GENERALITATI

Fisierele ansamblu au extensia sldasm. Pentru a deschide un fisier tip ansamblu ,

in fereastra NEW Solid Works Document se alege optiunea assembly. Un ansamblu este
format din piese si/sau alte subansambluri, denumite pe scurt componente , legate intre
ele.
Exista doua metode principale de proiectare a unui ansamblu: de jos in sus
(bottom-up) si de sus in jos (top-down). Prima este cea mai uitlizata, fiind considerate
metoda traditionala. Sunt create piesele componente, inserate apoi in ansamblu, in final
fiind create legaturi intre ele pentru a le definitive pozitiile in cadrul ansamblului, Metoda
este ideala atunci cand se construiesc ansambluri pe baza unor piese existente, fiind cu
deosebire de preferat daca nu este necesara crerea unor referinte care sa controleze
forma si dimensiunile unor componente in raport cu altele.
Metoda top-down difera prin faptul ca se incepe lucrul in fisierul ansamblu, fara ca
toate componentele (sau chiar nici una) sa fi fost modelate in prealabil. Geometria unei
piese poate fi folosita pentru a define geometria alteia, sau pentru a crea caracteristici
dupa ce piesele au fost asamblate (de exemplu, gaurirea unui pachet de piese). Se poate
incepe cu o schita a ansamblului, prin care se definesc pozitiile pieselor fixe, planele
necesare etc. Se modeleaza apoi piesele, facand referire la aceste definitii. In alta
varianta poate fi introdusa o piesa modelata anterior si care poate fi considerate piesa
principala a ansamblului, urmand ca celelalte piese sa fie construite in raport cu
dimensiunile si forma geometrica a acesteia. Modificarea dimensiunilor si formei piesei
originale va conduce la modificarea automata a formei si dimensiunilor pieselor construite
in raport cu aceasta.
O componenta poate fi utilizata de mai multe ori in acelasi ansamblu în fereastra
caracteristicilor, denumirea ei este urmata de sufixul <n>. Pentru fiecare aparitie a piesei,
numarul intreg n este incrementat cu o unitate. De asemenea , componentele sunt
precedate de un prefix care indica gradul de definire a pozitiei piesei ininteriorul
ansamblului, cu urmatoarele semnificatii:
(-) pozitia nu este complet definite;
(+) pozitia este supradefinita;
(f) piesa este considerate fixa in spatiu( nj poate fi mutate sau rotita);
(?) pozitia piesei nu poate fi determinate.
Absenta prefixului arata ca piesa este complet definite.

ADAUGAREA COMPONENTELOR IN ANSAMBLU

Atunci cand adaugati o componenta intr-un ansamblu programul creaza de fapt o

legatura intre fisierul componentei si fisierul ansamblu. Aceasta inseamna ca datele
privind constructia componentei raman in fisierul ei, fara a fi duplicate si in fisierul
ansamblu. Orice modificare ulterioara a componentei se va refelcta si in ansamblu. De
fiecare data cand deschideti un fisier ansablu, managerul de comenzi va afisa bara
Assemlies. Prima piesa inserata este fixa. Este de preferat ca, in cazul preimei piese
inserate, originea acesteia sa coincide cu originea nouluiansamblu. Acest lucru se
intampla atunci cand, la inserarea piesei, trecand cursorul peste originea ansamlului, el
capata forma:

Exista mai multe metode de adaugare a compoentelor.

 Crearea unui ansamblu dintr-o piesa sau subansamblu

1. Cu fisierul piesei sau subansamblului deschis, apasati butonul Make Assembly

from Part/Assembly , sau selectati din meniul principal File, Make Assembly
from Part/ Assembly. Se deschide un ansamblu nou, avand active fereastra de
proprietatis a functiei Insert Component.
2. Efectuati clic in ecranul grafic pentru a adauga piesa sau subansamblul.

Functia Insert Component

1. Efectuati clic pe butonul Insert Component

de pe bara Assemblies, sau selectati

din meniul principal Insert Component,
Existing Part/Assembl. Daca exista piese
deschise, acestea sunt afisate in caseta de
grup Part/Assembly to Insert din fereastra de
proprietatis a functiei Insert Component.
Daca printer ele se regaseste piesa sau
subansamblul care trebuie inserat, selectati-o
si efectuati clic in ecranul graphic pentru a o
adauga. Daca nu , apasati butonul Browse
pentru a cauta si deschide fisierul in cauza.
2. Daca piesa trebuie inserata de mai multe ori ,
sau trebuie sa inserati in continuare alte
componente, apasati butonul Keep Visible

pentru a mentine fereastra de

proprietatis deschisa.
3. In caseta de grup Options,puteti actiona
asupra casetei Start command when creating
new assembly. Daca este bifata, de fiecare
data cand veti deschide un fisier ansamblu
nou, se va deschide automat fereastra de
proprietati a functiei Inset Component.
4. Daca bifati caseta Graphics Preview, in
ecranul gradic va fi previzualizata componenta care urmeaza a fi introdusa in
ansamblu.

Inserarea componentei cand fisierul acesteia este deschis

Trebuie sa fie deschise atat componenta sau un alt ansamblu care o contine , cat
si ansamblu in care trebuie introdusa.
1. Din meniul principal selectati Window, apoi Tile Horizontally sau Tile Vertically.
2. In fereastra componentei, trageci cu mouse-ul iconul componentei din fereastra
caracteristicilor in ecranul graphic al ansamblului. Daca inserati o piesa si nu
un subansamblu, puteti trage piesa ca atare din ecranul ei grafic in ecranul
ansamblului destinatie. Daca exista mai multe configuratii ale componentei,
puteti selecta care dintre ele sa fie adaugata. In fereastra sursa , activati
 managerul de configuratii (clic pe butonul ) si trageti configuratia dorita in
fereastra destinatie.

Adaugarea componentelor din Windows Explorere

1. Se deschide Windows Explorer si se navigheaza in folderol in care se gaseste

componenta.
2. Se trage cu mouse-ul iconul fisierul componentei in ecranul graphic al
ansamblului. Daca exista mai multe configuratii ale componentei, se va
deschide caseta de dialog Select a configuration

Adaugarea coomponentelor din Internet Explorer

O piesa poate fi adaugata tragand o legatura de tip hyperlink din Internet Explorer
in ecranul graphic al ansamblului. Daca veti trage un subansamblu sau un fisier zip, ele
se vor deschide in propriile lor ferestre , fara a deveni componente ale ansamblului.
Cand eliberati legatura trasa in ecranul graphic, se deschide caseta de dialog Save
As… care va permitte sa salvati pies ape calculatorul propriu. De asemenea, daca exista
mai multe configuratii ale componentei , se va deschide caseta Select a configuration.

Adaugarea unei componente deja inserate

Exista situatii in care doriti sa adaugati aceeasi componenta de mai multe ori. Dup
ace ati inserat-o prima data, tineti apasata tasta Ctrl si trageti din nou componenta in
ecranul graphic, fie din fereastra caracteristicilor, fie tot din ecranul graphic.
Pentru a sterge o componenta , selectati-o si apasati tasta Delete, sau efectuati
clic dreapta pe aceasta si selectati Delete din meniul rapid.

SALVAREA ANSAMBLULUI SI A ELEMENTELOR COMPONENTE

Atunci cand salvati un ansamblu, programul salveaza denumirea fiecarei

componente si calea catre fisierul acesteia. Din acest motiv, operatii precum redenumirea
fisierelor respective sau mutarea lor in alte foldere trebuie abordate cu precautie.
Pentru a salva un ansablu, in meniu principal selectati File , apoi una din optiunile:
 Save: sunt salvate atat ansamblul cat si eventualele modificari aduse
componentelor acestuia.
 Save as : este salvata o copie a ansamblului, existand posibilitarea
modificarii atat a denumirii fisierului cat si alocatiei acestuia. Veti lucra in
continuare in noul fisier. Fisierul original este inchis fara a fi salvat.
 Save as copy: aceasta optiune se gaseste in caseta de dialog Save As si va
permite sa salvati o copie a ansamblului, cu deosebirea ca veti lucra in
continuare in fisierul origina.

INLOCUIREA COMPONENTELOR ANSAMBLULUI

Inprocesul de proiectare, ansamblurile pot suferi numeroase modificari , aspect

des intalnit cu deosebire in cazul lucrului in echipa, cand fiecare utilizator este responsabil
pentru anumite piese sau subansambluri.
Nu rare sunt cazurile in care unele componente trebuie inlocuite cu replicile lor
modificate. Exista si posibilitatea inlocuirii unei piese cu un subansamblu, sau a uneia sau
mai multor instante ale une piese deodata.
 Pentru a inlocui una sau mia multe componente parcurgeti pasii urmatori:
1. Pe bara Assembly apasati butonul Replace Components , selectati File,
Replace, sau efectuati clic dreapta pe componenta si alegeti poriunea Replace
Components.
2. In fereastra cu proprietatis, activati caseta Replace these component(s) , apoi
selectati componentele care trebuie inlocuite. Daca doriti sa inlocuiti toate
instatntele unei componente, bifati caseta All instances.
3. Activati caseta With this one si apasati butonul Browse pentru a localiza fisierul
noii componente.
4. In caseta de grup Options, Configuration, selectati Match name pentru ca
programul sa incerce sa potriveasca denumirea configuratiei componentei vechi cu
o configuratie a noii componente, spre deosebire de Manually select, cand
utilizatorul trebuie sa faca “manual” aceasta identificare.
5. Selectati Re-attach mates pentru ca programul sa incerce sa redefineasca
eventualele legaturi (mates) cu alte componente ale ansamblului.
6. Apasati butonul Ok.

Daca lucrati in echipa si anu aveti decat acces de tipul Read-only la fisierele unor
componente, va trebui totusi ca periodic sa reincarcati aceste fisiere pentru a vizualiza
ansamblul cu ultimele modificari efectuate de colegi asupra lor. In acest scop, in fisierul
ansamblu sau intru-un document part, selectati File ,Reload si activati optiunea Open as
read-only daca nu dorita sa salcati eventualele modificari ( atunci cand aces lucru v-ar fi
permis).

Daca aveti dreptul de modificare a unui subansamblu si in reincarcati

read-only, veti avea totusi in continuare drepturi de modificare asupra
elementelor lui componente. Pentru a renunta la aceste dreptui va trebui
sa reincarcati fiecare componenta ca read- only .

DATE STATISTICE PRIVIND ANSAMBLUL

Pentu a afla rapid informatii desprea ansamblu, cum ar fi numarul total de

componente, numarul de piese si subansambluri u o singura aparitie,
numarul componentelor suprimate etc. , apasati butonul Statistic de pe
bara Tools.

MODIFICAREA PROPRIERATILOR COMPONENTELOR

Vizualizarea sau modificarea proprietatilor componentelor unui ansamblu se

fac astfel:
1. In fereastra caracteristicilor, efectuati clic dreapta pe denumirea
componentei si selectati Component, Properties. Se deschide caseta
Component Properties.
2. In caseta text Component Name este afisat numele piesei. De obicei,
aceasta este read-only, caz in care trebuie sa dezactivati caseta Update
component names when documents are replaced din caseta External
References.
3. Instance ID: cand componenta este inserata pentru prima data in
ansamblu, Instance ID primeste valoarea 1. Pentru fiecare inserare
ulterioara , Instance ID este incrementat cu o unitate.
 4. In gurpul Configuration specific properties sunt afisate diverse
proprietatis, in functie de tipul componentei selectate.
5. In grupul Referenced configuration poate fi aleasa o alta configuratie a
componentei.
6. Alte optiuni stabilesc starea componentei (suppressed, resolved,
lightweight), culoarea (butonul Color), sau apartenenta la tabelul de
componenta din desenul de ansamblu realizat pe baza ansamblului
curent.

NOTIUNI PRIVIND ARANJAREA COMPONENTELOR

De indata ce o componenta a fost introdusa intr-un ansamblu, ea poate fi

mutate sau rotita, operatii necesare pentru plasarea ei intr-o pozitie aproximatica
relative la celelalte componente. Ulterior, ea trebuie asezata précis cu ajutorul unor
relatii de legatura, numite mates. Pe masura ce legaturile sunt adaugate, raman tot
mai putine grade de libertate neconstranse pentru componenta in cauza,
Incercarea de a o muta sau roti manual arata acum care sunt aceste grade de
libertate.
Dupa cum aminteam in paragraful anterior(adaugarea componentelor in
ansamblu) este de preferat ca una din piesele introduce in ansamblu ( de obicei
prima) sa fie fixa. Gradele ei de libertate pot fi constranse fata de planele
componentelor pe masuta ce sunt adaugate diferite relatii.
Pentru a fixa sau elimina de constrangeri o piesa efectuati clic dreapta pe
aceasta in ecranul graphic si selectati Fix, respective Float.

MUTAREA SAU ROTIREA COMPONENTELOR

Nu pot fi mutate sau rotite decat componentele care nu au toate gradele de

libertatea constranse.
Mutarea sau rotirea unei componente cu triada

1. Efectuati clic dreapta pe componenta si selectati optiunea Move with

Triad.
 2. Trageci cu butonul stang al mouse-ului de axele triadei
pentru a muta piesa, sau cu butonul din reapta pentru a roti.

3. Trageti de sectoarele unghiulare ae triadei pentru a deplasa

componenta in planul corespunzator acelui sector.
4. Aliniati triada cu o muchie sau o fata plana, tragand-o de origine

si plasand-o peste muchia sau fata respective.

5. Efectuati clic dreapta pe centrul triadei si alegeti una din urmatoarele
optiuni:
 Show Translate Delta XYZ Box: afiseaza o caseta cu trei valori
absolute, care una pentru fiecare directie de deplasare. Astfel, mutarea
componentei se poate face pe distante precise, modificand aceste valori ,
apoi apasand butonul OK care apare in aceeasi caseta.
 Show Translate Delta XYZ Box: afiseaza o caseta asemanatoare, cu
mentiunea ca cele trei valori sunt initial zero, intrucat de aceasta date nu
mai eeste vorba de coordinate absolute ci de cele relative la pozitia initiala a
triadei. Astfel, utilizatorul poate indica direc cu ce distante trebuie deplasata
piesa pe fiecare dintre cele 3 axe.
 Show Translate Delta XYZ Box: la fel ca si optiunea anterioara, cu
deosebirea ca este vorba despre rotatie.
 Align to Component sau Align to Assembly : aliniaza axele triadei cu
axele componentei sau ansamblului.

Mutarea sau rotirea cu ajutoru ferestrei de proprietatis

1.Pe bara Assembly, apasati butonul Move Component pentru mutare, sau
Rotate Components pentru rotire. Indiferent pe care l-ati apasat, in fereastra de
proprietatis sunt afisate atat caseta de grup Move cat si Rotate. Totusi , veti
observa ca numai una poate fi activate la un moment dat.
2.In ecranul graphic, selectati una sau mai multe componente.
3.Daca este activate functia Move, in caseta lista cu acelasi nume din
fereastra de proprietatis selectati una din optiunile:
 Free Drag: trageti componenta cu mouse-ul in orice directie;
 Along Assembly XYZ: trageti componenta de-a lungul unei axe a
ansamblului ( pentru o orientare mai usoara, este afisat sistemul de
coordinate al ansamblului). Pentru a selecta axa de-a lungul careia
trebuie sa se faca deplasarea, initial efectuati clic in dreptul ei, pe o
muchie paralela cu axa , sau pe o fata plana perpendicular ape acea
axa.
 Along Entity: daca selectati o muchie, o axa sau un segment al unei
schite, componenta va putea fi deplasata de-a lungul acesteia. Daca
este un plan sau o fata plana este blocata doar deplasarea
perpendicular ape plan.
 By Delta XYZ: in casetele Δx, Δy si /sau Δz, specificai distantele cu
care trebuie deplasata piesa, apoi butonul Apply.
  To XYZ Position: selectati un punct al componentei care va fi mutate,
specificatii coordonatele X,Y,si Z ale punctului in care aceasta
trebuie sa ajunga , apoi apasati butonul Apply. Daca selectati altceva
decat un vertex sau un punct apartinand componentei atun originea
piesei va fi acea care ajunge la coordonatele specificate.
Coordonatele specificate sunt raportate la originea sistemului de
coordinate al ansamblului.
4. Daca este active functia Rotate, dintri optiunile de mai sus raman active
doar Free Drag si By Delta XYZ, aparand in plus About Entity, unde se pot
sfecifica cele trei unghiuri cu care componenta poate fi rotita in jurul
elementului selectat.
5. In caseta de grup Options, activati Collision Detection daca doriti ca
piesele deplasate sa se opreasca atunci cand apare contactul cu alte
componente.
6. In caseta de grup Advance Options, bifati This configuration, pentru a
aplica deplasarea doar asupra configuratiei curente a piesei.

Reamintim ca o componenta poate fi mutate doar pe directiile pe care

gradele ei de libertate nu sunt constranse de eventualele legaturi.

LEGATURI STANDARD

Pozitia componentelor in cadrul ansamblului este

definite de legaturi geometrice, cu ajutorul carora sunt
blocate anumite grade de libertate. Dupa definirea
tuturor legaturilor, poate fi vizualizata comportarea
intrebului ansamblu. Functia care realizaeaza aceste
legaturi se numeste Mate si poate fi accesata prin
apasarea butonului de pe bara Assembly, sau
selectand Insert, Mate din meniul orincipal. In fereastra
de proprietati a functiei , caseta de grup Mate
Selections afiseaza elementele geometrice selectate
(linii,arce,puncta, plante e.t.c.), apartinand unor piese
diferite, intre care trebuie stabilita o relatie.
Caseta de grup Standard Mates afiseaza
permanent toate tipurile de legaturi: coincidenta, unghi
de intersectie. Totusi, la un moment dat, numai
legaturile posibile sunt activate. De exemplu, daca snt
selectate doua muchii apartinand a doua piese diferite,
optiunile Tangent si Concentric vor fi inactive.
Tot in caseta Standard Mates exista optiunile
Aligned si Anti-Aligned, Prima plaseaza componentele
astfek incat vectorii normali la fetele selectate sa aiba
sensuri opuse. Caseta de grup Advanced Mates va
face obiectul unor discutii ulterioare.
Caseta de grup Mates contine toate legaturile
adaugate in erapa curenta , sau toate legaturile
selectate pendru editare.
Pentru a edita mai multe legaturi intr-
o singura etapa selectati-le folosind
tasta Ctrl, efectuati click dreapta pe
 una din ele si alegeti optiunea Edit
Feauture

In caseta de grup Options exista urmatoarele optiuni:

 Add to new folder : cand este activate, relatia curenta va fi create intr-un
folder nou din grupul Mates ( ) din fereastra caracteristicilor.
 Show pop-up toolbar: cand este activate, de fiecare data cand sunt create

sau editate legaturi apare bara cu optiuni langa

cursor.
 Show preview: daca este activate, programul va arata o previzualizare a
modului in care se aseaza piesele.
 Use for posiioning only: legatuirle definite servesc doar pentru asezarea
temporara a pieselor. Dup ace inchideti fereastra de proprietatis ele dispar
( nu se regasesc in grupul Mates din fereastra caracteristicilor)

LEGATURILE SMART MATES

Legaturile Smart Mates pot fi create automat la inserarea piesei in ansamblu,

prin tragerea piesei intr-un anumit mod din fereastra ei in fereastra ansambluilui. Tipul
piesei inserate determina tipul legatuii realizate.

Legaturi automate bazate pe elementele geometrice ale modelelor

Pentru a crea automat legaturi utilizand entitatile geometrice ale modelelor,

efectuati pasii urmatori:
1. Deschideti atat fisierul part cat si pe cel de tip assembly si selectati Window,
Tile Horizontally sau Tyle Vertically dupa caz.
2. “ Apucati” modelul cu mouse-ul de unul din urmatoarele tipuri de elemente:o
muchie liniara sau circulara, o axa temporara, un vertex, o fata plana, o fata conica
sau cilindrica.
3. Trageti piesa in ecranul graphic al ansamblului. De cate ori cursorul trepe pe
deasupra unei entitati geometrice (linie, arc, plan etc.) apartinand unei alte
componente din ansamblu , care poate genera un tip de legatura cu elemental
geometric de care este tras modelul, aceasta isi schimba forma. O previzualizare a
piesei “sare” in pozitia corespunzatoare tipului de legatura. Daca piesa este aliniata
invers apasati tasta Tab..
4. Eliberati piesa. Legaturile sunt create automat in folderul Mates din fereastra
caracteristicilor.

Tipurile de legaturi care pot fi create automat seunt prezentate in tabelul de mai
jos
 Elemente combinate Tip legatura Forma cursor

Doua muchii liniare Coincidenta

Doua fete plane Coincidenta

Doua vertexuri Coincidenta

Doua fete conice sau

cilindrice, doua axe ale
acestora, sau o fata Concentricitate
conica sau cilindrica si o
axa
Doua muchii circulare ( nu Concentricitatea fetelor
este necesar sa fie cercuri conice si coincidenta fetelor
complete) plane adiacente

Legaturi create automat pe baza caracteristicilor modelelor

Pot fi adaugate automat relatii si intre doua piese din care una prezinta o decupare
iar cealalta – un adios ( alezaj-arbore). Exista insa urmatoarele conditii:
 Caracteristicile trebuie sa fie realizate prin extrudare sau revolutie;
 Fetele curbate trebuie sa fie din acelasi tip : fie legatura cilindru –cilindru, fie
con-con , dar nu cilindri si con.
 Fiecare piesa trebuie sa aibe cate o fata plana adiacenta fetelor curbate.
De exemplu, daca legati prin aceasta metoda fata cilindrica a unui surub de fata
cilindrica a gaurii, veti crea practice si o a doua legatura – intre fata planadela capatul
inferior al surubului si fata plana de la capatul superior al surubului va deveni de
asemenea coplanara cu fata plana de la capatul superior al gaurii. Daca legati fata conica
a surubului de fata conica a gautii, fata plana de la capatul superior al surubului va deveni
de asemenea coplanara cu fata plana de la capatul superior al gaurii. Si cea de a tria
posibilitate , daca surubul este creat dintr-o singura bucata prin revolutie si incercati sa-l
potriviti cu una din fetele gaurii, atunci si fetele plane superioare ale celor doua piese vor fi
coincinete. De fapt coincidenta va fi aplicata intre planele care contin muchiile circulare cu
cea mai mare raza.

Legare automata pe baza caracteristicilor

 a) legarea automata a unui surub realizat prin b) vedere in sectiune: fetele plane
superioare
revolutie, de gaura de surub corespunzatoare ale surubului si piesei sunt
coplanare

Pentru a crea automat legaturi pe baza caracteristicilor pieselor, procedati astfel :

1. Asezatiferestrele piesei si ansamblului in modul Tile.
2. Trageli cu mouse-ul denumirea piesei din fereastra caracteristicilor a fisierului
part,
in ecranul grafic al ansamblului. Cand cursorul trece peste o alta fata cilindrica sau
conica, forma lui se schimba devenind O previzualizare a piesei "sare" la locul potrivit.
Daca trebuie sa schimbati alinierea piesei, apasati tasta Tab.
2. Eliberati piesa. Daca verificati folderul Mates din fereastra caracteristicilor veti
observa ca au fost create doua legaturi; Concentric (intre cele doua fete curbe)
si coincident (intre felele plane adiacente celor doua fele curbe).

Legituri automate bazate pe sabloane circulare

Existd cazuri speciale in care pot fi create pana la trei legaturi automate deodata. Fiecare
piesa trebuie sa aiba un sablon circular de gduri sau adaosuri cilindrice, plasate pe o fata
circulara plana. Aceasta procedura presupune parcurgerea urmatoarei etape:
1. Deschideti fisierele componentei si
ansamblului, apoi selectati Window, Tile
Horizontally sau Tile Vertically (dupa caz).
2. Trageti componenta in ansamblu
utilizand muchia circulara. Cand
cursorul ajunge deasupra altei muchii
circulare, forma lui se schimba (v.
figura alaturata). O previzualizare a
piesei “sare” in pozitia
corespunzatoare.
3. Apasati tasta Tab pentru a roti piesa,
aliniind-o cu sablonul de gauri sau
adaosuri corespunzator, apoi eliberali
butonul mouse-ului. Sunt adaugate
urmatoarele legaturi: coincidenta intre
fetele cilindrice, coincidenta intre fetele
plane adiacente si daca este posibil,
concentricitate intre sabloanele celor doua
componente.

Legaturi de referinta

Legiturile de referinta precizeaza un set de entitati ale unei componente care pot fi
utilizate pentru legarea automata in cadrul
ansamblului. Sa facem un exercitiu simplu:
1. Desenati doua piese simple, ca in
figura alaturata, unde diametrul axului
este mai mic sau egal cu diametrul
gaurii.
2. In cazul cilindrului ,
selectati Insert ,
Reference
Geometry, Mate
Reference, In caseta
Reference Name din
fereastra de
proprietati scrieti Ax.
In caseta Primary
Reference Entity
selectati fata
cilindrica a axului,
apoi Concentric in
caseta Mare Reference Type . Selectati o fata plana de capat a cilindrului.
Numele acesteia ca apare in caseta Secondatu Reference Entity. Precizati pentru
ea legatura de tip Coincident (vezi figura alaturata), apasati OK. In fereastra
caracteristicilor a aparut folderol Mare Referances.
Repetati aceste operatii pentru piesa in forma de placa unde, pentru fata cilindrica,
precizati Concentric, iar pentru una dintre fetele plane adiacente gaurii precizati
Coincident. Si in acest caz denumirea referintei trebuie sa fie tot Ax. Salvati
piesele.
3. Creati un ansamblu in care introduceti pentru inceput placa. Puneti ferestrele in
modul Tile Horizontally si trageti axul in fisierul ansamblu, peste placa. Observati
ca axul este plasat automatin alezajul placii. Daca alinierea nu este corecta ,
apasati tasta Tab. Programul s-a folosit de legaturile pe care le-ati creat anterior.
De fiecare data cand acest ax va fi introdus intr-un ansamblu, programul va cauta
sa identifice daca acolo exista o alta componenta care are o legatura de referinta
cu acelasi nume si acelasi tip de legaturi predefinite.

Legaturi de referinta create pentru componentele care urmeaza sa se

imbine trebuie sa aiba acelasi nume, sa fie de acelasi tip si precizate in
aceeasi ordine ( inexemplul de mai sus ambele se numesc Ax, sunt de tipul
Concentric respective Coincident, fin precizate in aceasta ordine pentru
ambele piese )

Trebuie aduse in discutie cateva observatii privind utilizarea legaturilor de referinta:

 Pot fi adaugate la componente de tip piesa sau subansamblu. In ultimul caz,
pot fi selectate elemente geometrice apartinand subansamblului ( de
exemplu, un plan definit in ansamblu si nu atunci cand ati construit o piesa
componenta a acestuia ), dar si elemente geometrice apartinand pieselor
componente.
 Pot fi definite mai multe legaturi de refetinta pentru aceeasi componenta,
fiecare cu alt nume. Ele se vor regasi in folderol Mate References din
fereastra caracteristicilor.
 Fiecare legatura de referinta poate include maxim trei legaturi predefinite.
In axemplul de mai sus am utilizat doar care doua pentru fiecare piesa.

Pentru a define o legatura de referinta, procedati astfel:

1. Apasati butonul Make Reference de pe bara Reference Geometry, sau selectati
din meniul principal Insert, Reference Geometry, Mare Reference.
2. In fereastra de proprietatis completati cele trei casete de grup Reference Entity
dupa modelul din exemplul de mai sus.In Casetele Reference Entity puteti
 selecta plane, fete ale modelului , muchii, linii de axa sau axe temporare,
Vertexuri.
3. Apasati butonul OK.
In cadrul unui ansamblu, dintr-o legatura existenta puteti crea o legatura de
referinta pentru o componenta:
1. Editati componenta in contextual ansamblului (selectati-o si apasati butonul Edit
Component de pe bara Assemblies).
2. Apasati butonul Mate Reference de pe bara Reference Geometry.
3. In caseta de grup References to Capture din fereastra de proprietatis, selectati
o entitate sau o legatura, dupa caz.
4. Scrieti o denumire in caseta Reference Name si apasati butonul OK.

Crearea legaturilor automate prin deplasarea unei componente in cadrul

ansamblului

Legaturile automate pot fi create si prin deplasarea unei componente in

cadrul ansamblului, chiar daca aceasta are deja definite alte legaturi .Evident,
componenta se va deplasa in limita gradelor de libertate libere. Exista doua
metode de creare a acestor legaturi :

Prin tragere directa cu mouse-ul:

1. Tineti apasata tasta Alt si trageti componenta peste elemental cu care doriti
sa se realizeze legatura ( de exemplu, peste o fata plana a altei
componente). Cursorul isi schimba forma, in concordanta cu tipul legaturii
care va fi create.
2. Eliberati componenta pentru a crea legatura automata.

Cu ajutorul functiei Move Component:

1. Apasati butonul Move Component de pe bara Assembly.
2. In caseta de grup Move din fereaastra de proprietatis a functiei, apasati
butonul Smart Mates.
3. Efectuati dublu clic pe componenta, apoi selectati un alt element cu ajutorul
caruia doriti sa fie create legatura.

Indiferent de metoda aleasa, este posibil sa apara bara cu optiuni Mate.

Aceasta nu este afisata atunci cand sistemul creaza automat doua sau mai multe
legaturi deodata.
Creati un ansamblu nou in care introduceti mai intai placa apoi axul desenate la
exercitiul de la paragraful “Legaturi de referina” .Plasati axul intr-o pizitie aleatoare,
fara a-l potrivi pentru moment cu placa. Apasati butonul Move Component, apoi
butonul Smart Mates din fereastra de proprietatis. Efectuati dublu clic pe ax, apoi
selectati fata placii. Vor fi create automat doua legaturi : coincidenta intre axele
temporare ale axului si alezajului din placa, precum si coincidenta intre o fata plana
a axului si fata selectata a placii.

LEGATURI AVANSATE

Legaturi cama-tachet

Aceastea sunt legaturi de tangenta sau cincidenta. Ele va permit sa potriviti

un cilindru, un plan sau un punct cu o serie de fete tangente intre ele, obtinute prin
extrudare ( asa cum sunt fetele unei came ). In figura de mai jos se observa ca
indifferent de pozitia camei , ea este urmarita de cei trei tachetic cu diferite
suprafete de contact

Crearea acestor legaturi se face astfel:

1. Constrangeti cama si tachetul astfel incat sa le lasati doar gradele de
libertate necesare .
2. Apasati butonul Mate de pe bara Assembly si selectati caseta de grup
Advenced Mates pentru a o vizualiza ( in mod normal, optiunile
acesteia sunt ascune )
3. Selectati optiunea Cam.
4. Selectati fetele tangente care definesc profilul camei . Denumirile le
vor fi afisate in caseta Entities to Mate din caseta de grup Mate
Selections.

Efectuati clic dreapta pe o fata a profilului si alegeti

optiunea Select Tangenty. Vor fi selectate astfel toate
fetele dintr-o data.

5. Efectuati clic in caseta Com Follower din caseta de grup Mate

Selections, apoi selectati vertexul sau suprafata de contact a
techetului.
6. Apasati butonul OK.

Legaturi roata conducatoare – roata condusa

Aceste tipuri de legaturi forteaza doua componente sa se roteasca una in

raport cu cealalta, in jurul unor axe, cu un anumit raport de transmitere. Pentru a
specifica axele de rotatie, pot fi selectate
direct axele sau suprafetele cilindrice sau
conice corespunzatoare. Componentele
se pot roti si in jurul unor muchii liniare.
Nu este obligatoriu ca piesele ce se
rotesc sa fie neaparat roti, ci oricare doua
componente ale ansamblului. Pentru a
adauga acest tip de legaturi, procedati
astfel:
1. Constrangeti axele celor doua
componente, astfel incat sa nu
se deplaseze una fata de
cealalta.
 2. Apasati butonul Mate de pe bara Assembly si selectati caseta de grup
Advanced Mates.
3. Selectati optiunea Gear.
4. Specificati raportul de transmitere in casetele Ratio. Daca este cazul,
bifati caseta Reverse pentru ca elementele sa se deplaseze in sens
incers una fata de cealalta.
5. Activati caseta Mate Selections si selectati axele de rotatie ale celor
doua componente, apoi apasati OK.
6. Folositi functia Move Component pentu a roti o componenta si observati
modul in care se misca cea de a doua componenta a ansamblului.

Legaturi de definire a domeniului miscarii

Programul pune la dispozitie posibilitatea de definire a domeniului de

translatie si /sau rotatie aunei componente in raport cu cealalta. Se specifica o
pozitie de start, dupa care se introduce limitele maxima si minima.
1. Apasati butonul Mare de pe bara Assembly si selectati caseta grup
Advanced Mates.
2. Selectati elementele componentelor care vor servi stabilirii demeniului de
miscare (de exemplu doua fete plane, o axa si un plan, doua muchii etc.)
3. Apasati Distance sau Angle si specificati distanta sau unghiul de start.
Daca este nevoie, bifati Flip Dimension pentru a inversa pozitia
componentei.
4. Stabiliti limitele maxima si minima apoi apasati butonul OK.

Legaturi de simetrie

O legatura de simetrie forteaza doua componente identice sa fie simetrice

in raport cu un plan sau cu o fata plana a unei componente, sau cu un plan al
ansamblului. In cadrul acestor tipuri de legaturi este permisa selectarea
urmatoarelor categorii de elemente : vertexuri sau puncta ale unor schite, linii
( muchii, axe, segmente apartinand unor schite ), plane sau fete plane, sfere sau
raze egale, cilindri cu raze egale.
Simetria nu presupune oglindirea componentei in raport cu planul de
simetrie. Componenele simetrice pot fi total diferite( cu exceptia pieselor cilindrice
sau sferice), doar anumite componente ale lor ( fete, muchii, puncta etc ) avand o
relatie de simetrie
O astfel de legatura este generate prin apasarea butonului Symmetric din
caseta de grup Advanced Mates. Ulterior, cu caseta Entities to Mate activate, se
selecteaza elementele care trebuie sa fie simetrice. Se activeaza apoi caseta
Symmetry Plane si se selecteaza planul de simetrie. In figura urmatoare, fetele
interioare ale pieselor sunt simetrice in raport cu planul Top. Se observa ca cele
doua piese sunt “in opozitie” una in raport cu cealalta, ca urmare a faptului ca doar
fetele sunt simetrice, celelalte fete apartinand uneia dintre piese putand fi orientate
oricum fata de “perechile” lor de pe cealalta piesa.
VIZUALIZAREA LEGATURILOR

Toate legaturile create in cadrul unui ansamblu se gasesc in folderol Mates

din fereastra caracteristicilor. Totusi , de cele mai multe ori, numarul acestora este
mare utilizatorului fiindu-I dificila identificarea anumitor legaturi . Exista mai multe
posibilitati de rezolvare a acestei probleme, cele mai utilizate fiind urmatoarele: