Universitatea Transilvania din Brasov

Faculatea de Stiinte Economice si Administrarea Afacerilor

Marketing, grupa 8193

ANALIZA COSTURILOR LA S.C.

CLUJANA S.R.L.
Autor: VELEA IRINA FLORENTINA

BRASOV, 2011

Introducere
Contabilul deine un rol important in cadrul unei companii deoarece lui i sunt ncredinate
informaiile cu privire la mijloacele i resursele ntreprinderii i ofer o imagine complet i fidel
asupra situaiei firmei.
Un contabil trebuie s fie competent n funcia pe care o deine, s respecte
confidenialitatea informaiei, s rmn integru i s transmit informaiile obiectiv.
Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesionale cu
competenta, grija si srguinta si este obligat sa mentina n permanenta un nivel de cunostinte si de
competenta profesionala care sa justifice asteptarile unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune
ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala, din legislatie si tehnici de
lucru.
Profesionistii contabili joaca un rol social important; atitudinea si comportamentul acestora n
legatura cu serviciile prestate au repercursiuni asupra prosperitatii economice a colectivitatii si a ntregii
tari.Profesionalismul presupune ca profesionistul contabil nu trebuie sa faca ceva care ar atingere
reputatiei profesiunii contabile sau ar putea conduce la discreditarea ei; aceasta obliga institutele membre
ale IFAC ca, la elaborarea regulilor de de etica, sa prevada responsabilitati clare ale profesionistului
contabil vizavi de clenti, terti, angajatori, alti membri ai profesiei, public, n general.
Specialistul n contabilitate are rolul de a verifica corectitudinea i eficacitatea
metodelor i mijloacelor adoptate pentru asigurarea siguranei n funcionare a sistemelor,
asigurarea calitaii i confidenialitaii datelor i rezultatelor oferite utilizatorilor.
Un alt rol important al contabilului este de a transpune n mod corect i complet miscarile
patrimoniale n informaii ce vor fi furnizate organelor fiscale, informaii ce trebuie furnizate corect,
complet si la timp organelor fiscale.Profesionistul contabil trebuie s respecte confidenialitatea
informaiilor dobndite n timpul ndeplinirii serviciilor profesionale i nu trebuie s utilizeze sau s
divulge aceste informaii fr autorizare sau numai dac exist un drept legal sau
profesional sau datoria de a face acest lucru.
Un profesionist contabil trebuie s fie sincer i corect n realizarea serviciilor
profesionale.El trebuie s fie imparial i nu trebuie s admit prejudeci sau abateri,
conflicte de interese sau influenarea sa de ctre alii n privina nclcrii obiectivitii.
Un profesionist contabil trebuie s-i ndeplineasc sarcinile profesionale n conformitate cu normele
tehnice i profesionale relevante. Profesionitii contabili au datoria de a executa cu grij i abilitate
instruciunile clientului, n msura n care sunt compatibile cu cerinele de integritate, obiectivitate i
n cazul liber-profesionitilor contabili, cu independena. n plus, ei trebuie s se conformeze
normelor profesionale i tehnice emise
Contabilul de gestiune determin costul unitar i total utiliznd procedee i metode
de calculaie specifice activitii desfurate, are un rol important n planificarea i prognozarea
activitii, n ntocmirea bugetului cheltuielilor de producie, ca parte component a bugetului de
venituri i cheltuieli al unitii.
Rolul contabililor a evoluat o dat cu evoluia contabilitii. Odata cu avansul tehnologic, o
foarte mare parte din munca unui contabil a fost preluata de programele informatice. Acest lucru a
scazut timpul de munca al contabililor, oferindu-le posibilitatea de a nu mai fi simpli "socotitori", ci
printre cei mai importanti in structura unei organizatii.

Contabilul nu mai este cel care aduna pur si simplu cifre, el are o viziune asupra companiei si
reuseste sa citeasca intr-o balanta investitiile pe care le-a facut compania. Un contabil-sef stie, de
obicei, macar pe sectorul sau, sa adune informatiile necesare unei eventuale dezvoltari, intocmind
astfel o strategie a firmei si fiind activ in organizatie,
In prezent contabilul a devenit persoana care are puterea de a influenta deciziile la nivelul
intregii companii. Contabilul nu mai este un simplu inregistrator de facturi. Acum tehnologia face
acest lucru in locul lui. Rolul contabilului s-a schimbat la nivelul intreprinderii si la nivel
macroeconomic. Aproape ca nu mai exista decizie care sa nu se foloseasca de informatiile furnizate
de el. Nu poti incheia o tranzactie fara sa stii care este piata, care sunt costurile.
Astfel, contabilul tinde sa devina un ax important in companie, in jurul caruia graviteaza deciziile de
business.
n concluzie, putem spune ca profesionalistul contabil are un rol indispensabil n cadrul oricarei
companii, informaiile furnizate de ctre acetia fiind eseniale pentru cei care conduc o afacere.

Prezentarea societatii comerciale

S.C. CLUJANA S.R.L. este nfiinat ca societate pe aciuni n conformitate cu

legislaia romn aplicabil i cu dispoziiile Actului Constitutiv. Are sediul in orasul ClujNapoca. Piata 1 Mai, Nr.4-5.
Principalii acionari ai societii sunt: Consiliul Judeean Cluj, care deine 93,16% din aciuni
fiind actionar majoritar si 6,83% din aciuni fiind deinute de ali acionari. Societatea are
un capital social de 10.742.570 lei
Societatea este nregistrat la Oficiul Registrului Comertului cu : J J12/18/1991,
avnd cod fiscal RO 199206 i dezvoltnd relaii de colaborare cu BANCA
TRANSILVANIA Sucursala Cluj-Napoca, Cod IBAN:RO90 BTRL 0130 1202 9682 85XX .

Situata in centrul Transilvaniei, intr-o regiune cu mare potential de dezvoltare,

societatea a avut in perioada de aproape un secol de la infiintare mai multe denumiri.
Fabrica a fost nfiinat n anul 1911 de familia Renner, sub denumirea de Fabrica de Piele
Fraii Renner & Co. Dup primul rzboi mondial a devenit societate pe aciuni, schimbndui denumirea n "Dermata" i devenind cea mai mare fabric de nclminte din Romnia.
A fost confiscat de guvernul comunist n 1948 i redenumit n "Fabrica de
nclminte Janos Herbak", apoi "Fabrica de Pielrie i nclminte Cluj", iar n final "SC
Clujana SA". n 1948 a fost naionalizat de guvernul comunist. n anii 80 fabrica ajunge
cea mai mare de acest gen din estul Europei. Avea 8.000 de angajai, cu secii proprii de
tbcrie, fabrici de tlpi, de nclminte, i articole din cauciuc.
Ca urmare a managementului neadecvat, dup revoluie fabrica decade, ajungnd s fie
declarat falimentar n 1999 i nchis. La momentul respectiv, compania avea 2.816 de
muncitori. Ulterior n 2004 se redeschide o secie a fabricii cu doar 35 de angajai, secie
care se extinde de-a lungul anilor, ajungnd n 2009 la peste 300 de angajai. 90% din
producia actual este exportat.

Din anul 2003 noii acionari hotrsc reluarea activitii. n 2003, Guvernul a decis
trecerea pachetului de aciuni majoritar n proprietatea judeului Cluj i administrarea
Consiliului Judeean. Datoria de 5 milioane de euro fa de stat a fost convertit n
aciuni n 2004, AVAS devenind acionar majoritar, cu 80% din aciuni. Administrarea
companiei a fost cedat apoi de ctre AVAS ctre Consiliul Judeean Cluj, care deine
93,16% din aciuni, 6,83% din aciuni fiind deinute de ali acionari.
Societatea a depasit momentele dificile cu care s-a confruntat de-a lungul indelungatei
sale experiente.Hotarata sa isi onoreze traditia, S.C. CLUJANA S.A. paseste cu
indrazneala catre modernitate.

Un brand ca si Clujana are nevoie de o identitate vizuala care sa sudeze mostenirea

trecutului cu spiritul modern. Aceasta sigla aduce in actualitate vechea identitate vizuala,
imprimandu-i un caracter dinamic si contemporan.Cocosul a fost complet restilizat,
conferindu-i-se un caracter robust si o orientare ascensionala, ce transmite un brand care
priveste spre viitor. Fontul a fost special creat pentru acest logo, dandu-i un caracter
corporate cu o usoara nota informala.

Obiectul de activitate

Obiectul de activitate al societatii este productia de incaltaminte si marochinarie si

diverse echipamente din piele naturala. In prezent, compania ofera o gama larg de produse
care satisfac o gama larga de preferinte datorita materialelor de inalta calitate pe care
aceasta societate le foloseste in procesul tehnologic.
Gama de produse cuprinde:

incaltaminte din piele naturala pentru femei, barbati inclusiv copii;

incaltaminte de lucru si de protectie ( incaltaminte pentru personal de paza si
protectie, politie -port pistol, portcatuse, portincarcatoare);

echipament de vanatoare si pescuit (portarme, tolbe), rucsacuri.

In prezent, peste 60% din producie este exportat, produsele fiind apreciate i

solicitate de importanti importatori din Germania, SUA, Italia, MareaBritanie.

Domeniul principal de activitate :
Cod CAEN 1930 fabricarea incaltamintei
Cod CAEN 1910 fabricarea articolelor de protectie
Cod CAEN 1920 fabricarea articolelor de voiaj

Analiza costurilor inregistrate la S.C. CLUJANA S.A.

S.C. CLUJANA S.A. este structurata pe doua sectii principale de productie si un

atelier de intretinere si reparatii (AIR) respectiv:
- sectia 1 (S1) productia de sandale dama
- secia 2 (S2) productia de pantofi de barbat
Aceasta societate fabrica, in cele doua sectii principale mai multe tipuri de produse
amintite mai sus, insa noi vom analiza costurile inregistrate numai pentru doua dintre ele si
anume: sandale dama si pantofi de barbat care parcurg fluxul tehnologic al celor 2 sectii de
baza.
Pentru a simplifica scrierea acestor produse in inregistrarile ce vom urma, vom stabili
o notatie a celor acestora astfel:
- sandale dama va fi notata cu Sa,
- pantofi de barbat cu Pb.
Cheltuielile directe inregistrate de aceasta societate sunt: pentru sandale dama de
40.000 lei, iar pentru pantofii de barbat de 60.000 lei.
Cheltuielile indirecte de productie inregistrate la sectia 1 sunt de 20.000 lei, iar la
sectia 2 sunt de 30.000 lei.
Mai trebuie precizat ca in AIR in perioada analizata se realizeaza:
comanda 1 (C1), o reparatie la sectia principala de productie S2
comanda 2 (C2), o reparatie capitala la sediul administrativ
Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul ca la inceputul perioadei luate in calcul
exista in stoc o productie in curs de executie in valoare de 15.000 lei la pantofi de barbat.

Calculatia costurilor

Etapele de calculatie a costurilor sunt:

1. Colectarea cheltuielilor cu materii prime si materiale consumabile sunt repartizate
astfel:
- materii prime total 50.000 lei din care pentru:
Sectia 1: Sa 15.000 lei
Pb 25.000 lei
Sectia 2: Sa 10.000 lei
AIR: comanda 2: 9.000 lei
Sector desfacere: 7000
- materiale consumabile total 8.000 lei din care pentru:
Sectia 1: 8.000 lei

% = 901
921S1 Sa
Pb
Sa
S2
922
925
923

AIR C2

S1

74.000
15.000
25.000
10.000

40.000

9.000
7.000
8.000

9.000
7.000
8.000

10.000

2. colectarea cheltuielilor cu salariile repartizate astfel:

- salariile muncitorilor direct productivi din sectiile de baza total 75.000 lei din care
pentru:
Sectia 1: Sa 20.000 lei
Pb 15.000 lei
Sectia 2: Sa 35.000 lei
Pb 20.000 lei
- salariile muncitorilor direct productivi din AIR total 25.000 lei din care pentru:
Comanda 1: 7.000 lei
Comanda 2: 5.000 lei
- salariile personalului indirect productiv din AIR total 10.000 lei
- salariile personalului indirect productiv din sectiile principale de
productie total 28.000 lei din care pentru:
Sectia 1: 20.000 lei
Sectia 2: 15.000 lei
- salariile personalului administrativ si de conducere a sociatatii: 9.000 lei
- salariile personalului sectorului de desfacere: 6.000 lei

% = 901

188.000

921S1 Sa

20.000

Pb

15.000

921S2 Sa

35.000

Pb

20.000

922AIR C1
922AIR

C2

Cheltuieli comune

923S1
S2

924
925

35.000
55.000

7.000

12.000

5.000
10.000

10.000

20.000
15.000
9.000
6.000

35.000
9.000
6.000

3. inregistrarea contributiilor la asigurarile sociale si protctia sociala

% = 901

218.000

921S1 Sa

6.000

Pb

7.000

921S2 Sa

11.000

Pb

15.000

13.000

26.000

922AIR C1

4.500

110.000

C2

6.500
2.000

2.000

922AIR

Cheltuieli comune

923S1
S2

924
925

3.500
2.500
4.000
3.000

60.000
4.000
3.000

4. colectarea cheltuielilor cu apa si energia la:

Sectia 1 in valoare de 2.000 lei
Sectia 2 in valoare de 1.500 lei
AIR 1.000
Sectorul administrativ 700

% = 901

5.200

923S1

2.000
1.500

S2

922

1.000

AIR

CH COMUNE

924

700

5. colectarea cheltuielilor cu amortizarea activelor imobilizate repartizate astfel:

- la sectiile principale de productie: 18.000 lei din care la:
Sectia 1: 10.000 lei
Sectia 2: 8.000 lei
- la AIR: 5.000 lei
- la sectorul administrativ: 3.000 lei
% = 901

26.000

923S1
S2

932AIR
Cheltuieli comune

924

10.000
8.000
5.000

18.000

3.000

3.000

5.000

6. inregistrarea cheltuielilor in curs de executie in suma de 16.000 lei la painea alba la

inceputul perioadei:
921Sa = 933Pb

16.000

7. inregistrarea productie obtinute in cursul lunii la pretul prestabilit astfel:

Sa: 300.000 lei
Pb: 250.000 lei
% = 902
931Sa
Pb

550.000
300.000
250.000

8. repartizarea cheltuielilor comune aferente AIR asupra comenzilor luand ca baza de

repartizare salariile directe:

922AIR cheltuieli comune

2) 10.000
3) 2.000
5) 5.000

15.000

RD: 15.000

RD: 15.000

Specificatie
C1
C2
TOTAL

Baza de repartizare
7.000
5.000
12.000

Kr =

15.000
7.000 + 5.000

% = 922AIR
Cheltuieli comune

922AIR C1

C2

6250

15.000
12.000

Kr
1,25
1,25

Cheltuieli de repartizare
8750
6250
15.000

= 1,25

15.000
8750

9. repartizarea cheltuielilor AIR aferente celor doua comenzi activitatilor carora apartin:
D
922AIR C1
C
D
922AIRC2
C
(2) 7.000
(3) 4.500
(8) 8750

20.250

RD: 20.250

RC: 20.250

923S2 = 922AIRC1

20.250

(1) 9.000
(3) 6.500
(8) 5.000
6250

51875

RD: 26.750

RC: 26.750

924 = 922AIRC2

26.750

10. repartizarea cheltuielilor indirecte de productie asupra activitatii de baza luand ca baza
de repartizare salariile directe:
D
923S2
C
(1) 8.000
(2) 20.400
43.900
(3) 3.500
(5) 10.000
(4) 2.000
RD: 43.900
RC: 43.900

D
923S1
C
(2) 15.000
(3) 2.500
68.250
(9) 20.250
(5) 8.000
RD: 68.250
RC: 68.250

10

Kr1 =

43.900
15.000 + 25.000

43.900

= 0,62

70.000

Cheltuieli pentru: Sa = 15.000*0,62 = 24193

Pb = 25.000*0,62 = 40322

Kr2 =

68.250
35000 + 15000

68.250

= 1,36

50.000

Cheltuieli pentru: Sa = 35.000 *1,36 = 47600

Pb = 15.000 *1,36 = 11029

11. repartizarea cheltuielilor aferente activitatii administrativ gospodaresti asupra activitatii

de baza luand ca baza de repartizare costul de sectie:
D
(2) 9.000
(3) 4.000
(5) 3.000
(10) 68.250
RD: 84.250

924

84.250

RC: 84.250

D
921Sa
C
(1) 25.000
(1)35.000
(2) 3.5000
(3) 20.000
(3) 3.5000
131.500
(2) 6.000
(1) 1.500
RD: 13.1500

Kr =

(2) 15.000
(2) 25.000
(3) 1.5000
(4) 7.500
(10) 4.500

RC: 131.500

84.250
131.500 + 67.000

921Pb

RD:67.000

84.250
198.500

= 0,42

Cheltuieli pentru: Sa =131.500*0,42 = 55230

Pb =67.000*0,42 = 28140
921 = 924 84.250
11

55230
28140

Sa

Pb

12. repartizarea cheltuielilor activitatii de desfacere asupra activitatii de baza avand ca

baza de repartizare costul productiei determinat la aest moment:
D

925

Kr =

8000
2400
RD: 10400

Cheltuieli pentru: Sa = 226812*0,02 = 4536,24

Pb = 153688*00,2 = 5863,76
921Sa = 925
Pb

10400
226812 + 153688
10400
Kr=
380500

= 0.02

10400
4536,24
5863,76

13. decontarea contului efectiv realizat asupra productiei obtinute:

D

921Sa

226812
4536,24

921Pb

153688
5863,76

RD: 231348,24

902Sa = 921

RD: 159551,76

390900

Pb

231348,24
159551,76

14. determinarea si inregistrarea diferentelor de pret aferente celor doua produse:

D
902Sa
C
D
902Pb
C
231348,24
RD: 231348,24

20.0000
RC: 20.0000

159551,76
RD: 159551,76

SFD: 211348,24

903Sa = 902
Pb

150000
RC:150000

SFD: 9551,76

220900
211348,24
9551,76

12

15. corelatia intre cost productie si cheltuielile ocazionate (inchiderea conturilor ramase
deschise):
4
901 = %
390900
D
901
C
120.000
931
350.000
188.000
903
220.900
390.900
56.400
2.500
11.000
13.000
RD:390.900
RC: 390.900

933

14.000

C
14.000

931

25.000

C
25.000

903

224711

224711
=

13

CONCLUZIE
Costul de producie este un indicator economic important pentru firmeleproductoare cu o
sfer larg de utilizare. La baza obinerii unui bun, stau resursele.Acestea sunt limitate, imprimnd
acelai caracter i bunurilor economice produse. Dinacest motiv, bunurile economice, ca i resursele,
se achiziioneaz n schimbul unui pre.Decizia de a produce un bun economic presupune renunarea la
utilizarea unor resursentr-un scop alternativ. Din acest considerent, toate costurile sunt costuri de
oportunitate.Acesta reprezint principala restricie a firmelor productoare n maximizarea profitului
Calculaia costului reprezint un calcul complex de agregare a cheltuielilor, bazatpe un set de
calcule economico-matematice, n scopul determinrii costului unui anumittip de producie, att unitar,
ct i total. Competitivitatea este o stare de performan, cecaracterizeaz desfurarea activitii
economice sau producerea unui bun economic, princosturi mici i calitate nalt, n comparaie cu
perioada precedent; n comparaie cuproductorul-lider din domeniul dat.
In cele aratate mai sus se observa ca firma S.C.CLUJANA S.A. produce cele doua produse ale
sale la un pret favorabil aceasta concluzie reiesind din cele calculate la punctul 14.
Costurile ocazionate la nivelul oricarei firme sunt foarte importante pentru managerul firmei, dar si
pentru alti angajati interesati direct de acest aspect. Cunoasterea acestor costuri are o utilitate
ridicata mai ales in planificarea, controlul si luarea unor decizii.
Pentru a planifica corespunzator anumite proiecte de dezvoltare, de lansare de noi
produse/servicii sau de promovare managerul firmei trebuie sa cunoasca costurile
ocazionate
de
produsele sau serviciile sale pentru a cunoaste ce buget aloca fiecarei planificari in parte sau daca
pretul de vanzare a produsului/servicului firmei acopera costurile ocazionate de producerea/prestarea
unor produse/servicii.
Cu ajutorul determinarii costurilor, managerul poate sa controleze activitatea unei firme in
ceea ce priveste realizarea unui profit cat mai mare, rezonabil pentru firma respectiva. Intotdeauna
raportul dintre costurile de productie si pretul de vanzare trebuie sa fie favorabil firmei si controlat
cu regularitate.
In concluzie, utilitatea costurilor in cadrul unei firme are un rol important atunci cand se
impune luarea unor decizii la nivelul firmei si controlul financiar al acesteia.

Bibliografie:
Oprea C. Ristea M. Bazele contabilitatii Editura didactica si pedagogica R.A. Bucuresti
2004
Kerbalek, I. ,,Economia ntreprinderii, Ed. Tibo , Bucuresti 2002.
www.clujana.ro

14

CUPRINS:

Introducere................................................................................................................pag. 1
Prezentarea societatii.............................................................................................pag.3
Obiectul de activitate al societatii......................................................................pag.4
Analiza costurilor inregistrate la S.C. CLUJANA S.A....................................pag.5
Calcularea costurilor...............................................................................................pag.6
Concluzie....................................................................................................................pag.13
Bibliografie...............................................................................................................pag.13

15