
N ARGUMENT
O Consider ca mi-am ales aceasta tema cu un scop. Pentru ca mai am putin si termin un
M
liceu cu profil economic acesta tema privind organizarea procesuala a intreprinderii mi se
Ipare interesanta. Cel mai mult imi doresc ca toate cunostiintele pe care le-am acumulat de-a
C
lungul liceului si dupa ce voi urma si o facultate de profil sa ma ajute sa infiintez o buna
intreprindere. Ceea ce ne determina sa dezvoltam o buna intreprindere include o buna
„organizare care reprezinta un proces esential al activitatii intr-o intreprindere si depinde de
M
capacitatea intreprinzatorului,care trebuie sa fie pregatit pentru a o conduce.
A
De aceea un intreprinzator trebuie sa cunoasca toate procesele de organizare si multe
R
altele ce tin de acest concept.
I
A Lucrarea de fata aduce la cunostiinta o parte din teoria care sta la baza unei bune
organizari
T procesuale a intreprinderii si care include toate functiunile de baza.
E In finalul lucrarii am dezbatut concluziile cu privire la lucrarea de fata. Consider ca
Iam strabatut toate punctele ce implica organizarea procesuala a unei intreprinderii si sunt
U
convinsa ca prin intermediul acestei lucrari mi-am aprofundat si cunostiintele care imi vor fi
L
de folos pentru a ajunge un bun intreprinzator.
E
A CAPITOLUL I
N
Prezentarea generala a societatii
U
” MAGTOMVIC
1.1 Informatii generale
P
SC
R MAGTOMVIC SRL este o societate cu capital integral privat infiintata in anul 1994 inscrisa la
Registrul
O Comertului sub numarul J35/1180/05.04.1994, avand codul fiscal R5481452, fiind situata
in
I comuna TOMESTI, strada Principala, Nr. 52, jud. TIMIS, ROMANIA.
E
Pofilele societatii sunt :
C
fabricarea de produse finite (parchet, semipodele)
T
semifabricate din diferite esente de lemn.
P
E
N
T
R
U
Pentru prelucrarea lemnului, unitatea detine tot setul de utilaje de prelucrare primara si secundara,
deasemenea si capacitati de uscare de pana la 150 mc pe ciclu de uscare. Calitatea produselor este
garantata cu certificate de calitate care in cazul parchetului acopera o perioada de 12 luni.
Personalul angajat este unul calificat cu experienta de lucru indelungata.
Conducerea firmei este asigurata de persoane cu calitate manageriala si cu experienta in domeniu:
► Muresan Gabriel Marius ( Administrator )
Muresan Vasile ( Director )
Activitatea principala a firmei este productia de parchet din lemn natur pentru pardoseli, lambriuri
si podele, produsele noaste putand fi montate imediat datorita faptului ca sunt uscate, acestea fiind
executate din diferite esente de lemn (fag, fag aburit, carpen, stejar, salcam etc.) la diferite
dimensiuni.
Localizarea firmei
Comuna Tomesti este situata in extremitatea estica a judetului Timis pe versantul nordic al muntilor
Poiana Ruscai. Comuna este strabatuta de cursul superior al raului Bega, este intr-o zona montana,
premontana, mici zone de lunca si depresiuni cu inaltimi in partea de sud a comunei de peste 1300
m, care coboara treptat spre nord pana la 300 m in localitatea Romanesti.In componenta comunei
intra urmatoarele sase
localitati: Tomesti, Colonia Fabricii, Balosesti, Luncanii de Sus si Jos, Romanesti.
Comuna se invecineaza in partea de nord cu comuna Curtea, la est comuna Pietroasa, la sud-est cu
judetul Hunedoara, sud cu judetul Caras-Severin, la sud-vest cu comuna Nadrag iar la vest cu
comunele Fardea si Faget.
Suprafata teritoriului comunei este de 14094 ha, la o distanta de 125 km de Timisoara .
1.2 Istoricul firmei
Societatea a fost infiintata in anul 1994 avand un numar de 5 angajati, functionand in spatii
inchiriate fara capacitati de uscare si
prelucrare. A urmat o perioada de dezvoltare a investitiilor in sectorul de prelucrare primara prin
achizitionarea de utilaje performante, si construirea de uscatoare cu capacitate mare de uscare,
productia crescand de la o luna la alta ajungand in prezent la prelucrarea a peste 3000 mp pe luna de
la 800-900 mp, iar numarul de angajati la 25, firma a cumparat spatiile de productie in care
functiona amenajandu-le corespunzator fluxului tehnologic si a construit spatii de depozitare cu
capacitati mari
Deasemenea s-a extins si piata de desfacere cuprinzand si alte judete in care asiguram
transportul parchetului gratuit la beneficiari, iar pe piata externa societatea a livrat in
Italia, Germania, Belgia, Franta, Irlanda.
In prezent firma detine o linie de prelucrare a parchetului de mare capacitate, utilaje de prelucrare
primara a lemnului: circulare fixe, pendulare masini de rindeluit, masina de taiat cu fierastrau
pamblica (bandzeug) asigurind prelucrarea lemnului de la bustean pana la produsul finit
Uscarea semifabricatelor se face in camere de uscare performante cu capacitate de 120mc/sarja de
constructie italiana si controlat de centraline digitale prin programe specifice de uscare ce aduce
lemnul la o umiditate de prelucrare de 8% incarcarea si descarcarea se face cu ajutorul
motostivuitoarelor, firma mai detine doua autovevicole de transport si spatii de productie ce
insumeaza peste 1500 mp si 3900 mp teren.
1.3 Sectorul "Control al calitatii"
Societatea va ofera parchet din fag, fag aburit, stejar, carpen, cu urmatoarele caracteristici comform
stas 228/1-87:
pana la grosime 20 mm
■ umiditate intre 8%-13%
abateri intre 0.1 mm si 0.3 mm
Semipodele
Podelele si semi-podelele se executa din diferite esente la lungimi cuprinse intre 500 si 600
mm cu grosime de 16-20 mm si latimi cuprinse intre 40 mm si 70 mm. Imbinarea podelelor se face
in falt. La cerere se pot executa si semi-podele la lungimi de pana la 1000 mm si latimi de pana la
100 mm.
Lambriuri
Lambriurile sunt fabricate din diferite esente la lungimi de pana la 1700 mm cu diferite
modele frezate in functie de optiunea clientululi. Mai executam si coltare de acoperire la marginea
lambriului. Inchiderea se face in stil lamba-uluc.

Semifabricate
Semifabricatele se executa la cererea clientilor la diferite umiditati si clase de calitate.
In realizarea pardoselilor din lemn se folosesc elemente de lemn din diferite esente, numite
lamele de parchet, cu imbinare lamba-uluc , atat pe lungimea lamelei cat si pe capetele acesteia.
Producerea lamelelor de parchet implica trecerea materialului lemnos prin mai multe faze de
prelucrare.
1. DEBITAREA BUSTEANULUI
Aceasta operatie consta in taierea bustenilor cu ajutorul firestraelor mecanice, transformarea
lor in cherestea (scandura), la dimensiuni supradimensionete fata de grosimea finala a lamelelor de
parchet.
2. PRELUCRAREA CHERESTELEI
Cheresteaua se stivuieste pe paleti cu laturi distantiere intre ele si sunt lasate la uscare
naturala pana la o umiditate aproximativa de 24-30%, ferite de razele solare.
Cheresteaua este debitata pe ferastrae circulare electrice si transformata in friza (bucatele de
lemn apropriate de lamelele de parchet ca dimensiune), ce se intoduc in camere de uscare,iar
procesul este controlat prin programe de uscare specifice fiecarei specii, in functie de
dimensiunile frizelor si de umiditatea initiala. Aceste programe sunt asistate de procesoare ce
controleaza umiditatea lemnului, temperatura
de uscare si fluxul de aer. Uscarea se face prin schimbul de umiditate intre lemn si debitul de aer
ventilat, pana la o umiditate finala a lemnulul mai mica de 8-10%.
3. PRELUCRAREA FRIZELOR
Frizele sunt supuse procesului de prelucrare pe linia de parchet, ce implica trei faze de
prelucrare :
degrosarea frizelor (aducerea la o grosime uniforma).
► profilarea pe lungime a frizelor (executia lambei si a ulucului) si calibrarea ei (aducerea la
grosimea finala).
► profilarea capetelor lamelei de parchet (executia lambei si a ulucului la capetele lamelei).

Lamelele de parchet dupa prelucrare sunt lagate cu doua banzi de palstic, dupa care se infoliaza
pentru protejarea pachetelor.
Un pachet de contine 40 sau 20 de piese in functie de lungimea lamelelor. Sortarea pe
calitati se face pe toate cele trei faze de lucru.
1.4 Organigrama
 C
APITOLUL II
2.1 Operatii contabila specifice firmei SC MAGTOMVIC SRL
. La 01.05.2008 se cumpara cu factura de la furnizori materii prime in valoare de 100 ron +
TVA .
 Utilizam conturile :
Furnizori - P + C
Materii prime - A + D
4426 TVA deductibila - A+ D

Formula contabila compusa va fi :

= 401 119
100
19
. Se dau in consum materii prime in valoare de 200 ron.
601 Cheltuieli cu materii prime- A + D
301 Materii prime- A - C
Formula contabila simpla va fi :
= 301 200
. La 03.03.2008 se cumpara cu factura marfuri la cost de achizitie in valoare de 500 ron + TVA
.
Utilizam conturile :
401 Furnizori- P + C
371 Marfuri- A + D
4426 TVA deductibila- A + D
Formula contabila compusa va fi :
= 401 595
500
95
. La 07.03.2008 se vand marfuri cu factura catre clienti la pret de vanzare 600 ron + TVA .
Utilizam conturile :
411 Clienti- A + D
707 Venituri din vanzarea marfurilor - P + C
4427TVA colectata- P + C
Formula contabila compusa va fi :
= % 714
707 600
4427 114
 . Descarcarea marfurilor din gestiune la pretul de intrare .
371 Marfuri- A - C
607 Cheltuieli cu marfurile- A + D
Formula contabila simpla va fi :
= 371 500
. Se cumpara cu factura de la furnizori, materiale consumabile la cost de achizitie 100 ron +
TVA .
Utilizam conturile :
401 Furnizori- P + C

302 Materiale consumabile- A + D

4426TVA deductibila- A+ D
Formula contabila compusa va fi :
= 401 119
100
19
Se achita datoria din cont cu ordin de plata dintr-un disponibil de 150 ron
Utilizam conturile :
Furnizori- P - D

512.1Cont curent- A - C
Formula contabila simpla va fi :
= 512.1 150
. Se cumpara cu factura de la furnizori un utilaj , la cost de achizitie de 1000 ron + TVA .
Utilizam conturile :
404 Furnizori de imobilizari- P + C
213.1 Echipamente tehnologice- A + D
442.6 TVA deductibila- A + D
Formula contabila compusa va fi :
= 404 1190
1000
442.6 190
. Se vinde cu factura un mijloc de transport la pret de vanzare 300 ron + TVA .
Debitori diversi- A + D
 758.3 Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital- P + C
442.7 TVA colectata- P + C
Formula contabila compusa va fi :
= % 357
758.3 300
442.7 57
. Cheltuieli cu salariile
641 Cheltuieli cu salariile- A + D
421 Personal salarii datorate- A - C
Formula contabila simpla va fi :
641 = 421 750
. Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli prin contul de rezultate 121 :
a) Inchiderea cheltuielilor :
601 A - C
121B/P- D

Formula contabila simpla va fi :

121 = 601 200

607 A - C

121 P + C

Formula contabila simpla va fi :

121 = 607 500

641 A - C

121 P - D

Formula contabila simpla va fi :

121 = 641 750

b) Inchiderea veniturilor :

707 P - D

121 P + C

Formula contabila simpla va fi :

707 = 121 600

758.3 P - D

121 P + C

Formula contabila simpla va fi :

758.3 = 121 300

2.2 Inchiderea conturilor contabile
D 121 Profit si pierdere C

200 600

500 300

750

RD 1450 RC 900

TSD 1450 TSC 900

SFD 550

D 301 Materii prime C

SI -

RD 100 RC 200

TSD 100 TSC

SFC 100

D 401 Furnizori C

SI -

RD RC 119

595

119

TSD 0 TSC 833

SFC 833

D 371 Marfuri C

SI -
RD 500 RC 500

D 442.6 TVA deductibila C

19

95

19

19

SFD 323

D 411 Clienti C

SI -

RD 714 RC -

TSD 714 TSC -

SFD 714

D 442.7 TVA colectata C

RD - RC 114

57

TSD - TSC 171

SFC 171

D 601 Cheltuieli cu materiile prime C

200 200

D 707 Venituri din vanzarea marfurilor C

600 600
 D 302 Materiale consumabile C

SI -

RD 100 RC -

TSD 100 TSC -

SFD 100

D 512.1 Cont curent C

SI -

RD RC 150

TSD TSC 150

SFC 150

D 213.1 Echipamente tehnologice C

SI -

RD 1000 RC -

TSD 1000 TSC -

SFD 1000

D 461 Debitori diversi C

SI -

RD 357 RC -

TSD 357 TSC -

SFD 357

D 758.3 Venituri din vanzarea ratiiactivelor si alte C

operatii de capital

300 300
 D 641 Cheltuieli cu salariile C

750 750

D 421 Personal salarii datorate C

750

SFC 750

D 607 Cheltuieli cu marfurile C

500 500

CAPITOLUL III.
Promovarea produselor SC MAGTOMVIC SRL pe piata interna

3.1 Forme de promovare

Tehnicile de promovare sunt foarte diverse, insa marketerii le impart in patru categorii: reclama,
promovarea vanzarilor, relatiile publice si distributia.
Actiunile de promovare a vanzarilor pot viza: cresterea cantitativa a vanzarilor pe anumite piete,
reducerea timpului de adoptare a deciziei de cumparare, cresterea vanzarilor din anumite produse
sau sortimente , cresterea prestigiului firmei pe anumite piete.
Principalele tehnici utilizate in promovare sunt:
· reducerile de preturi
· demonstratiile
· jocurile si concursurile
· acordarea de premii
· publicitatea la locul vanzarii
· merchandising-ul
· cadourile promotionale .
Firma Magtomvic foloseste mai multe din aceste tehnici cel mai frecvent insa utilizeaza reducerile
de pret la produsele scumpe, precum si acordarea de cadouri promotionale pentru a atrage noi
cumparatori ca sa sporeasca volumul vanzarilor, frecventa de cumparare, cresterea vanzarilor.
Promovarea prin reclama.
Publicitatea si actiunile de promovare reprezinta cea mai importanta modalitate de a atrage noi
clienti. Tinta acestui program publicitar nu se va suprapune doar cu segmentul consumatorului, ci se
va extinde rpana la nivelul cumparatorului, mai cuprinzator, pentru ca in cazul acestui produs
consumatorul nu este neaparat si persoana care il achizitioneaza, lucru valabil si reciproc: persoana
care cumpara parchet de exemplu nu face acest lucru neaparat pentru uzul personal. pAsadar, tinta
programului publicitar este reprezentata de persoanele cu varsta cuprinsa in intervalul 20 - 65 de
ani, cu venituri peste medie , in special din mediul urban. Obiectivul urmarit de firma
prin campania de promovare este recunoasterea firmei si cresterea vanzarilor in vederea obtinerii
profitului;

Promovarea vanzarilor
O alta forma de promovare este participarea la diverse expozitii de articole din lemn in cadrul
carora se vor organiza demonstratii pentru a arata fiabilitatea produselor firmei, se va intra in
contact direct cu publicul caruia i se vor oferi informatii detaliate despre gama Magtomvic. Totodata
pentru promovarea marcii se vor "distribui" publicului pixuri, brelocuri, sepci, stegulete etc. cu
insemnele firmei.
Tot ca forma de promovare poate fi considerata si informarea publicului (in special pe plan local)
prin asa-zisele "sampling-uri" in care se impart fluturasi cu oferta firmei, preturile sau modalitatea
de achizitionare.
O alta forma de promovare a vanzarilor sunt rabaturile sau discount-urile, promotionale, precum si
oferirea unor asa zise "bonus-uri" la cumparare.

Bugetul de promovare
Bugetul pe care firma il are destinat pentru promovare reprezinta 18% din totalul vanzarilor.
Deoarece obiectivul firmei pentru acest an este cucerirea absoluta a pietei interne si extinderea si
mai mare pe plan extern, se crede ca se vor vinde produse finite( semipodele,lambriuri,parchet) si
semifabricate pentru acest an in valoare de mii de dolari, bugetul pentru promovare va fi de
aproximativ 3000 USD, deci se va recurge la forme mai "ieftine" de promovare, dar se spera ca pe
viitor va creste volumul vanzarilor, si implicit si a bugetului de promovare.

3.2 Piata
Studiile de piata efectuate in ultimul timp au aratat nevoia populatiei de a cunoaste ceea ce
inseamna produsele din lemn si de a achizitiona aceste produse .Constienta de faptul ca obtinerea
succesului pe piata, fiind o firma care doreste sa satisfaca dorintele si nevoile clientilor la cel mai
inalt grad, creand astfel conditii de nivel european pentru prelucrarea lemnului. Piata de desfacere a
firmei Magtomvic, este la nivel intern cat si extern, in viitor dorind sa mareasca distributia pe aceste
doua planuri.

Piata reprezinta sfera de manifestare si confruntare a cererii si ofertei si a realizarii lor prin
intermediul vanzarii-cumpararii
Piata intreprinderii reprezinta spatiul economico-geografic in care aceasta este prezenta cu
produsele si serviciile sale, unde potentialul sau uman, material si financiar ii confera o anumita
influenta si un anumit prestigiu.

Privita ca sfera de confruntare a cererii cu oferta, piata intreprinderii exprima raporturile care se
formeaza intre oferta proprie alcatuita din unul sau mai multe produse si/sau servicii si cererea
pentru acestea.
Facand abstractie de intreprinderea in numele careia apare pe piata, produsul insusi isi poate
delimita o piata proprie. Ca segment al pietei totale, piata produsului exprima gradul de patrundere
a acsetuia in consum, gradul de solicitare a produsului de catre consumatori, adica posibilitatile de
desfacere a lui.

3.3 Produsul

In centrul mixului de marketing al oricarei firme se afla produsul, respectiv oferta, celelalte
componente sunt conditionate de existenta si particularitatile acestuia. Orice firma, pentru a rezista
mediului extern, destul de dur si in continua miscare si transformare, trebuie sa-si innoiasca mereu
oferta, sa o faca din ce in ce mai atragatoare.
In conceptia clasica, produsul reprezinta "ansamblul de elemente fizice, chimice sau de alta natura
reunite intr-un tot unitar si identificabil care indeplineste anumite functii".
Marketingul insa face abstractie de elementele care alcatuiesc produsul punand accent pe
caracteristicile acestuia, produsul semnificand ansamblul de elemente care poate declansa cererea
pe o piata.
Pozitia unui produs reprezinta modul in care respectivul produs este definit de consumatori pe baza
atributelor importante, cu alte cuvinte locul pe care il ocupa in mintea clientilor, in raport cu
produsele concurentilor. Pozitia este data de ansamblul impresiilor, perceptiilor si sentimentelor pe
care consumatorii si le formeaza despre un produs, in comparatie cu produsele rivalilor.

Firma Magtomvic ofera produse finite din lemn (lambriuri, semipodele) , si semifabricate din
diferite esente de lemn (lame de parchet).

3.4 Pretul

"Promite numai ceea ce poti oferi, si ofera mai mult decat ai promis!"

Pretul reprezinta o variabila economica foarte larg utilizata in politicile de marketing. El este
expresia baneasca a valorii sau a utilitatii marfurilor. Toate organizatiile constituite pe criterii de
profitabilitate, precum si multe din cele bugetare sau nonprofit, stabilesc preturi pentru produsele
sau serviciile pe care le ofera. Chiar daca au nume diferite, in esenta, prin functiile indeplinite,
multe alte concepte sunt tot preturi. Astfel sunt: chiria, salariul, dobanda, cautiunea, impozitul pe
venit, etc.
Intre toate elementele mixului de marketing pretul este singurul care aduce venituri, toate celelalte
generand costuri. El este si cea mai flexibila componenta a mixului de marketing.
Factorii care influenteaza pretul sunt: cererea pentru produsul respectiv, costul suportat pana la
vanzare, calitatea perceputa a produsului, etapa in ciclul de viata, concurenta precum si strategia
promotionala si de distributie.
Ratiunea oricarei activitati economice este profitul, de aceea firma Magtomvic trebuie sa acorde o
importanta deosebita stabilirii pretului care sa determine maximizarea profitului. Cele mai simple si
mai utilizate metode de stabilire a pretului au ca punct de plecare costul.

La inceput, firma Magtomvic a folosit strategia pretului de penetrare pentru aproape toate produsele
sale. Acest pret a fost initial stabilit la un nivel redus, pentru a deschide rapid piete de masa si
pentru a aduce profituri imediate. Dezavantajul acestui pret este ca atrage si alti competitori,
erodand pozitia pe piata pe termen lung.
Pe viitor, o alta strategie de pret ce se crede ca va fi folosita de firma Magtomvic este cea a pretului
par - impar. Se incearca astfel influentarea perceptiei cumparatorului deoarece s-a observat ca mai
repede cumpara un produs care costa 999 sau 995, decat unul care costa 1000.

In cadrul strategiei pe termen lung firma Magtomvic va practica abateri temporare de pret care, de
obicei sunt valabile o luna de zile. Acestea sunt menite sa ofere o mai buna adaptare la presiunile
pietei, la cererea de moment a consumatorilor. Dupa ce a fost aleasa strategia, urmatorul pas consta
in stabilirea pretului de baza. Pretul de baza este nivelul la care firma se asteapta ca produsul sa fie
vandut. El se poate situa peste nivelul pietei (stratificare), la nivelul pietei (statu-quo) sau sub
nivelul pietei (penetrare).

Piata intreprinderii reprezinta spati cu produsele si serviciile sale, unde potentialul sau uman,

CAPITOLUL IV

Resurse umane

4.1 Selectia resurselor umane

Pe langa mijloacele materiale si financiare, un element esential il constituie personalul sau
resursele umane care formeaza compartimentele de lucru, organizate pe grupe de atributii si
responsabilitati, el reprezentand motorul care dinamizeaza toate procesele si relatiile din cadrul
structurii unei firme.
Procesul de selectie al personalului trebuie privit ca o activitate de armonizare, de adecvare intre
cerintele unei functii si capacitatile fizice si psiho - intelectuale ale candidatului sectionat. Angajatii
incapabili de a realiza cantitatea si calitatea muncii asteptate pot costa organizatia multi bani, timp
si imagine.
Adecvarea dintre cerintele postului si capacitatea angajatului este importanta si pentru persoane
care solicita functia respectiva. Astfel, plasarea intr-o functie nepotrivita poate conduce la eforturi si
timp suplimentar pentru angajat, care ar putea folosi si experienta sa mai bine in alta functie sau in
alta pozitie.
Cu alte cuvinte, selectia personalului este acea activitate a Mangementului Resurselor Umane
care consta in alegerea, potrivita anumitor criterii, a celui mai competitiv sau potrivit candidat
pentru ocuparea unui anumit post.
 Procesul de selectie urmeaza logic dupa analiza posturilor, planificarea personalului, precum si
dupa recrutarea personalului care trebuie sa atraga un numar suficient de mare de potentiali
candidati, dintre care vor fi alesi cei mai capabili sau cei mai competitivi pentru ocuparea posturilor
vacante.
Selectia profesionala nu inseamna alegerea unor supra valori, ci examinarea psihologica, atenta
in baza careia se poate realiza o repartitie stiintifica a personalului la diverse locuri de munca,
conforme cu aptitudinile si pregatirile fiecarui individ.
Astfel, prin selectie se pun in evidenta calitatile sau prezenta / absenta unor contradictii
profesionale, si in baza rezultatelor obtinute, cel in cauza este orientat spre locul de munca in care
se preconizeaza ca va da un randament maxim si va fi pe deplin multumit, satisfacut de ceea ce
face.
In anumite situatii, psihologilor li se solicita sa efectueze o selectie de personal pentru ocuparea
unor posturi vacante. Dupa o perioada de timp se constata ca cei selectionati nu dau satisfactie fiind
declarati ca incompatibili activitatii pe care o desfasoara. Acesta este efectul conceptiei potrivit
careia, o persoana daca a fost selectionata va fi si eficienta profesional.
4.2 Metode de selectie ale personalului
Selectia personalului se poate efectua folosind doua categorii de metode: empirice si stiintifice.
Metoda empirica nu se bazeaza pe criterii riguroase ci pe recomandari, impresii, aspectul fizic al
candidatilor, modul de prezentare al acestora, etc. In aceasta ordine de idei exista, si unele
practici controversate, promovate in Resurselor Umane si care au aparut si la noi:
- Analiza grafologica - sau ansamblul investigatilor teoretice si aplicative asupra scrisului, efectuata
in vederea stabilirii unor relatii intre personalitate si scris sau pentru studierea trasaturilor de
caracter ale unor persoane.
- Chirologia - stiinta studiului mainii care studiaza existenta unor corelatii intre caracter si desenul
mainii.
- Astrologia - care se ocupa de prevederea destinului oamenilor prin pozitia si miscarea astrelor sau
prin alte fenomene ceresti.
Metodele stiintifice care se bazeaza pe criterii stiintifice folosind mijloace sau metode specifice
de evaluare a personalului.
Scopul principal al selectiei este de a obtine acei angajati care s e afla cel mai aproape de
standardele de performanta dorite si care au cele mai bune sanse de a realiza obiectivele individuale
si organizatorice.
4.3 Procesul de selectie a resurselor umane
Definirea si rolul interviului initial
Interviul initial de alegere este realizat, in unele cazuri, inainte ca solicitantul sa completeze
formularele de cerere ale unui post, cu scopul de a vedea daca acesta are sanse de a fi ales pentru
postul disponibil.
In situatia interviului se pun intrebari asupra unor chestiuni pe baza carora sa se determine in ce
masura candidatul indeplineste unele cerinte si candidatii pentru a realiza sarcinile functiei oferite.
Aspectele abordate in contextul unui asemenea interviu privesc:
Interesul solicitantului pentru functie.
Locul de munca oferit.
Plata asteptata.
Disponibilitatea pentru munca.
Calificarea minima necesara.
Eventualele aspecte specifice.
Pe baza raspunsurilor primite, solicitantii sunt evaluati pentru a determina daca sunt acceptabili
pentru a participa in continuare la procesul de selectie. Astfel spus, inca din aceasta faza, unii
candidati pot fi eliminati.
4.3.2 Formularul de cerere pentru angajare
Completarea acestui formular se face de catre solicitantii acceptati dupa interviul initial. Aceasta
serveste unor scopuri variate:
Inregistrarea solicitantilor ce doresc sa ocupe o anumita functie.
Baza de pornire si realizare a interviului.
Serveste cercetarii eficientei procesului de selectie si a altor probleme de personal.
Cu alte cuvinte, formularul de angajare este chiar C.V.-ul un standard al angajatorului. Va avea
structura unui C.V. clasic, dar in ordinea, forma si stilul preferate de catre angajator.
In general formularele de cerere de angajare pot cuprinde aspecte ce privesc datele personale ,
starea civila, adresa, informatii asupra sotului, sotiei, pregatirea, scoli absolvite, referinte pentru
angajare, etc.
4.3.3 C.V.-ul: definire
Punctul de plecare in orice proces de selectie a C.V.-ul.
El mediaza de regula intrevederea intre cel care isi ofera serviciile si reprezentantii firmei care,
ulterior, vor realiza interviul de selectie. C.V.-ul este considerat ca unul dintre cele mai la indemana
metode de evaluare fiind bazat pe informatii biografice. Cu alte cuvinte, C.V.-ul este un document,
prin care cel ce selectioneaza se convinge ca posibilul, potentialul angajat este persoana cea mai
potrivita pentru postul vacant.
Din perspectiva candidatului, conceperea unui C.V. echivaleaza cu pregatirea unui memoriu asupra
activitatii sale anterioare si a modului actual de existenta. C.V.-ul trebuie sa contina date obiective si
concrete privind starea civila, formatia profesionala, experienta in domeniul de activitate, specific
postului, posturile detinute anterior. Aici se mentioneaza cunostintele particulare, ca de exemplu
cunoasterea, unei sau mai multor limbi straine, utilizarea calculatorului, detinerea unui permis de
conducere. De asemenea sunt mentionate si hobby-urile aspecte ce exprima activitatile
extraprofesionale.
4.3.4 Scrisoarea de intentie
Este indicat ca un C.V. sa fie insotit de o scrisoare de intentie, care nu repeta informatiile continute
de acesta. Scrisoarea trebuie sa fie scurta, concisa, si sa aiba un stil direct. In structura sa, sunt
incluse: scopul, obiectivele, punctele forte si slabe ale candidatului. Mai pot fi mentionate aspecte
cum ar fi salariul actual, motivatia pentru noul serviciu etc.
Aceasta scrisoare trebuie adresata intotdeauna unei anumite persoane de aceea este bine sa aflam
cui trebuie sa adresam aceasta scrisoare. Cand nu avem aceasta informatie scrisoarea trebuie
adresata sefului compartimentului de personal sau directorului de general.
Scrisoarea trebuie sa stimuleze interesul cititorului. Stilul exprima personalitatea candidatului fiind
necesar sa exprime increderea in sine. Trebuie sa faca dovada interesului fata de firma, organizatie,
aratand ca detine informatii despre organizatie. Cu cat se va cunoaste mai mult despre organizatie,
cu atat este mai usor sa se dovedeasca modul in care abilitatile candidatului pot fi valoroase pentru
organizatie.
4.3.5 Interviul de selectie
Scopul interviului este de a obtine informatii despre candidat. Aceste informatii vor face posibila
prevederea performantelor viitoare ale candidatului la locul de munca, si compararea candidatilor
intre ei. Cu ajutorul lui se proceseaza si evalueaza informatiile obtinute despre candidat, in legatura
cu particularitatile postului.
C.V., formularul de angajare si scrisoarea de intentie nu sunt suficiente. Informatiile suplimentare si
detaliile pot fi obtinute prin intrevederea candidatului.
Cateva reguli sunt necesare. Planificarea interviului trebuie sa respecte urmatoarele aspecte:
Candidatul trebuie anuntat unde si cand are loc interviul si cu cine trebuie sa ia legatura.
Candidatul trebuie sa aiba o camera linistita unde sa astepte.
Intervievatorul trebuie sa fie pus la curent cu programul de intervievare, care trebuie conceput
astfel incat sa fie suficient timp pentru candidat.
Intervievatorul trebuie sa vada C.V.-ul, scrisoarea de intentie si formularul de inscriere inaintea
interviului, pentru a stii ce intrebari sa puna.
Controlul interviului este foarte important, acesta presupune cunoasterea informatiilor ce trebuie
obtinute, culegerea sistematica a acestora si oprirea cand au fost obtinute.
Intervievatorul trebuie sa stie sa conduca interviul, sa nu vorbeasca mai mult de 25% din timpul
interviului de fond.
Abordarea realista a functiei presupune ca cel care conduce interviul trebuie sa ofere informatii
corecte despre postul pentru care se desfasoara selectia, despre organizatie, astfel incat,
candidatul sa poata evalua, propriile asteptari la functie, reducandu-se riscul insatisfactiei
angajatului.
Candidatul trebuie informat la sfarsitul interviului care va fi pasul urmator.
Urmarirea integrarii candidatilor ce au fost selectati.
4.3.6 Tipuri de interviuri
Interviurile se clasifica atat din punct de vedere al structurii, cat si din punct de vedere al numarului
de intervievatori. Din punct de vedere al numarului de intervievatori sunt trei variante:
Interviul individual - cel mai folosit, obtinandu-se posibilitatea dezvoltarii unei relatii intre
intervievat si intervievator. Dar poate aparea lipsa de obiectivitate, tocmai existentei unui
singur intervievator, care nu poate fi controlat.
Interviul colectiv - intr-o oare care masura, interviurile colective depasesc problemele
prezentate. Astfel, unul sau mai multi vor intervieva candidatii. Dintre intervievatori fac
parte managerul de linie al postului vacant, un oficial din departamentul de Resurse Umane
precum si alte persoane ce au o implicatie directa cu acel post si care ar pune candidatului
intrebare de specialitate asupra formarii profesionale.
Consiliul de intervievare - este o subdiviziune a interviului colectiv. Acesta este constituit
dintr-un numar mare de intervievatori, cu adevarat, o incercare mare pentru candidat. Intervievatorii
vor pune, fiecare, cate una maxim doua intrebari. Pe baza raspunsului candidatului membrii
consiliului de interviu isi vor face o parere despre aptitudinile si calitatile, parere ce va conta la
luarea deciziei finale. Acest tip de interviu este destul de eficient tocmai datorita numarului de
intervievatori si calificarilor diferite ale acestora.
4.4 Testele utilizate pentru selectia resurselor umane
Scopul testelor e acela de a oferi o baza obiectiva pentru masurarea abilitatilor si caracteristicilor
personale. Acest lucru presupune aplicarea de proceduri standard mai multor subiecti ceea ce vor
permite cuantificarea raspunsurilor acestora. Diferentele de scor reprezinta diferentele intre
abilitatile si calitatile diferitelor persoane.
Un text bun are urmatoarele caracteristici :
Este standardizat pe un segment de populatie destul de mare si individual sa poata fi interpretat
in functie de aceasta statistica ;
Este precis, masurand de fiecare data acelasi lucru ;
Relevant scopul sau, adica sa puna in evidenta acele abilitati specifice postuslui pentru care se
face selectia ;
Sa nu fie discriminatoriu ;
Cu alte cuvinte, testul fiind o proba definita, implica o sarcina unica de executat, pentru toti
candidatii. Este un instrument specializat ce implica multe conditii de alicare si interpretare.
Specialisti afirma ca textele speciale pot fi de un mare folos in procesul de selectie, daca sunt
administrate corect. Multe organizatii au cabinete specializate unde se aplica aceste texte, intr-o
gama variata.
4.4.1 Tipologia testelor pentru selectia Resurselor Umane
Literatura de specialitate ofera un numar mare de criterii de clasificare a testelor. Astfel, se
pot clasifica in :teste « creion-hartie », sau pe aparate ;individuale sau colective ; cu timp limitat sau
nelimitat ;cu participarea voluntara a subiectului sau fara ca acesta sa stie ca este testat ;in situatii
obisnuite sau in situatii limita ; de performata sau proiective. O alta clasificare se refera la nivelul de
adresare al testelor teste biomedicale si psihofiziologice ; de aptitudini simple si compleze de
indemanare ; de inteligenta si perspicacitate de cunostinte generale si grad de instruire si teste de
creativitate.
4.4.2 Teste de inteligenta
Aceste teste sunt menite sa masoare inteligenta generata a candidatului. Testarea
« inteligentei » este un domeniu foarte controversat, iar testele utilizate sunt in general departe de a
fi infailibile. Dificultatea, in cazul testelor de inteligenta consta in faptul ca ele trebuie sa se bazeze
pe o teorie despre ce inseamna inteligenta si trebuie sa utilizeze o serie de instrumente verbale si
nonverbale pentru a masura diferitii factori sau constituenti ai inteligentei. Testele de inteligenta
sunt cel mai bine utilizate pentru diagnosticare si din aceasta cauza, »inteligenta »este grupata in
mai multe domenii. Astfel avem aptitudini in matematica, logica, rezolvarea problemelor, etc.
Performantele relative ale candidatilor in fiecare dintre aceste domenii sunt evaluate si se pot
diagnostica apoi punctele forte si slabe ale candidatului. Scorurile testelor se pot compara cu niste
norme, pentru a vedea unde se incadreaza candidatul fata de restul populatiei in general sau intr-un
domeniu specific. Testele de inteligenta permit masurarea cunostiintelor generale si a capacitatilor
de judecata. Se calculeza coeficientul de inteligenta C.I. sau I.Q. (intelligence quotient). Un om
format intr-un anumit domeniu nu este neaparat obligatoriu si inteligent. Testul C.I. permite
eveluarea posibilitatii de a invata si de a rezolva probleme si nu acumularea de cunostiinte.
4.4.3 Teste de aptitudini si abilitate
Testele de aptitudini sunt proiectate pentru a previziona potentialul unui individ de a ocupa
in mod eficient un post si de a executa sarcini specifice acestuia. Astfel pot fi : aptitudini pentru
munca de birou ;aptitudinile mecanice dextevitate, creativitate, atentie, putere de
observatie,aptitudini psiho-motrice, ratiune,etc. Testele de abilitate masoara abilitati sau aptitudini
care au fost deva dobandite prin pregatire si experienta. Un test de dactilografiere este exemplul cel
mai elogvent.
4.4.4 Teste de personalitate
Personalitatea este un concept general si imprecis, care se refera la comportamentul
indivizilor si modul de vorganizare si coordonare a acestuia in interactivele cu mediul. Este o
multitudine de teorii despre personalitate si prin urmare multe tipuri diferite de personalitate.
Testele de personalitate urmaresc masurarea unor variabile cum ar fi gradul de intravertire sau
extravertire, stabilirea sau labilitatea afectiva a candidatului.
Aceste teste ar trebui administrate numai de psihologi pregatiti in acest sens, care pot analiza
rezultatele si sa comunice motivatiile si caracteristicile candidatilor. Aici sunt incluse ambitice,
determinarea, aptitudinile de lucrul in echipa,etc. In cazul utilizarii testelorde personalitateo atentie
deosebita va fi acordata eliminarii factorilor ce ra putea duce la distorsionarea sau la integrarea
eronata a rezultatelor. Aplicarea mecanica a rezultatelor poate duce la concluzi eronate ; este
necesar sa se tina cont de conditiile materiale si ambilanta in care se deruleaza activitatea propriu-
zisa. Obtinerea unor rezultate semnificative presupune luarea in considerare si a stari psihice in care
se afla subiectul : impactul unor drame ale vietii cotidiene ;conditiile de adoptabilitate la testare
( caracterul, personalitatea, originea socio-culturala, experienta,reactia de reusite si esecuri, reactia
la diferite aspecte materiale) ;ambianta ;atitudinea evaluarilor si increderea subiectilor in
corectitudinea evaluarii.
CAPITOLUL V
 Organizarea procesuala a intreprinderii

Motto:
"Pastrez sase slujitori cinstiti
Ei m-au invatat tot ceea ce stiu;
Numele lor sunt Ce si De ce si Cand
Si Cum si Unde si Cine. "
Rudyard Kipling

e regula, prin organizare se intelege descompunerea unui

fenomen, proces, obiect sau activitate in partile sale elementare,
analiza lor in scopul recompunerii intr-un efect de sinteza ameliorat.
Daca ne referim la firma ca obiect al managementului, organizarea acesteia consta in
descompunerea ei in elemente componente ale procesului de productie, analiza acestora in vederea
recompunerii lor in raport cu anumite criterii economice, tehnice si de personal in vederea realizarii
obiectivelor stabilite in conditii de eficienta sporita.

O deosebita importanta in organizarea unei firme revine organizarii ansamblului de procese de

munca ce se desfasoara in cadrul acesteia, cunoscuta sub denumirea de organizare procesuala.

In cadrul organizarii firmelor se pot delimita, in functie de sfera de cuprindere, doua maniere
diferite de abordare si anume:

n -organizarea ansamblului activitatilor unei intreprinderi;

n -organizarea diferitelor activitati componente (productie, desfacere, marketing,
aprovizionare etc.).

Organizarea poate fi exercitata sub doua forme principale:

n -de catre manageri in baza atributiei de organizare ca parte intrinseca a procesului
managerial;
n -de catre persoane sau echipe specializate in acest domeniu.
De remarcat ca intre aceste forme exista o stransa legatura determinata de urmarirea si realizarea
acelorasi obiective.
Fig nr.1.Legatura dintre activitatea de organizare si atributele
conducerii
In functie de continutul sau organizarea imbraca doua forme fundamentale: organizarea
procesuala si organizarea structurala.

Organizarea procesuala consta, in principal, in studierea principalelor categorii de munca, a

proceselor necesare realizarii ansamblului de obiective ale firmei. Rezultatul organizarii il
reprezinta in fond functiunile, activitatile, atributiile si sarcinile.

Pe langa organizarea procesuala, organizarea firmei ca obiect al managementului mai are in vedere
si alte laturi sau forme concrete de manifestare. In acest sens daca ne referim la structura firmei ca
ansamblul personalului, al obiectelor muncii si al mijloacelor de munca precum si al relatiilor ce se
stabilesc intre ele in vederea realizarii obiectivelor stabilite, se poate vorbi de organizarea
structurala a acesteia.

Functiune a intreprinderii, ca o componenta a organizarii procesuale, poate fi denumit ansamblul

activitatilor omogene sau complementare desfasurate de personal de o anumita specialitate, folosind
metode si tehnici specifice in vederea realizarii obiectivelor derivate de gradul I.

Activitatea poate fi definita ca ansamblul atributiilor omogene ce se indeplinesc de personalul ce

poseda cunostinte de specialitate dintr-un domeniu mai restrans in vederea realizarii obiectivelor
derivate de gradul II.

Continuand procesul de detaliere, prin atributie ca si componenta a organizarii procesuale se

intelege ansamblul muncilor executate periodic de personalul cu cunostinte specifice unui domeniu
restrans si care concura la realizarea unui obiectiv specific.

Sarcina ca element constitutiv al atributiei reprezinta o parte elementara a unui proces de munca
complex sau a unui proces de munca simplu desfasurat in scopul indeplinirii unui obiectiv
individual care de obicei se repartizeaza unei singure persoane.

Continuand procesul de detaliere, prin atributie ca si componenta a organizarii procesuale se

intelege ansamblul muncilor executate periodic de personalul cu cunostinte specifice unui domeniu
restrans si care concura la realizarea unui obiectiv specific.

Sarcina ca element constitutiv al atributiei reprezinta o parte elementara a unui proces de munca
complex sau a unui proces de munca simplu desfasurat in scopul indeplinirii unui obiectiv
individual care de obicei se repartizeaza unei singure persoane.
5.1 Functiunile intreprinderii
In cadrul intreprinderii functiunile nu prezinta aceeasi intensitate de manifestare in fiecare
etapa de dezvoltare a acestora, de aceea ele se pot prezenta in diferite situatii:
-potentiala, atunci cand din anumite cauze ce tin de asigurarea unei eficiente atat in
intreprinderea respectiva cat si la nivelul sistemului din care face parte, ea nu se manifesta intr-o
anumita perioada;
-integrata, cand unele activitati sunt desfasurate in cadrul intreprinderii, iar altele se
desfasoara la un nivel ierarhic superior;
 -reala si efectiva, cand ansamblul activitatilor specifice acesteia se desfasoara in cadrul
firmei respective.
Indeplinirea obiectivelor stabilite pentru o anumita perioada in cadrul intreprinderii depinde
de manifestarea in stransa interdependenta a tuturor functiunilor sale, binenteles cu intensitati
diferite in raport de etapa de dezvoltare a acesteia si de natura si nivelul obiectivelor stabilite.
Marea majoritate a celor care se ocupa cu teoria managementului recunosc ca si functiuni
ale unei intreprinderi (firme) urmatoarele:
a) cercetare-dezvoltare;
b) comerciala;
c) productie;
d) financiar-contabila;
e) personal
A. Functiunea de cercetare - dezvoltare
Functiunea de cercetare-dezvoltare este reprezentata de ansamblul activitatilor care se
desfasoara in cardul intreprinderii in vederea realizarii obiectivelor din domeniul producerii de noi
idei si transformarii ideilor in noutati utile dezvoltarii in viitor a acesteia.
Importanta acestei functiuni rezida in necesitatea adaptarii permanente a firmelor la noile
cuceriri ale stiintei si tehnicii contemporane, in adevarul de necontestat ca stiinta reprezinta un
vector al dezvoltarii societatii. O intreprindere in cadrul careia functiunea de cercetare-dezvoltare
nu se manifesta, chiar in ipoteza in care celelalte functiuni actioneaza ideal, este sortita stagnarii. De
aceea este necesar ca in unitatile economice sa se treaca de la situatia in care schimbarile se impun
la un moment dat ca fiind obligatorii fara a fi prevazute si pregatite, la situatia in care printr-un efort
continuu de cercetare si proiectare sa se prevada si sa se pregateasca introducerea schimbarilor cu
toata rezistenta care se manifesta uneori la introducerea noului.
Desigur ca si tendinta artificiala de a face din introducerea noului un scop in sine devine
daunatoare deoarece ar genera un consum nejustificat de resurse si timp.
Functiunea de cercetare-dezvoltare are un caracter complex prin faptul ca se manifesta in
toate domeniile. De aceea limitarea domeniului la activitatea de productie, folosirea pentru
activitatile componente doar a cadrelor tehnice competente fara a lua in considerare intreaga sfera
de cuprindere (in care se includ si probleme economice ale organizarii managementului) are
repercusiuni negative asupra eficientei activitatii de ansamblu a unitatii.
Intre principalele activitati pot fi enumerate:
a) cercetarea stiintifica, ingineria tehnologica si introducerea progresului tehnic, reprezentate
de ansamblul atributiilor firmei pentru realizarea obiectivelor din domeniul cercetarii aplicative
constand in descoperirea de idei noi sau implementarea in practica a noilor cunostinte;
b) investitii si constructii, ca ansamblul atributiilor firmei referitoare la transformarea
resurselor materiale, financiare si de munca in capital fix, prin realizarea de noi capacitati de
productie, modernizarea, dezvoltarea, reconstructia si reinnoirea fondurilor fixe existente;
 c) organizarea productiei si a muncii ca ansamblul atributiilor creativ-inovative din
domeniul introducerii unor noi metode, tehnici si instrumente de organizare si management a
activitatii productive.
Un obiectiv important al intreprinderii, dar specific in primul rand acestei functii este
economisirea resurselor de munca, materiale, financiare si de energie.
B. Functiunea de productie
Functiunea de productie reprezinta ansamblul activitatilor de baza, auxiliare si deservire prin
care se realizeaza obiectivele din domeniul fabricarii produselor, executarii lucrarilor si prestarii
serviciilor din cadrul intreprinderii.
Transformarea obiectelor muncii in produse, servicii, lucrari, constituie ratiunea functionarii
intreprinderii; de aceea exista tendinta identificarii acestei functiuni cu obiectivul global al acesteia,
sau de a reduce sfera de cuprindere la obiectivul de baza al intreprinderii. In realitate suprapunerea
este doar aparenta intrucat activitatile specifice acestei functiuni vizeaza realizarea unor obiective
derivate mai numeroase, iar ele singure nu sunt suficiente pentru indeplinirea obiectivelor
fundamentale ale unitatii. De aceea se impune o cunoastere si o analiza a tuturor functiunilor in
stransa interdependenta.
Avand in vedere importanta obiectivelor din punctul de vedere al ponderii si naturii
proceselor de munca, functiunea de productie cuprinde, in principal, urmatoarele activitati:
a) fabricatia sau exploatarea, constand in transformarea obiectelor muncii in produse,
servicii sau lucrari care fac obiectul de baza al activitatii intreprinderii;
b) controlul tehnic de calitate al materiilor prime, semifabricatelor si subansamblelor pe
intregul flux de fabricatie, precum si al produselor finite, potrivit metodelor frecventei si
mijloacelor prevazute in documentatia tehnica;
c) intretinerea si repararea utilajelor in vederea mentinerii acestora in stare de functionare,
preintampinarii si evitarii pe cat posibil a efectelor uzurii fizice si morale a acestora;
d) productia auxiliara prin care se asigura conditiile pentru buna desfasurare a fabricatiei de
baza din cadrul firmei.
Desfasurarea activitatilor cuprinse in functiunea de productie reprezinta o conditie necesara
realizarii obiectivelor fundamentale, dar nu si suficienta, astfel ca in mod eronat unii conducatori isi
concentreaza intreaga atentie asupra productiei, a obligatiilor cotidiene, in detrimentul celor de
perspectiva.
C. Functiunea comerciala
Functiunea comerciala cuprinde activitatile menite sa concure la realizarea obiectivelor din
domeniul stabilirii legaturilor unitatii economice cu mediul ambiant in vederea procurarii
mijloacelor necesare si desfacerii produselor, serviciilor si lucrarilor care fac obiectul de baza al
unitatii.
Aceasta functiune cuprinde trei activitati principale:
 a) aprovizionarea tehnico-materiala, menita sa asigure in mod complet, complex si la timp
mijloacele de productie necesare desfasurarii neintrerupte si in bune conditii a procesului de
productie;
b) desfacerea, vizand livrarea produselor, serviciilor si lucrarilor, precum si incasarea
contravalorii acestora, trecerea produselor din sfera de productie in sfera circulatiei;
c) marketingul, avand drept scop crearea si descoperirea necesitatilor consumatorilor in
vederea orientarii productiei proprii spre satisfacerea acestor necesitati.
In conditiile unei piete in continua schimbare creste rolul functiunii comerciale, in sensul
cunoasterii, sistematizarii si interpretarii informatiilor din mediu in vederea organizarii activitatii
viitoare.
D. Functiunea financiar - contabila
Functiunea financiar-contabila reprezinta ansamblul activitatilor prin care se realizeaza
obiectivele privind obtinerea si folosirea mijloacelor financiare necesare unitatii, precum si
inregistrarea si evidenta in expresie valorica a fenomenelor economice din cadrul unitatii.
In general rolul functiunii financiar-contabile este static, pasiv, daca avem in vedere, mai
ales, evidenta rezultatelor, ceea ce poate constitui uneori obstacol in introducerea noului si chiar in
manifestarea celorlalte functiuni. De aceea, pentru ca rolul ei sa devina activ este necesar sa se
adopte masuri inainte de modificarea conditiilor de desfasurare a proceselor prin cunoasterea
operativa a rezultatelor economice ale unor activitati.
Intre activitatile acestei functiuni mentionam:
a) activitatea financiara, care se refera la obtinerea si folosirea rationala a mijloacelor
financiare necesare firmei;
b) activitatea contabila, care vizeaza inregistrarea si evidenta in expresie valorica a
fenomenelor din cadrul firmei.
E. Functiunea de personal
Functiunea de personal cuprinde ansamblul activitatilor desfasurate in cadrul firmei pentru
realizarea obiectivelor din domeniul asigurarii si dezvoltarii potentialului uman necesar.
Principalele activitati cuprinse in functiunea de personal se refera la planificarea, recrutarea,
selectia, perfectionarea, motivarea, salarizarea si protectia personalului. In manifestarea acestei
functiuni, conducerea trebuie sa asigure in orice moment un echilibru, de altfel greu de realizat,
avand in vedere diversitatea reactiilor indivizilor care compun colectivitatea din unitatea
economica.
In prezentarea functiunilor intreprinderii si in general a unei firme nu au fost epuizate toate
activitatile componente care concura la realizarea diversitatii de obiective derivate dintr-un anumit
domeniu de activitate al intreprinderii.
De asemenea, ca urmare a diversitatii conditiilor specifice de desfasurare a activitatii in
unitatile economice, gradul de manifestare al functiunilor poate fi diferit dar, functiunile participa in
ansamblul lor, la asigurarea echilibrului in desfasurarea proceselor, indiferent de intensitatea
manifestarii lor.
 A identifica obiectivul global al unei intreprinderi cu functiunea de productie sau in cadrul
unui institut de cercetari cu functiunea de cercetare-dezvoltare constituie o eroare, intrucat acest
obiectiv global se realizeaza si constituie rezultatul manifestarii cu intensitati diferite a tuturor
functiunilor.

CONCLUZII
In concluzie prin organizare procesuala intelegem studierea principalelor categorii de
munca, a proceselor necesare realizarii ansamblului de obiective ale firmei. Rezultatul
organizarii il reprezinta functiunile, activitatile, atributiile si sarcinile dar in fond o buna
organizare contribuie la profit.
Pe langa abordarea teoretica si metodologica a lucrarii,proiectul este insotit si de
monografia in cadrul SC "MAGTOMVIC" SRL.Acest centru de prelucrare a lemnului este o
cunoscuta firma care pe langa fabricatia de produse finite respectiv parchet,semipodele,se mai
ocupa si cu semifabricatele din diferite esente de lemn.Sediul firmei este situat in judetul
Timis,comuna Tomesti,dar acest lucru nu a impiedicat cu nimic evoluatia ei,aceasta
extindandu-si distributia si p e plan extern,respectiv
Italia,Germania,Belgia,Franta,Irlanda. Societatea a fost infiintata in anul 1994 avand un
numar de 5 angajati, functionand in spatii inchiriate fara capacitati de uscare si prelucrare
apoi a urmat o perioada de dezvoltare a investitiilor in sectorul de prelucrare primara prin
achizitionarea de utilaje performante, si construirea de uscatoare cu capacitate mare de
uscare, productia crescand de la o luna la alta iar numarul de angajati la 25,firma a cumparat
spatiile de productie in care functiona amenajandu-le corespunzator fluxului tehnologic si a
construit spatii de depozitare cu capacitati mari.

Stim ca intr-o intreprindere o deosebita importanta revine organizarii ansamblului de procese

de munca ce se desfasoara in cadrul acesteia,binecunoscuta sub denumirea de organizare
procesuala.Societatea prezentata a respectat aceasta organizare,rezultatele fiind
vizibile,ajungandu-se la prelucrarea a peste 3000 mp pe luna, de la 800-900 mp,rezultand mai
departe si profit.

Cu referire la monografie,informatia contabila prezentata este absolute necesara pentru

activitatea intr-o intreprindere.

Prin lucrarea de fata sper ca am strabatut tot ce implica tema aleasa,aceasta fiind
"Organizarea procesuala a intreprinderii" si sunt sigura ca acest material ma va ajuta in
profesia pe care vreau sa o urmez.

BIBLIOGRAFIE

- Verboncu I.-'Management'editura ECONOMICA ,Bucuresti 1995,1997

- Bontas D.-'Bazele Managementului

- Samuel C. Certo : Managementul modern -Diversitatea, calitatea, etica si mediul global

- Nicolescu,O. Verboncu I.- Management, Ed. Economica, Bucuresti, 1999.

- Iacob Petru Pantea - "Contabilitatea Romaneasca" Editura Intelcredo, Bucuresti, 2003

- Violeta Isai - Contabilitate ,manual clasa a XI-a,editura ALL EDUCATIONAL

- https://www.referatele.com/referate/economie/online.

- N. Fefeleaga, I. Ionascu -" Contabilitatea financiara"

Editura Economica, Bucuresti.
- I. Cucui - "Bazele contabilitatii", Editura Macarie, Targoviste
- Mihai Ristea - "Contabilitatea societatilor comerciale"

SC ''MAGTOMVIC'' SRL
REGISTRU JURNAL
Nr. Pagina ______

Nr. Data Documentul Explicatii Simbol conturi Sume

Crt inreg.
(felul, nr., data) Debitoare Creditoare Debitoare Cre

Report

factura Cump mat prime

Darea in consum

factura Cump marfuri

95

factura Vanzare marfuri

P.V de incasare Descarcarea din gestiune

+N.C

factura Cump mat. consum.

 O.P Achitare datorie

De reportat

Intocmit, Verificat,

Nr. Data Documentul Explicatii Simbol conturi Sume

Crt inreg.
(felul, nr., data) Debitoare Creditoare Debitoare Cre

Report

factura Cumpararea utilajului

factura Vanzarea mijlocului de

transport

Cheltuieli cu salariile

Inchiderea cheltuielilor

Inchiderea veniturilor

De reportat

ACTCONSTITUTIV
AL SOCIETATII COMERCIALE ''MAGTOMVIC'' SRL
Societatea se constituie de catre:
MURESAN VASILE cetatean roman, domiciliat in comuna Tomesti,judetul Timis,str. Viorele
nr. 32 , identificat cu BI seria RD nr. 150471/06.03.2001 eliberat de sectia 2 Politie, nascut la data
de 20.06.1969 in comuna Tomesti, judetul Timis, sex-barbatesc, casatorit, CNP 1690625470028
MURESAN GABRIEL MARIUS, cetatean roman, domiciliat in comuna Tomesti,judetul
Timis str Piscului nr. 5-9 identificata cu BI seria RX nr.523499/01.05.1999 eliberat de sectia 2
Politie, nascut la data de 11.09.1964 in Calarasi, judetul Calarasi, sex-femeiesc, casatorita, CNP
1640911440066
FORMA JURIDICA, DENUMIREA, DURATA SI SEDIUL SOCIETATII.
ART.1. Forma juridica a societatii este de Societate cu Raspundere Limitata, fiind persoana juridica
romana.
Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legea romana si prevederile prezentului act
constitutiv.

ART.2. Denumirea societatii este: SC "MAGTOMVIC" SRL, conform dovezii anterioritatii firmei
nr. J35/1180/05.04.1994, eliberata de Oficiul Registrului Comertului.
In toate documentele emanate de la societate, denumire va fi urmata de initialele "SRL", adresa si
numarul de inregistrare la Registrul Comertului, precum si de celelalte informatii cerute de lege in
cazul societatilor cu raspundere limitata.
ART.3. Sediul societatii este in comuna Tomesti , str. Principala nr 52.
Sediul va putea fi schimbat in alt loc din Romania prin decizia luata de asociati si cu realizarea
formalitatilor prevazute de lege.
Societatea isi va putea infiinta in jud Timis si in tara, filiale, reprezentante, agentii, magazine,
puncte de lucru, in conformitate cu legislatia in vigoare.
ART.4. Durata de functionare a societatii este nelimitata. Prin decizia si cu respectarea procedurii
legale asociatii pot modifica oricand durata de functionare a societatii.
OBIECTUL DE ACTIVITATE.
Domeniul principal de activitate: Productia de parchet din lemn natural,semifabricate din
diferite esente de lemn - Cod CAEN 741
Activitatea principala: Fabricarea de produse finite din lemn- Cod CAEN 7412
CAPITAL SOCIAL.
ART.1. Capitalul social este de 200 RON, subscris si varsat in numerar si este impartit in 20
parti sociale, a cate 10 RON fiecare si va fi detinut astfel:
MURESAN VASILE 110 RON, impartit in 11 parti sociale a 10 RON fiecare, adica 55%
din capitalul social
MURESAN GABRIEL MARIUS 90 RON, impartit in 9 parti sociale a 10 RON fiecare,
adica 45% din capitalul social.
ART.2. Capitalul social poate fi majorat pe baza hotararii Adunarii Generale a Asociatiilor,
prin crearea de noi parti sociale, reprezentand noi aporturi in numerar sau in natura ale asociatiilor
sau prin includerea in capitalul social a rezultatelor extraordinare sau a beneficiilor societatii.
ART.3. Reducerea capitalului social, se face daca se constata micsorarea capitalului, dar nu
inainte de a se face repartizarea profitului.
ART.4. Drepturile si obligatiile decurgand din partile sociale
Fiecare parte sociala subscrisa si varsata de asociat ii confera acestuia dreptul la un vot in
Adunarea Generala a Asociatilor, dreptul de a alege si de a fi ales in organele de conducere, dreptul
de a participa la distribuirea beneficiilor conform prevederilor prezentului act constitutiv si
dispozitiile legale precum si alte drepturi prevazute de statut.
 Patrimoniul societatii nu poate grevat de datorii sau alte obligatii personale ale asociatiilor. Un
creditor al unui asociat poate formula pretentii numai asupra partii din beneficiul societatii ce i se va
repartiza acestuia la lichidarea societatii efectuate in conditiile prezentului act constitutiv.
Furnizor .............

(denumirea, forma jurid.)

Nr. de inmatriculare in Registrul

comertului/anul ...........

Nr. de inregistrare fiscala ........

Sediul (localitatea, str., nr.)

Judetul ..............

Contul ..............

Banca ..............

Pret unitar
Nr. SPECIFICATIA Cantitatea
U.M. (fara T.V.A.)
crt. (produse, ambalaje) livrata
- lei -

0 1 2 3 4

Semnatura si TOTAL

stampila Semnatura

furnizorului de primire

Date privind expeditia

Numele delegatului ...........

B.I. seria .. nr. ..... eliberat/a...........

 Mijlocul de transport ........... nr. ....

Expedierea s-a facut in prezenta noastra la data de .....