1.

PREZENTAREA DE ANSAMBLU A UNITATII ECONOMICE

Profilul activitatii, dimensiunea si complexitatea activitatii
S.C. FLORIDO FOREST PRODUCT S.R.L. a fost infiintata la 18.03.2005, a fost
inregistrata la Oficiul National al Registrului Comertului Arges sub nr.J03/546/18.03.2005,avand
codul unic de inregistrare (C.U.I.) 17376663 si a desfasurat de la infiintare activitatea de
exploatare forestiera. In prezent societatea desfasoara atat exploatare forestiera cat si productie
de elemente de stejar pentru butoaie (doage).

Societatea comerciala S.C. FLORIDO FOREST PRODUCT S.R.L. este persoana juridica
romana avand forma de “societate cu raspundere limitata” cu asociat unic, in persoana doamnei
Boteanu Doina si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane in vigoare.

Capitalul social subscris si varsat, capital privat 100 % al societatii este in suma de 200 lei,
impartit in 10 de parti sociale, a cate 20 lei.
Sediul societatii este in com.Titesti, sat Titesti, jud.Arges, fara puncte de lucru, avand un
numar de 12 angajati dintre care 8 direct productivi.
Veniturile obtinute in anul 2007 sunt constituite din vanzarea produselor finite, in proportie
de 95% si au avut o valoare de 446.873 lei (cifra de afaceri 446.860).

Fluxul tehnologic pentru produsele obtinute

Procesul de productie consta in urmatoarele : busteanul de stejar – materia prima , se aduce
in depozitul societatii unde se sorteaza – bustean pentru furnir estetic si tehnic , bustean pentru
gater , lemn de foc . Prima categorie se foloseste la producerea doagelor pentru butoaie – produse
ce se exporta in Franta . Doagele se obtin prin despicarea bustenilor pe fibra , apoi in functie de
dimensiuni , se reteaza in circularele de grosime si in banzice , de unde rezulta produsul finit .
Produsul finit este la randul lui sortat in functie de defecte , pe clase de calitate .
Cat priveste exploatarea forestiera, aceasta se desfasoara cu caracter sezonier avand in
vedere faptul ca Regia Nationala a Padurilor (RomSilva) nu autorizeaza taierile de masa
lemnoasa decat in perioada rece, pentru ca in sezonul cald padurea se afla in vegetatie si astfel
taierile au loc din octombrie pana la 15 martie. Aici nu exista punct de lucru ci doar platforme
forestiere situate in zone impadurite, unde lemnul este adus in rampa toaletizat si fasonat in
vederea transportarii ulterioare la sediul societatii.
 Societatea isi desfasoara activitatea intr-un singur punct de lucru, spatiul fiind
compartimentat astfel :
 Depozit materii prime – unde materia prima este adusa, sortata pe categorii (lemn
pentru furnir, lemn pentru gater, lemn de foc), depozitata pe platforma betonata, in
tasoane. De aici se distribuie materialul lemnos catre diversi beneficiari, care sunt
interesati de diverse categorii de produse.
 Sectia de productie unde este amplasata o masina de rindeluit la grosime, are o
suprafata de 35 m2 unde isi desfasoara activitatea un circularist si ajutorul sau.
 Pe langa pereti sunt montate rafturi pentru depozitare temporara a materiilor prime
si produselor finite.
 Depozit produse finite – este dotat cu rafturi metalice si europaleti. Perioada de
depozitare a produsului finit este de circa 30 zile deoarece executia productiei se
face relativ greu datorita conditiilor ridicate de calitate cerute.
  Depozit materiale auxiliare – unde sunt depozitate materialele care intra in procesul
de productie cat si cele pentru intretinere si consum, obiecte inventar care nu sunt
date in folosinta.
 Grup sanitar prevazut si cu dus pe langa dotarile obligatorii.
 Vestiar pentru personalul de la productie
 Birou contabilitate
 Birou director dotat cu biblioteca, birou, calculator, imprimanta si aer conditionat.

Obiectivele de dezvoltare si modernizare a firmei
Datorita existentei unei cereri mari de produse lemnoase pe piata societatea incearca sa
contracteze noi comenzi, sa-si mareasca fluxul de productie, sa achizitioneze o noua linie de
productie si sa mentina standardul calitatii la un nivel cat mai ridicat.
Socitatea comerciala FLORIDO FOREST PRODUCT S.R.L. si-a propus ca in anul 2008 sa
isi extinda spatiul de depozitare, sa mai construiasca un atelier de productie in care sa monteze
noua linie care va fi achizitionata, va creste numarul de salariati pentru a mari capacitatea de
productie si implicit veniturile realizate. Extinderea sectorului de productie va duce si la
diversificarea activitatii curente, astfel se preconizeaza sa se inceapa activitatea de productie de
frize pentru parchet.
Strategia de dezvoltarea in perspectiva a FLORIDO FOREST PRODUCT
S.R.L. presupune efectuarea unor modificari in structura organizatorica a societatii.
Astfel, se urmareste imbunatatirea calitatii si eficientei managementului personalului,
precum si a rolului acestuia. Intensificarea utilizarii de tehnologii moderne utilizand forta de
munca cu o buna calificare, care manifesta cunostintele tehnice necesare si rezistenta la efort
fizic in conditii deosebite de munca.
Achizitionarea de noi utilaje de productie moderne si fiabile care sa usureze cat mai mult
activitatea personalului.
Modificarea politicilor , a strategiilor si tacticilor de de piata in vederea realizarii planului
de afaceri si satisfacerii cerintelor clientilor intr-un timp foarte scurt si la un nivel calitativ
ridicat.
Cresterea numarului segmentelor de piata carora li se adreseaza produsele firmei si
diversificarea gamei de produse.
Atragerea de noi clienti si marirea potentialului afacerii prin efectuarea de publicitate prin
mass-media locala si centrala.
Largirea orizontului de popularizare la nivel national a firmei prin lansarea unui site web de
prezentare cu domeniul ‘.ro’ in limba romana.
Imbunatatirea circuitului informational prin scurtarea si eficientizarea sa.
Cresterea eficacitatii organizationale prin ridicarea performantelor angajatilor, cresterea
gradului de satisfactie al acestora si implicit al coeficientului de implicare si eficienta.

2.MODUL DE ORGANIZARE A COMPARTIMENTULUI FINANCIAR CONTABIL

S.C. FLORIDO FOREST PRODUCT S.R.L. are in compartimentul T.E.S.A. alaturi de
asociatul unic Boteanu Doina, care este si administrator, un contabil si 2 maistri de productie si
de exploatare.
Ca organizare a contabilitatii intreprinderii, este aplicat conceptul «monismul contabil» ce
presupune existenta unui singur circuit de informatii contabile, adica o singura contabilitate,
destinata atat functiilor (necesitatilor) interne cat si externe. Ca urmare, contabilitatea de gestiune
este complet integrata in sistemul contabil.
Societatea foloseste ca instrument de normalizare la nivel national planul contabil general.
Acesta se identifica prin normele ‘Reglementari contabile conforme cu directivele europene’
aprobate prin O.M.F.P. nr.1752 / 2005 si Ordinul 2374 / 2007 pt. modificarea si completarea
acestuia. Reglementarile cuprind formatul si continutul situatiilor financiare contabile anuale,
principiile contabile generale si regulile de evaluare, planul de conturi general, precum si
formatul, continutul, intocmirea si auditarea situatiilor financiare anuale consolidate.
Structura organizatorica de ansamblu a firmei
Elaborarea unei structuri organizatorice rationale necesita stabilirea elementelor de baza, si
anume: postul, functia, ponderea ierarhica, compartimentul de munca, legaturile dintre
compartimente, treptele ierarhice.
Postul este alcatuit din obiectivele, sarcinile, competente si responsabilitatile stabilite
pentru perioade de timp fiecarui angajat din organizatie. Prezentarea in detaliu a tuturor
elementelor caracteristice unui post este cuprinsa intr-un document intitulat “Fisa postului”, in
care se precizeaza: descrierea postului si cerintele postului.
Functiile se impart in functii de conducere ce se caracterizeaza prin faptul ca ele cuprind
sarcini si atributii de coordonare a activitatii persoanelor subordonate si functii de executie ce
cuprind sarcini de executare a unor lucrari sau de rezolvare a unor probleme fara sa le revina si
sarcini de coordonare.
Organigrama societatii
Legaturile structurale se stabilesc ca urmare a necesitatii comunicarii intre personalul
organizatiei.
Principalele tipuri de relatii structurale sunt:
relatiile ierarhice
relatiile functionale
relatiile de stat major
relatiile de cooperare
relatiile de reprezentare
relatiile de control.
Nivelurile ierarhice definesc pozitia pe care o ocupa compartimentele situate pe trepte
ierarhice aflate la aceasi distanta ierarhica fata de managementul de varf al organizatiei.
Rolul functional al fiecarui compartiment si post de conducere, obiectivele si limitele sale
Intr-o societate fiecare compartiment are un rol bine definit in functie de procesele de
munca fizice si intelectuale si de competentele acestora. Organizarea pe compartimente
urmareste sporirea eficientei prin combinarea armonioasa a resurselor disponibile la nivelul
compartimentelor, inventariaza si defineste toate activitatile de natura economica si tehnica, are
rol de catalizator asigurand realizarea obiectivelor in conditii de eficienta
maxima. Compartimentele intalnite in SC “AGRIGEMMA” sunt:
Aprovizionare
Productie
Contabilitate
Vanzari
Personalul din cadrul compartimentului de aprovizionare este responsabil de gasirea
materiilor prime si materialelor necesare desfasurarii activitatii, iar cel de la productie este
raspunzator pentru fabricarea bunurilor in conditiile de calitate si cantitate cerute.
Compartimentul de contabilitate trebuie sa evalueze veniturile si costurile in cat cei de la vanzari
sa stie in ce masura realizeaza obiectivele propuse.
In practica, exercitarea coordonarii imbraca doua forme :
coordonarea bilaterale are loc intre un sef si un subordonat, este specifica firmelor mici si
foarte mici,
coordonarea multilaterala are loc intre un sef si mai multi subordonati.
Pentru realizarea coordonarii, managerii folosesc in mod curent urmatoarele instrumente:
Regulamentul de Organizare si Functionare,
Regulamentul de Ordine Interioara,
Sistemul Informational,
Planurile si programele,
Bilantul
Bugetul de venituri si chltuieli,
Rapoarte diverse, etc.
Dintre procedurile manageriale folosite frecvent in coordonare mentionam:
-aprobarea,
-avizul,
-recomandarea,
-indumarea,
-indicatia,
-rezolutia,
-decizia,
-ordinul,
-hotararea,
-evaluarea,
-aprecierea,
-sanctionarea si recompensarea.
3. PROBLEME DE CONTABILITATE
Societatea foloseste pentru activitatea financiar contabila programul SAGA
v.C.3.0295.
Fluxul de prelucrare a informatiei

CONTABILITATE
 
3.2.Contabilitatea operatiilor de plati si incasari in numerar si prin contul de diponibil de
la banca
Obligatiile banesti intre societatile comerciale si alte persoane fizice sau juridice se pot
efectua, dupa caz, in numerar si fara numerar.
Palta/incasarea in numerar se face imediat, fara intermediere, prin miscarea directa a
sumelor banesti.
Operatiile de incasari/ plati fara numerar constau in lichidarea drepturilor banesti prin
utilizarea unor instrumente si mijloace de plata, fara miscarea efectiva a sumelor banesti. Din
categoria acestor instrumente de plata fac parte: cecul, cambia, biletul la ordin, ordinul de plata,
mandatul, trata, warantul.
Documentele primare sunt specifice elementelor de trezorerie si operatiilor efectuate.
Astfel:
-pentru incasarile si platile in numerar se folosesc: cecuri de numerar, chitante, dispozitii de
incasare-plata in numerar, state de salarii, liste de plata, etc.
-pentru operatiunile de incasari si plati fara numerar se utilizeaza: ordine de plata, dispozitii
de plata, cecuri cu sau fara limita de suma, facturi, etc.
-pentru titlurile de plasament se pot utiliza:chitante, facturi, ordine de plata.
-Pentru alte operatiuni de trezorerie se pot folosi:extrase de cont, contracte de credit, note
contabile ale bancilor, facturi, chitante, etc.
Inregistrarile de incasari si plati in numerar se efectueaza in ordine cronologica
calendaristica pentru fiecare luna.
Exemplificare inregistrari in registrul de casa( sunt anexate si copii ale registrului de casa si
documentele primare aferente acestuia):
ridicare numerar de la banca si inregistrarea acestora in registrul de casa :
10.000 lei Casa in lei Viramente interne 10.000 lei
restituire imprumut societate
10.000 Asociati conturi curente    Casa in lei 10.000
lei lei

Plata furnizor :
92 lei Furnizori Casa in lei 92 lei

- plata comision ITM Arges

 Exemplificare inregistrari in jurnalul de banca
- incasare client
6886.20 Banci in lei Clienti 6886.20 lei
lei
- plata comision bancar aferent incasarii
12 lei Comision bancar Banci in lei 12 lei
- incasare dobanda aferenta soldului din banca
5.71 lei Banca in lei Venituri din dobanzi 5.71 lei
3.3.Contabilitatea mijloacelor fixe si a amortizarii
Imobilizarile corporale sunt bunuri cu substanta materiala , detinute de o persoana in mod
durabil , pe o perioada mai mare de un an , in scopul utilizarii in productia de bunuri , executarea
de lucrari , prestarea de servicii , inchirieri sau pentru activitati de administratie care au o valoare
mai mare decat limita stabilita de lege , iar aceasta valoare poate fi determinata in mod credibil .
Imobilizarile corporale sunt active de natura mijloacelor de munca si se delimiteaza de
celelalte forme ale imobilizarilor prin forma lor materiala , iar fata de activele circulante , ce sunt
obiecte ale muncii prin participarea repetata la circuitul economic si deci la consumarea lor
treptata , nu dupa prima lor intrebuintare .
Imobilizarile corporale cuprind, ca structura , urmatoarele grupe :
 Terenuri si amenajari de terenuri
 Constructii
 Instalatii tehnice , mijloace de transport , animale si plantatii
 Mobilier , aparatura    birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si
alte active corporale
Investitiile neterminate , efectuate in regie proprie sau in antrepriza sunt si ele imobilizari ,
denumite imobilizari in curs .
Terenurile cuprind : terenurile agricole si silvice , terenurile de constructii , terenurile cu
zacaminte . Terenuriel nu se amortizeaza pentru ca au o durata nelimitata de viata, dar se pot
deprecia . Racordarea terenurilor la sistemele de alimentare cu apa si energie, lucrarile de
irigatii , imprejmuirile , lucrarile de acces , desecari, indiguiri formeaza amenajarile
de terenuri , care , investitii fiind , se amortizeaza .
 Constructiile cuprind:constructiile industriale, agricole, pentru transporturi , posta si
telecomunicatii, hidraulice, pentru comert si depozitare, de locuinte, pentru transportul energiei
electrice, pentru alimentare cu apa .
Ultimele doua grupe cuprind imobilizarile corporale specifice , cum sunt : masini , utilaje,
instalatii de lucru , aparate si instalatii de masurare , control si reglare , aparatura birotica, etc.
Acestea , ca si constructiile si amenajarile de terenuri , fiind rezultatul unor investitii , sunt
supuse amortizarii.
Mijloacele fixe pot fi exprimate la valoarea initiala, valoarea ramasa sau valoarea de
inlocuire.
Valoarea initiala sau valoarea de inventar reprezinta totalitatea cheltuielilor facute cu
construirea sau achizitionarea, transportul si punerea in functiune a mijloacelor fixe.
Valoarea ramasa exprima partea din valoarea initiala care nu a fost inca transferata asupra
productiei prin intermediul amortizarii. Valoarea ramasa se stabileste ca diferenta intre valoarea
initiala si amortizarea calculata pana in momentul calculului.

Valoarea de inlocuire se stabileste cu ocazia reevaluarii mijloacelor fixe, actiune efectuata

periodic, pentru a pune de acord valoarea la care figureaza in evidenta si preturile in vigoare in
momentul reevaluarii. Cu ocazia reevaluarii se stabilesc valori de inventar unitare pentru toate
mijloacele fixe de acelasi fel, indiferent de momentul punerii in functiune.
Activele trebuie amortizate de-a lungul duratei lor utile de viata pe o baza sistematica, in
asa fel in cat “valoarea amortizabila” sa fie alocata in contul de profit si pierdere de-a lungul
perioadei in care se consuma beneficiile economice generate de active.
Valoarea amortizabila este costul activului (valoarea reevaluata) minus valuara sa
reziduala.
Metodele de calcul ale amortizarii sunt:amortizarea liniara sau constanta,,amortizarea
degresiva, amortizarea accelerata.
In SC FLORIDO FOREST PRODUCT SRL se aplica metoda de amortizare liniara ce se
calculeaza prin aplicarea cotei medii anuale la valoarea de intrare a imobilizarii corporale.
Amortizarea anuala= Valuarea contabila de intrare *Rata anuala a amortizarii.
Rata anuala a amortizarii=100/Durata normala de utilizare.
In perioada de efectuare a practicii nu s-a efectuat nici o intrare de mijloace fixe in
unitate .Va prezint mai jos inregistrarea contabila la intrarea unui mijloc fix in unitate (valorile
sunt orientative ):
5.300 lei Echipamente tehnologice Furnizori de imobilizari 6.307 lei
1.007 lei TVA deductibila
Inregistrarea contabila lunara a amortizarii mijloacelor fixe:
749.28 lei Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalatiilor , 749.28 lei
privind    amortizarea mijloacelor de transport,
imobilizarilor animalelor si plantatiilor   
 Fiecare mijloc fix are fisa sa de evidenta( anexa …), fisa ce s-a completat in baza facturii
de intrare si a NIR-ului , si unde a fost cazul in uram reevaluarii si a modernizarii mijlocului fix
respectiv.
 Contabilitatea marfurilor si a stocurilor
Stocurile sunt active circulante:
detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;
in curs de productie in vederea vanzarii in aceleasi ca mai sus;
sub forma de materii prime, materiale si consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul
de procuctie sau pentru prestarea de servicii.
Conturi folosite pentru evidenta stocurilor: contul 301 “Materii prime”, contul 302
“Materiale consumabile”, contul 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” etc.
Se tine evidenta la materii prime, auxiliare care intra cu materia prima la produs finit, la
evaluarea produsului finit, la marfa, obiecte de inventar, consumabile, imprimate cu regim
special si ambalaje cand e cazul.
In momentul in care marfa a fost adusa la depozitul de marfuri se face receptia marfurilor,
depozitarea acesteia si intocmirea Notei de Intrare Receptie pentru factura de furnizor. Daca se
constata diferente se inregistreaza in NIR. Cantitatile inregistrate in NIR vor fi evidentiate si in
fisa de magazie a reperului respectiv la intrari. La vanzarea , respectiv consumul marfurilor( a
stocurilor) cu factura se va face inregistrarea in fisa de magazie la iesiri.
Inregistrarile contabile sunt:
- inregistrarea facturii primite de la furnizor( in cazul nostru piese de schimb):
77.31 lei Piese de schimb Furnizori de imobilizari 92.00 lei
14.69 lei TVA deductibila
 - inregistrarea facturii de materie prima ( aici sunt prejudicii inevitabile care au fost
facturate de catre OS Mihaesti ). In acest caz apare o particularitate , adica in cazul materialelor
lemnoase nu se percepe TVA , se foloseste “taxarea inversa”. Se inregistreaza in felul urmator :
2253.40 lei Materie prima Furnizori 2253.40 lei
- TVA deductibila se inregistreaza astfel
428.15 lei TVA deductibila Alte impozite si taxe    428.15 lei
- TVA colectata
428.15 lei Alte impozite si taxe    TVA colectata 428.15 lei
Astfel TVA deductibila se inchide cu TVA colectata .
receptia produselor rezultate( 30 mc * 2500 lei /mc):
75.000 lei Produse finite Variatia stocurilor 75.000 lei

Scaderea din gestiune a materie prime folosite ( in functie de raportul de productie prezentat de
maistrii 150 mc bustean * 118.6 lei/mc = 17790 lei)
17790 lei Cheltuieli cu materia prima    Materie prima 17790 lei
inregistrarea bonurilor de consum pentru materialel auxiliare , piesele de schimb si combustibilii
utilizati in procesul de productie – daca este cazul )
1340 lei Cheltuieli cu materialele Materiale auxiliare 1340 lei
auxiliare

inregistrarea vanzarilor din cursul lunii se face pe baza facturilor de vanzare:

 3.4.Calculul si evidenta salariilor
Calculul salariilor se face pe baza pontajului , in functie de orele lucrate de fiecare salariat
in parte .Se intocmeste statul de plata , care se va depune la ITM Arges , precum si comisionul
datorat.
Retinerile care se aplica asupra salariului angajatilor referitor la impozite sunt:
impozitul pe salarii
fondul de somaj 0.5%
fondul de sanatate CASS 5,5%
fondul CAS 9,5%.
Impozitele suportate de angajator se aplica asupra:
fondului de somaj 1%
fondului de sanatate 5.5%
fondului CAS 19.5%
comision ITM 0,75%
fondului special al accidentelor de munca 0,715%( codul CAEN 0201)
fond de garantare a creantelor salariale (0.25%)

Inregistrarea impozitelor aferente se face dupa cum urmeaza :

 Evidenta contabila a veniturilor si cheltuielilor
Bugetul de venituri si cheltuieli cuprinde gruparea acestora potrivit naturii activitatii astfel:
(in mii lei)
I Venituri din exploatare 645,76
II Cheltuieli din exploatare 604,15
A Rezultatul din exploatare: profit si pierdere 41,61
III Venituri financiare 0,14
IV Cheltuieli financiare 18,79
B Rezultat financiar (18,65)
C Rezultatul exercitiului curent 22,96
V Venituri exceptionale 0
VI Cheltuieli exceptionale 0
D Rezultat exceptional 0
VII Venituri totale 645,90
VIII Cheltuieli totale     622,94
E Rezultatul exercitiului: impozit pe profit 7,89
F Rezultatul net al exercitiului 15,07
Structura cheltuielilor
Potrivit naturii activitatii, iar in cadrul acestora dupa natura resurselor utilizate, cheltuielile
se structureaza in: Cheltuieli de – exploatare, Cheltuieli financiare, Cheltuieli cu amortizarile,
Cheltuieli cu impozitul pe profit, Cheltuieli de exploatare:    mii RON
-cu materii prime (601) si cu materiale consumabile (602) 305,19lei
 - privind obiectele de inventar (603) si privind materialele nestocate (604) 31,13lei
-privind energia si apa (605) 0,22lei
-privind marfurile (607) 152,53lei
-privind prestatiile externe (611+612+613+614+622+623+624+625+627+628) 52,53 lei
-cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (635) 1,44 lei
-cu remuneratiile persoonalului (641) 28,95 lei
-privind asigurarile si protectia sociala (645) 9,41 lei
-alte cheltuieli de exploatare (658) 4,93 lei
Cheltuieli financiare: lei
pierderi din creante legate de participatii (663) -
cheltuieli privind titlurile de plasament cedate (664) -
cheltuieli din diferente de curs vlutar (665) -
cheltuieli privind dobanzile (666) 18,80
cheltuieli privind sconturile acordate (667) -
alte cheltuieli financiare (668) -
Cheltuieli cu amortizarile:
cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele (681)    17,82 lei
cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele (686)    -
cheltuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele (687) -
Cheltuieli cu impozit pe profit (691) 7,89 lei
Sistemul bugetelor firmei

Elaborarea bugetului de trezorerie

Pentru elaborarea bugetului de trezorerie se pot utiliza doua metode:
A.Metoda incasarilor si platilor este agreata cu predilectie de specialistii contabili, ea
permitand compatibilitatea intre diferite niveluri de previziune, precum si intre indicatori
bugetati si realizati.
Conform acestei metode, in elaborarea bugetului de trezorerie, doua faze sunt mai
importante:
1.previziunea incasarilor si platilor;
 2.determinarea si acoperirea soldurilor de trezorerie rezultate din compararea incasarilor cu
platile.
Prin aceasta metoda se realizeaza o structurare a fluxurilor dupa natura:
fluxuri de cheltuieli;
fluxuri de venituri.
Dupa obiectul lor, fluxurile de incasari si plati pot fi grupate in 4 mari categorii:
a)Fluxuri de exploatare
b)      Fluxuri de trezorerie in afara exploatarii
c)Fluxuri pur financiare
d)      Fluxuri de investire si dezinvestire.
Toate aceste fluxuri modifica zilnic nivelul conturilor bancare ale intreprinderii, antrenand
o serie de decizii ale trezorierului intreprinderii.

Bugetul de trezorerie se elaboreaza pe baza a trei documente de evidenta si previziune,

respectiv: bilantul exercitiului incheiat, care reprezinta bilantul de deschidere al perioadei de
previziune, contul de profit si pierdere previzional si bilantul previzional.
Trezoreria va fi determinata de fluxurile financiare ale perioadei de previziune
(venituri+cheltuieli din conturile de rezultate) si de modificarea soldurilor creantelor si datoriilor
de la inceputul si sfarsitul perioadei (bilant de deschidere si bilant previzional).

Orizontul de previziune al trezoreriei difera, in functie de obiectivele urmarite de gestiunea

financiara si in functie de scadentele incasarilor si platilor intreprinderii.
In mod concret, constructia bugetului de trezorerie urmareste succesiv, pe fiecare perioada
de previziune (luna, trimestru, semestru) fazele enuntate mai sus.
B.Metoda bilanturilor sau a termenelor de rotatie, bazata pe o abordare bugetara si analitica
foarte precisa, aproximeaza evolutia soldurilor previzionale pe baza unei abordari sintetice a
trezoreriei, concentrata in relatia:
Trezoreriei = Fond de rulment – Necesar de finantare
Aceasta metoda este recomandata in cadrul intreprinderilor in care apar adesea dificultati in
realizarea echilibrelor de trezorerie, informatia contabila insuficienta nepermitand o abordare
incasari-plati la termene suficient de scurte. De asemenea, metoda se preteaza intreprinderilor
mari pentru care cele trei agregate care compun relatia de mai sus sunt evaluate cu mai multa
usurinta decat oricare din fluxuri luat in mod distinct.
In schimb metoda bilantiera este inadecvata intreprinderilor cu puternice variatii sezoniere
de activitate datorita dificultatilor intampinate in realizarea statisticilor care integreaza
fluctuatiiloe de volum privind vanzarile si cumpararile, precum si pe acelea referitoare la
termenele de plata.
Analiza activitatii desfasurate pe baza bilantului contabil
Analiza situatiei financiare pe baza de bilant are ca obiectiv stabilirea uni diagnostic asupra
situatiei financiare si rentabilitatii unitatii. Analiza se structureaza pe doua categorii de problem:
a)analiza situatiei patrimoniului prin prisma echilibrului financiar, lichiditatii si
solvabilitatii unitatii;
b)      analiza rezultatelor pe baza indicatorilor economico-financiari.
Clasarea posturilor de activ si de pasiv dupa criteriul de lichiditate si exigibilitate da
posibilitatea constituirii bilantului financiar.
 a)Analiza situatiei patrimoniului prin prisma echilibrului financiar, lichiditatii si
solvabilitatii unitatii.
Situatia neta
Diferenta dintre activul total si datoriile totale contractate evidentiaza o prima evaluare a
intreprinderii de la data incheierii exercitiului. Aceasta reprezinta situatia neta a intreprinderii,
respectiv averea neta a actionarilor. In general este pozitiva si crescatoare ca urmare a unei
gestiuni economice sanatoase.
Situatia neta poate indica o imbogatire (o crestere a capitalurilor proprii) in cazul realiyarii
si reinvestirii beneficiilor sau o saracire in cazul inchiderii exercitiului cu pierderi.
SN = A – D
Unde:
SN= situatia neta;
A= activul;
D= datotii fata de terti.
Situatia neta reprezinta tocmai estimarea contabila a valorii drepturilor ce le poseda
proprietarii asupra intreprinderii.
Principalii indicatori de performanta
Pentru caracterizarea rezultatelor activitatii economice se utilizeaza un sistem de indicatori
de rezultate care cuprinde atat indicatori ai productiei fizice, cat si indicatori valorici.
Cifra de afaceri (CA) reprezinta volumul total al afacerilor unei firme, evaluate la
preturile pietei.
Include, deci, valoarea afacerilor realizate de catre agentul economic cu tertii, prin
exercitarea curenta a obiectului de activitate. Indicatorul se calculeaza
prin insumarea veniturilor realizate din livrarile de bunuri, executarea de lucrari si prestari
de servicii, precum si a altor venituri din exploatare.
Cifra de afaceri este inregistrata in preturi curente, iar pentru comparati in timp, este
necesara corectarea rezultatului cu indicele pretului, in vederea exprimarii in preturile perioadei
luate ca baza de comparatie.
CA = 651,05 mii RON
Productia marfa (Veniturile totale din activitatea de baza)
Exprima valoric rezultatele finale livrate sau destinate livrarii catre alte unitati, la export
sau catre fondul pietei ori folosite in sectoarele neindustriale ale intreprinderii. In productia
marfa se includ:
- valoarea produselor finite, realizate in sectiile si atelierele industriale ale intreprinderii,
indiferent de destinatia ulterioara a acestora;
Productia marfa
valoarea semifabricatelor din productia proprie, livrate sau destinate livrarii;
valoarea lucrarilor cu caracter industrial, executate pentru terti sau pentru sectoarele
neindustriale ale intreprinderi;
valoarea prelucrarii materiilor prime si a materialelor clientilor;
valoarea obiectivelor de plan tehnic, terminate si valorificate in cursul lunii.
3. Profit (PR), ca indicator final al activitatii economice, se stabileste ca diferenta intre
excedentul net de exploatare si volumul dobanzilor, rentelor si taxelor.
PR = ENE – DRT
4. Marja comerciala (MC) este un indicator specific agentilor economici care vand
produsele in starea in care le-au achizitionat. MC se determina astfel:
 MC = CA – C = CA –(PC+CHA+DS), unde:
CA – cifra de afaceri;
C – costul de achizitie al marfurilor;
PC – pretul de cumparare al marfurilor vandute;
CHA – cheltuieli de achizitie aferente;
DS – variatia stocurilor.
Indicatori ai echilibrului financiar
Solvabilitatea societatii reflecta capacitatea de plata a societatii, ca element al lichiditatii,
reflectand circuitul transformarii marfurilor in bani. Indicatorii principali sunt:
- Lichiditatea patrimoniala (LP), stabilita ca raport intre elementele de activ (disponibilitati
banesti, materiale in stoc, produse finite, marfuri, titluri de plasament, creante, alte active) si
elemente de pasiv (credite pe termen scurt, rate de rambursat in anul curent la creditele pe termen
mediu si lung, creditori, obligatii). De dorit ar fi ca raportul sa fie supraunitar, ceea ce ar indica
un grad corespunzator de siguranta pentru acordarea de noi credite.
-rata lichiditatii immediate:
RLI =Disponibilitati/Datorii pe termen scurt*100
Principalii indicatori de performanta in ultimii 4 ani:
Anul
Indicator
Cifra de afaceri
Exprim. In mii
RON
Nr mediu angajati
Productivitatea
muncii
Profitul net
Profitul brut
Rata profitului
Capitalul
permanent
Productivitatea medie a muncii = Cifra de afaceri/ Nr mediu angajati*100 = 651,05/ 10
Rata profitului = Profitul net/ Cifra de afaceri*100 = 150741/ 6510478*100
Rata rentabilitatii = Profitul brut/ Capital permanent = 229612/ 1320983
Metoda de calculatie a costului
In mod curent, pe plan international, se utilizeaza 3 metode de calculatie a costurilor:
metoda absorbtiei;
metoda costurilor directe;
metoda ABC (costurilor in funcie de activitati)
La calculul pretului de productie al unui produs finit se foloseste urmatoarea schema:
Formular A4:
Materii prime A
Cheltuieli cu transportul 7%
Amortizarea 4%
Consum de energie electica 6%
Cheltuieli cu salriile    8%
 Lucrarile de inchidere a exercitiului financiar
Situatiile financiare anuale ale firmei reprezinta acele documente contabile de sinteza prin
care se prezinta pozitia financiara, performantele si modificarile pozitiei financiare a
intreprinderii.
Conform prevederilor din Ordinul Ministrului Finantelor (O.M.F) nr. situatiile financiare
ale unei firme trebuie sa cuprinda:
Bilantul,
Contul de profit si pierdere,
Situatia modificarilor capitalului propriu,
Situatia fluxurilor de trezorerie,
Politici contabile si note explicative.
Furnizarea de informatii utile in vederea luarii deciziilor relative la exploatare, investitii si
finantare;
Prezentarea de informatii utile pentru estimarea probabilitatii de realizare a fluxurilor
viitoare de trezorerie cat si a marimii acestor fluxuri si a momentelor in care acestea sunt
generate;
Informarea asupra situatiei financiare a intreprinderilor;
Informarea asupra resurselor economice (in sensul de active) pe care ea le controleaza;
Date privind obligatiile si efectele tranzactiilor, evenimentelor si circumstantelor
susceptibile sa modilfie resursele si obligatiile.
Date ce masoara performanta financiara a unei firme;
Date privind modalitatea in care intreprinderea a obtinut si utiliuzat lichiditatile, in cadrul
activitatilor de exploatare, de finantare sI de investire, precum si prin intermediul altor elemente
care afecteaza lichiditatea si solvabilitatea firmei;
Informatii asupra gradului si modalitatilor prin care conducatorii au realizat obiectivele
care le-au fost fixate in cadrul mandatului dat de adunarea generala a actionarilor;
Informatii asupra gradului de conformitate a firmei cu legile si reglementarile si cu
dispozitiile contractelor incheiate cu terti.
Informatiile referitoare la situatia financiara sunt furnizate, cu predilectie, de bilantul
contabil, cele referitoare la performante, de contul de profit si pierdere, iar cele privind fluxurile
de trezorerie, de tabloul fluxurilor de trezorerie.
Pentru cunoasterea situatiei patrimoniale la finele exercitiului este necesar ca sa fie
inregistrate in conturi toate operatiile economice si financiare ale unitatii patrimoniale care au
avut loc in exercitiul respectiv pentru a se putea stabili corect soldurile conturilor.
Verificarea exactitatii rulajelor soldurilor inregistrate in conturile sintetice si punerea de
acord a evidentei sintetice cu cea analitica se face prin completarea balantei de verificare
sintetice a conturilor.

Auditul financiar-contabil
Auditul este examinarea efectuata de catre un profesionist competent si independent, in
vederea exprimarii unei opinii motivate privind validitatea si corecta aplicare a procedurilor
interne elaborate de conducerea unitatii si masura in care bilantul contabil asigura o imagine
fidela si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute.
Auditul legal se exercita de catre cenzori in cadrul societatilor comerciale, care sunt
obligate sa aleaga cenzori.
 Anual se stabilesc prin acte normative societatile care sunt obligate sa contracteze cu
expertii contabili sau contabilii autorizati cu studii superioare efectuarea auditului financiar pe
baza de contract, in functie d emarimea cifrei de afaceri.
Auditul contractual poate fi efectuat si de catre societatile de expertiza contabila infiintate
in conditiile legii.
Obiectivele auditului financiar:
supravegherea gestiunii societatii;
verificarea daca bilantul contabil si contul de profit si pierdere sunt intocmite in
concordanta cu registrele si normele legale;
evaluarea patrimoniului potrivit legii si regulilor stabilite pentru intocmirea bilantului;
sa verifice lunar, inopinant, gestiunea casieriei si existenta titlurilor sau valorilor
proprietatea societatii, precum si a celor care au fost primite in gaj, cautiune ori depozit;
verificarea operatiunilor legate de inregistrarea sau modificarea capitalului social
verificarea inventarierii patrimoniului si a modului de valorificarea a rezultatelor;
verificarea concordantei contului de profit si pierdere cu datelel din contabilitate;
stabilirea corecta a profitului net si a legalitatiii destinatiilor acestuia;
situatia creditelor, a altor imprumuturi si garantarea acestora.
a. Impozitul pe profit
Impozitul pe profit este o parte din veniturile suplimentare obtinute peste cheltuielile de
productie, sub forma profitului, de catre toate unitatile, datorat bugetului de stat.
In scopul determinarii profitului impozabil se iau in calcul toate profiturile, castigurile si
cresterile de active din orice surse, inclusiv orice operatiuni efectuate in favoarea asociatilor sau
actionarilor intr-un an fiscal, in care scop se intocmeste un bilant fiscal care cuprinde elementele
de activ si pasiv de la inceputul si sfarsitul anului, actualizate la inflatie.
Profitul impozabil se calculeaza astfel: patrimoniul net de la sfarsitul anului fiscal minus (-)
patrimoniul net la in ceputul anului fiscal actualizat la inflatie, plus (+) cheltuielile nedeductibile,
orice plati in bani sau in natura efectuate in favoarea actionarilor sau asociatilor actualizate la
inflatie, minus (-) aportul efectuat la capitalul social in cursul anului fiscal, actualizat la inflatie si
veniturile din dividendele incasate de contribuabili de la persoane juridice romane, precum si
veniturile inregistrate in avans aferente anilor fiscali urmatori.
La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul numai cheltuielile care reprezinta valorile
platite sau de platit, dupa natura lor, care sunt aferente realizarii profitului.
Cheltuielile pentru care nu se admit deduceri sunt:
amortizarea peste limitele prevazute;
amenzile si penalitatile datorate;
cheltuielile ocazionate de mese, cadouri, distractii, de protocol, reclama si publicitate, peste
limitele prevazute;
sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor si provizioanelor;
depasirea cheltuielilor cu sponsorizarile;
alte cheltuieli.
In cadrul cheltuielilor deductibile se cuprind:
- sumele utilizate pentru constituirea rezervelor legale, calculate in procent de 5% asupra
profitului brut, pana ce aceasta reprezinta a cincea parte din capitalul social al regiilor autonome
si societatilor comerciale cu capital romanesc, sau 25% la cele cu capital strain;
- sumele reprezentand rezervele create de banci in limita a 2% din soldul creditelor
acordate;
 - cheltuielile de sponsorizare in scopul desfasurarii unor activitati cu caracter umanitar,
filantropic, religios, artistic, sportiv sau destinate protectiei drepturilor omului si educatiei civice
sau a calitatii mediului inconjurator;
alte cheltuieli deductibile.
Dupa scaderea din profitul impozabil a impozitului pe profit se obtine profitul net.
Profitul impozabil se calculeaza lunar, cumulat de la inceputul anului fiscal. Impozitul pe
profit datorat pentru luna curenta se calculeaza ca diferenta intre impozitul pe profit calculat
asupra profitululi impozabil cumulat de la inceputul anului si impozitul pe profit datorat, aferent
profitului impozabil cumulat pana la sfarsitul lunii precedente.
Inregistrarile contabile trimestriale sunt:
121 = 691
Profit si pierdere Cheltuieli cu impozitul pe profit
691 = 4411
Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozitul pe profit
b.Taxa pe valoarea adaugata, taxe, dobanzi
Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect platit de catre persoanele juridice si
fizice care adauga valoare noua bunurilor, lucrarilor si serviciilor. Totodata, este o taxa generala
de consum care cuprinde toate fazele circuitului economic: aprovizionare, productie si desfacere.
Desi este o taxa unica, ea se aplica fractionat, corespunzator valorii adaugate la fiecare stadiu al
circuitului economic.
Principalele avantaje ale taxei pe valoarea adaugata sunt:
egalitatea participarii diferitelor circuite (neutralitatea taxei);
incurajarea investitiilor (prin detaxarea acestora);
o protectie echitabila a fiecarei tari in raport cu strainatatea.
Platitorii de TVA sunt persoanele juridice si fizice inregistrate ca agenti economici, sau
autorizate sa desfasoare activitati economice independente, avand o cifra de afaceri declarata de
peste 50 milioane lei annual.
Obiectul impozitarii il constituie operatiunile ca plati, precum si cele asimilate acestora,
efectuate independent de catre persoanele juridice si fizice, referitoare la: livrari de bunuri
mobile si prestari servicii, transferul proprietatii bunurilor imobiliare intre agentii economici,
precum si intre acestia si institutiile publice si persoanelor fizice, importul de bunuri si servcii.
Baza de calcul o constituie contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate. Ea este
determinata de urmatoarele: preturile negociate intre vanzatori si cumparatori, tarifele negociate
pentru serviciile prestate, suma rezultata prin aplicarea cotei de comision, in cazul operatiilor de
intermediere, preturile de piata sau costurile bunurilor executate de agentii economici pentru ei
insisi.
Cota de impozitare la societatea VIF IMPEX ’97 SRL este de 19% si se aplica la pretul de
achizitie.
c. Alte impozite
Impozitul pe salarii este o cheltuiala salariala, fiind suportat din drepturile lunare cuvenite
salariatilor. Calculul, retinerea si virarea acestui impozit se face de catre persoanele juridice si
fizice care au angajat personal salariat.
Impozitul pe salarii se calculeaza pe fiecare loc de munca asupra salariului brut impozabil.
Sunt supuse impozitarii si castigurile salariatilor temporari si zilieri, cele obtinute de
colaboratorii externi, angajati cu contracte civile, onorariile etc.
Impozitul pe salarii al societatii a fost la sfarsitul lunii decembrie 2005 de 6.388.560lei.
 In afara obligatiilor mari si permanente fata de bugetul statului, intreprinderea isi mai
creeaza si alte obligatii, care au un caracter mai mult sau mai putin permanent, in functie de
specificul acestora, cum sunt: impozite, taxe, penalitati si majorari de obligatii fiscale nevarsate
la termen si alte obligatii
fiscale si asimilate. Intre acestea mai importante sunt: impozitul pe cladiri, impozitul pe
dividende, impozitul pe sume obtinute din vanzarea activelor, taxele pe consumatie numite
accize, taxele pentru folosirea terenurilor in alte scopuri decat agricole, taxe asupra mijloacelor
de transport.
Impozit pe cladiri 1280 RON/an
Impozit pe teren    1300 RON/an
Impozitele locale se pot plati anual pana la 15 martie sau in patru transe trimestriale .
d.Impozitul pe dividende se calculeaza o data pe an la inceputul anului. Plata acestuia se
face o data cu achitarea dividendelor catre actionari . Daca acestea nu se platesc pana la 31
decembrie a anului curent impozitul trebuie virat pana la 31 decembrie a anului respectiv.
Inregistrarea contabila anuala este :
129 = 457
Repartizarea profitului Dividende de plata
457 = 446.01
Dividende de plata Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
121 = 129
Profit si pierdere Repartizarea profitului
Probleme financiar-bancare
Calculul salariilor, concediilor, popririlor, etc.
In cadrul SC AGRIGEMMA SRL de angajarea personalului se ocupa compartimentul
resurse umane. Tot aici se constituie dosarul fiecarui salariat precum si inregistrarea acestora in
Registrul general de evidenta al salariatilor. Carnetele de munca sunt pastrate la sediul societatii,
aceasta avand angajat un inspector personal care raspunde atat de inregistrarile datelor in
carnetele de munca , cat si in registru.
Prezenta la lucru este evidentiata in fiecare compartiment functional prin intermediul
condicilor de prezenta. Bilunar, compartimentul personal intocmeste foaia colectiva de prezenta
pe baza careia se pot calcula avansul si respectiv, lichidarea acordate personalului .
Statele de plata se intocmesc de catre compartimentul financiar contabil pe baza
documentelor primite de la compartimentul personal. Statele sunt transmise la caserie pentru
decontarea sumelor cu salariatii . Tot compartimentul financiar contabil inregistreaza cheltuielile
cu salariile si obligatiile aferente acestora, intocmeste si transmite declaratiile pentru asigurari
sociale ,fondul de somaj si bugetul de stat, precum si fisele fiscale anuale.
In data de 25 noiembrie se acorda avansul chenzinal conform listei de avans in valoare de
21.600.000 lei
425 = 5311 2 160
avansuri acordate personalului casa in lei
In urma intocmirii statelor de plata se stabilesc drepturile cuvenite salariatilor la sfarsitul
lunii. Pe baza statelor de plata si a centralizatoarelor pentru salarii, se inregistreaza cheltuiala cu
salariile brute cuvenite angajatilor, in valoare de 83.460.000 lei. Se observa ca doua persoane au
obtinut diferente pozitive datorita orelor suplimentare, iar alta persoana a primit o prima. Avand
si un concediu de odihna, acesta se calculeaza separat si se achita cu cel putin 5 zile inainte de
efectuarea lui.
 Salariul brut s-a obtinut prin totalizarea salariului brut de baza cu sporurile si primele:
641 = 421 8 346
cheltuieli cu salariile personalului personal-salarii datorate
Deoarece doua persoane se afla in concediu pentru cresterea copilului pana la varsta de doi
ani, cheltuielile aferente sunt suportate din contributia unitatii la asigurarile sociale:
4311 = 423 1 305,94
contributia unitatii la asigurarile sociale personal-ajutoare materiale
Din salariul brut impozabil se fac toate retinerile la sfarsitul fiecarei luni, pe baza statelor
de plata astfel:
-impozit pe salarii, in suma de 7 25,754 RON
-contributia salariatului la asigurarile sociale de 9.5%, in suma de 792,87 RON
-contributia salariatului la asigurarile de sanatate de 6.5%, in suma de 542,49 RON
-contributia salariatului la fondul de somaj de 1%, in suma de 81,40 RON
-sume platite in avans in valoare de 2 160 RON
-sume aferente concediilor de odihna achitate in luna, 1.572.756 RON
-sume datorate tertilor, reprezentand rate, 20 RON
Inregistrarea in contabilitatea sintetica a acestor retineri se evidentiaza astfel:
421 = % x lei
personal-salarii datorate 444 725,75
impozit pe salarii
4311 792,87
contributia salariatului la asigurari sociale
4313 542,49
contributia salariatului la asigurari de sanatate
4371 81,40
contributia salariatului la fondul de somaj
425 2160
avansuri acordate salariatilor
427 20
rate, chirii   
Dupa calcularea salariilor, pe data de 15 decembrie, statele de plata se depun la caseria
unitatii, unde se achita restul de plata salariatilor. Inregistrarea in contabilitate se face pe baza
statului de plata si a registrului de casa, astfel:
421 = 5311 2 776,2764
personal-salarii datorate casa in lei
423 = 5311 1 305,94
personal- ajutoare materiale    casa in lei
Daca salariile nu sunt ridicate in termen de 3 zile de catre salariati sau imputernicitii
acestora , statele de plata vor fi depuse la compartimentul financiar-contabil cu mentiunea
“neridicat” si se vor face urmatoarele inregistrari :
421 = 426
personal-salarii datorate drepturi de personal neridicate
In momentul cand salariatii solicita ridicarea sumelor, in baza unei cereri scrise li se vor
achita sumele nete si se va face urmatoarea inregistrare :
426 = 5311
drepturi de personal neridicate casa in lei
 Contributiile salariatilor la asigurarile sociale si de sanatate, fondul de somaj si impozit
retinute din salarii se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 decembrie, data la care se
depun si declaratiile aferente.
Daca sumele se vireaza cu ajutorul ordinelor de plata prin banca , se vor face urmatoarele
inregistrari in contabilitatea sintetica:
% = 5121 2 142,514
banca in lei
444 impozit pe salarii 725,75
4311 contributia salariatului la asigurari sociale 792,87
4314 contributia salariatului la asigurari de sanatate 542,49
4371 contributia salariatului la fondul de somaj. 81,40
Sumele retinute din salarii pentru plata ratelor se vor vira beneficiarului facandu-se
urmatoarea inregistrare contabila:
427 = 5121 20
retineri din salarii datorate tertilor    banca in lei
Tipuri de credite
Tipurile de credite acordate de banci se clasifica dupa:
1.durata: pe termen scurt, pe termen mediu, pe termen lung
2.destinatie: legate, nelegate
3.capacitatea d a fi mobilizat: credite mobilizate si nemobilizate
4.tehnica juridica folosita: imprumut, credit, creditul prin semnatura.
S.C. AGRIGEMMA S.R.L. a contractat un credit de 450 000 000 in 29.08.2003 de la
MIND BANK Constanta. Creditul se desfasoara cu o dobanda anuala de 36%. Societatea a
beneficiat de o perioada de gratie de 6 luni urmand ca in urmatoarele 6 luni sa achite o rata
lunara de 75 000 000 lei. Societatea nu inregistreaza credite nerambursate la termen. Acest credit
a fost contractat pentru achizitionarea de materii prime si marfuri.
In contabilitate s-a inregistrat la primirea creditului:
5121. = 5191 45 000
Conturi la banci in lei Credite bancare pe termen scurt
401 = 5121
Furnizori Conturi la banci in lei
Plata ratelor lunare se face astfel:
5191 = 5121
Credite bancare pe termen scurt Conturi la banci in lei
5198 = 5121.01
Dobanzi aferente creditelor pe termen scurt Conturi la banci in lei
666 = 5198
Cheltuieli privind dobanzile Dobanzi aferente creditelor pe termen scurt
Documente necesare pentru acordarea unui credit
Pentru primirea unui imprumut agentul economic prezinta la banca urmatoarele:
a. cererea clientului de acordare a creditului;
b.informatia de baza despre client: darile de seama - contabile pentru anul precedent
(inclusiv bilanturile lunare); contractele privind actiunile creditare; business-planul pentru
perioada curenta; prognozarea circulatiei mijloacelor banesti in perioada de folosire a creditului,
pe linga aceasta, in cazul creditarii pentru activitatea de investire trebuie prezentata argumentarea
tehnico-economica, documentatia de proiect si deviz, concluzia respectiva a organului
corespunzator, concluzia expertizei ecologice, proiectul resurselor de finantare;
c.argumentarea tehnico-economica a creditului si termenul rambursarii acestuia
In dosarul personal al creditului se afla umatoarele documente:
-permisiunea de acordare a creditului, eliberata de organul competent
-contractul de credit cu toate completarile, precum si dispozitiilie directiei operatiuni
bancare
-documentele prezentate de client
-documentatia privind asigurarea creditului
a. in caz ca se depune gaj:
-contract de gaj;
-certificat de inregistare notariala;
-nota informativa despre controlul la fata locului a averii si estimatia gajului;
-alte documente prezentate la intocmirea gajului;
-informarea ce confirma posibilitatea realizarii gajului.
b.in cazul ca se da garantie, se depune cautiune:
-garantie, cautiune legalizata notarial;
-analiza situatiei financiare a garantului, cautionatarului;
-aviz despre inregistrarea garantiei sau contractului cu banca-garant despre ordinea
executarii scrisorii de garantie.
c. in cazul ca este de acord cu cesiunea numerarului:
-acord despre cesiunea numerarului
Organizarea contabilitatii bancare
Contabilitatea sintetica a disponibilitatilor in lei se realizeaza cu ajutorul contului 5121
“Conturi la banci in lei”. Firma dispune de conturi deschise la mai multe banci, astfel este
necesara desfasurarea contului 5121 pe fiecare banca in parte.
Contul 5121 este un cont bifunctional. Se debiteaza cu incasarile in contul de disponibil
bancar si se crediteaza cu platile efectuate din acest cont.
Daca disponibilitatile existente la un moment dat in contul bancar acopera integral volumul
platilor, atunci contul 5121 functioneaza ca un cont de activ si prezinta sold debitor. Soldul
debitor reprezinta disponibilitati bancare in lei.
In situatia in care disponibilitatile din cont sunt insuficiente pentru a acoperi platile
angajate la un moment dat, in baza contractelor de credit bancar, banca aorda un credit pana la
limita acoperirii integrala a platilor angajate (la nivelul sumelor inscrise in documentele de
remise spre plata). Aceasta diferenta reprezinta tocmai creditul acordat de banca prin conturile
curente (credite de trezorerie). In acest caz, contul 5121 “Conturi la banci in lei” functioneaza ca
un cont de pasiv si prezinta sold creditor, sold ce reflecta creditul acordat de banca prin contul
curent.