NĂTRUȚ GEORGETA

ANUL III A AMF

STRESUL PSIHOLOGIC ȘI CANCERUL

Stresul psihologic reprezinta ceea ce simt oamenii cand se

afla sub presiune mintala, fizica sau emotionala. Desi este
normal sa experimentati din cand in cand un anumit nivel de
stres psihologic, persoanele care au un nivel ridicat de stres
psihologic sau care il experimenteaza in mod repetat pe o
perioada lunga de timp pot dezvolta probleme de sanatate
mintala si / sau fizica.

Stresul poate fi cauzat atat de responsabilitatile zilnice, de evenimentele de

rutina, cat si de evenimentele mai neobisnuite, cum ar fi un traumatism sau o
boala in sine sau la un membru apropiat al familiei.

Cand oamenii simt ca nu sunt in masura sa gestioneze sau sa controleze

schimbarile cauzate de o anumita boala incurabila sau de activitatile normale
de viata, se afla in dificultate.

Stresul a devenit din ce in ce mai recunoscut ca un factor care poate

reduce calitatea vietii pacientilor cu cancer. Exista chiar si unele
dovezi ca suferinta extrema este asociata cu rezultate clinice mai slabe.
Sunt disponibile chiar si ghiduri clinice pentru a ajuta medicii si
asistentele sa evalueze nivelurile de suferinta si sa ajute pacientii sa o
gestioneze mai eficient.

Cum reactioneaza corpul in timpul stresului?

Corpul raspunde la presiunea fizica, mintala sau emotionala prin eliberarea

hormonilor de stres (cum ar fi epinefrina si norepinefrina) care cresc tensiunea
arteriala, accelereaza ritmul cardiac si cresc nivelul zaharului din sange. Aceste
schimbari ajuta o persoana sa actioneze cu o forta si o viteza mai mare pentru a
scapa de o amenintare perceputa (apare raspunsul fight or flight, adica lupta sau
fuga).

Cercetarile au aratat ca persoanele care sufera de stres intens si pe termen lung

(adica cronic) pot avea probleme digestive, de fertilitate, urinare si pot prezenta
un sistem imunitar slabit. Persoanele care sufera de stres cronic sunt, de
NĂTRUȚ GEORGETA
ANUL III A AMF
asemenea, mai predispuse la infectii virale, cum ar fi gripa sau raceala obisnuita,
si au dureri de cap, probleme de somn, depresie si anxietate.

Stresul psihologic poate provoca cancer?

Desi stresul poate provoca o serie de probleme de sanatate fizica, dovezile ca

aceasta poate provoca cancer sunt destul de slabe. Unele studii au indicat o
legatura intre diferiti factori psihologici si un risc crescut de a dezvolta cancer,
dar altele nu.

Legaturile aparente dintre stresul psihologic si cancer ar putea aparea in mai

multe moduri. De exemplu, persoanele stresate pot dezvolta anumite
comportamente, cum ar fi fumatul, consumul excesiv de alcool, care cresc riscul
de cancer al unei persoane. Pe de alta parte, o persoana care are o ruda
diagnosticata cu cancer poate avea un risc mai mare de a dezvolta cancer din
cauza unui factor de risc mostenit, dar nu din cauza stresului indus de
diagnosticul membrului familiei.

Cum afecteaza stresul psihologic persoanele care au cancer?

Persoanele care au cancer pot considera efectele fizice, emotionale si sociale

ale bolii ca fiind stresante. Cei care incearca sa-si controleze stresul cu
comportamente riscante precum fumatul sau consumul de alcool sau care devin
mai sedentare, pot avea o calitate a vietii mai slaba in urma tratamentului. In
schimb, persoanele care sunt capabile sa utilizeze strategii eficiente pentru a face
fata stresului, cum ar fi tehnicile de relaxare si gestionarea stresului, s-au dovedit
a avea niveluri mai scazute de depresie, anxietate si ale simptomelor legate de
cancer si legate de tratamentul acestuia. Cu toate acestea, nu exista dovezi ca
gestionarea cu succes a stresului psihologic imbunatateste
supravietuirea cancerului.

Totusi, dovezile studiilor experimentale sugereaza ca stresul psihologic poate

afecta capacitatea unei tumori de a creste si de a se raspandi. De exemplu, unele
studii au aratat ca atunci cand soarecii purtatori de tumori erau tinuti inchisi sau
izolati de alti soareci – conditii care maresc stresul – tumorile lor aveau mai
multe sanse sa creasca si sa se raspandeasca (metastaza). Intr-un set de
experimente, tumorile transplantate in placutele de grasime mamara ale
soarecilor au avut rate mult mai mari de raspandire la plamani si ganglioni
limfatici daca soarecii erau stresati cronic decat daca soarecii nu erau stresati.
Studiile efectuate la soareci si la celulele canceroase umane cultivate in
laborator au descoperit ca hormonul stresului, norepinefrina, parte a sistemului
de raspuns de lupta sau fuga al organismului, poate promova angiogeneza si
metastaza.
NĂTRUȚ GEORGETA
ANUL III A AMF
Intr-un alt studiu, femeile cu cancer de san triplu negativ care fusesera tratate
cu chimioterapie neoadjuvanta au fost intrebate despre utilizarea de beta-
blocante, medicamente care interfereaza cu anumiti hormoni ai stresului, inainte
si in timpul chimioterapiei. Femeile care au raportat utilizarea beta-blocantelor
au avut o sansa mai mare de a supravietui tratamentului impotriva cancerului
fara recidiva decat femeile care nu au raportat utilizarea beta-blocantelor. Cu
toate acestea, nu a existat nicio diferenta intre grupuri in ceea ce priveste
supravietuirea generala.

Desi nu exista inca dovezi puternice ca stresul afecteaza in mod direct

rezultatele cancerului, unele date sugereaza ca pacientii pot dezvolta un
sentiment de neputinta sau lipsa de speranta atunci cand stresul devine
coplesitor. Acest raspuns este asociat cu rate mai mari de deces, desi
mecanismul pentru acest rezultat este inca neclar. Poate ca persoanele care se
simt neputincioase sau fara speranta nu cauta tratament atunci cand se
imbolnavesc, renunta prematur sau nu respecta terapia potential utila, se
angajeaza in comportamente riscante, cum ar f consumul de droguri sau nu
mentin un stil de viata sanatos, rezultand in deces prematur .

Cum pot oamenii care au cancer sa invete sa faca fata stresului

psihologic?
Sprijinul emotional si social poate ajuta pacientii sa invete sa faca fata stresului
psihologic. Un astfel de sprijin poate reduce nivelurile de depresie, anxietate si
simptomele legate de boala si tratament in randul pacientilor.

Abordarile pot fi:

Antrenament in relaxare, meditatie sau gestionarea stresului

Consiliere sau terapie

Sedinte de educatie despre cancer

Sprijin social intr-un cadru de grup

Medicamente pentru depresie sau anxietate

Exercitii fizice
NĂTRUȚ GEORGETA
ANUL III A AMF
Unele organizatii recomanda ca toti pacientii cu cancer sa fie examinati pentru a
detecta stresul psihologic la inceputul tratamentului. Alti specialisti recomanda,
de asemenea, re-screening in puncte critice de-a lungul cursului tratamentului.
Furnizorii de asistenta medicala pot utiliza o varietate de instrumente de
screening, cum ar fi o scala de distres sau un chestionar de screening, pentru a
evalua daca pacientii cu cancer au nevoie de ajutor pentru a-si gestiona emotiile.
Pacientii care prezinta suferinta moderata pana la severa sunt, de obicei
directionati catre resursele adecvate, cum ar fi un psihoterapeut sau un psihiatru.