Medica ia antidepresiv considerente farmacologice

Dup cum se cunoa te, una din problemele n materie medical ale acestui secol este stresul. Ne afecteaz via a de zi cu zi, ntr-o mai mic sau mai mare m sur , i poate conduce la alte afec iuni, mult mai grave, precum depresia. Ce sunt antidepresivele? Antidepresivele sunt principii active indicate, n primul rnd, pentru tratamentul simptomatologiei din depresia major i episoadele depresive din tulburarea bipolar . Alte utiliz ri: simptomele depresive secundare unor probleme medicale, fobia social , tulburarea anxioas , atacurile de panic , sindroame obsesivo-compulsive, tulbur ri afective sezoniere, depresii postpartum. S-a constatat prin studii ca atunci cnd ele sunt utilitzate cum trebuie, 50% pn la 70% din pacien ii cu depresie major r spund bine la tratament dac diagnosticul este corect, pacientul tolereaz medicamentul, sunt folosite doze i durate de administrare adecvate. Se pare c mul i clinicieni folosesc doze prea reduse. De exemplu n cazul inhibitorilor selectivi ai recapt rii serotoninei curbele doz -efect sunt n general plate, adic pacien ii r spund la tratament pe m sur ce li se administreaz 40 mg fluoxetin , 40 mg paroxetin sau 100 mg sertralin . n cazul

venlafaxinei, rela ia doza-efect este liniar , deci pacien ilor care nu r spund la tratament este necesar s li se creasc doza. Procentul celor care r spund la tratament poate fi m rit prin folosirea unor asocia ii de medicamente. nainte de a trece la utilizarea unei astfel de asocia ii, este necesar s se verifice dac monoterapia a fost corect aplicat . Un tratament corect presupune administrarea medica iei care s realizele nivele terapeutice pe o perioad de minim 4-6 s pt mni. La fel, trebuie s fie evitate modific rile premature n tratament i luat n considerare faptul c r spunsul terapeutic poate fi ntrziat de unele st ri fiziologice, precum vrsta naintat (poate ap rea r spuns la 8 s pt mni de tratament). Un alt aspect ar fi trecerea de la un antidepresiv la altul. n aceast situa ie trebuie avute n vedere particularit ile farmacologice ale substan elor active. Antidepresivele cu timp de njum t ire lung (fluoxetina) pot fi ntrerupte brusc. n cazul ntreruperii bru te a celor cu timp scurt (paroxetina) pot ap rea simptome de sevraj. Oprirea administr rii acestora trebuie f cut , binen eles, prin reducerea treptat a dozei, n decurs de 4 zile. Cnd se face nlocuirea unui IMAO (inhibitorii de monoaminooxidaz ) cu un alt antidepresiv se face o pauz de cel pu in 2 s pt mni pentru eliminarea lui din organism. Cnd se instaleaz sevrajul, simptomele sunt similare pentru inhibitorii recapt rii serotoninei i antidepresivele triciclice. Se poate manifesta prin ame eli, confuzie, vertij, insomnii, transpira ii sau chiar parestezii. La ad ugarea unui al doilea antidepresiv n schema de medica ie sau folosirea unor combina ii majoritatea studiilor realizate sunt pu in relevante datorit dimensiunilor reduse ale loturilor de pacien i i perioadei scurte de urm rire n timp. n privin a tratamentului cu litiu studiile controlate au ar tat c n 50% din cazuri efectele au fost superioare celor placebo. S-a remarcat frecvent apari ia r spunsului n doar 48 ore, de i la majoritatea pacien ilor efectele apar dup 2-3 s pt mni. A fost urm rit nivelul sanguin al litiului, cnd s-a administrat ini ial 300 mg de dou ori pe zi , timp de 3 zile, apoi doza fiind crescut la 300 mg de trei ori pe zi. Aceast schem este de elec ie la pacien ii cu istoric personal sau familial de tulburare bipolar . Litiul pare s fie eficient n aproximativ 50% din cazuri. Triiodotironina (T3) a fost folosit ca tratament auxiliar n studii, la peste 200 de pacien i, iar ea pare s fie eficient la mai pu in de jum tate din cazuri. La unii pacien i pot ap rea efecte spectaculoase n cteva zile, dar la majoritatea sunt necesare cteva s pt mni de tratament.

Buspirona i pindololul sunt adjuvante eficiente, pentru c prin mecanism de feedback, permit o eliberare a unei cantit i crescute de serotonin i astfel suplimenteaz activitatea antidepresiva. i mpreun cu un bun

Astfel, medica ia antidepresiva trebuie studiat nainte de a fi aplicat

diagnostic s se urm reasc r spunsul i beneficiul, spre o evolu ie bun a pacientului. n cazul celor care nu r spund la dou cure de antidepresive corect administrate, se indic evaluarea lor i de c tre un al doilea specialist. n cazul n care pacientul cu depresie major nu r spunde la tratamentul cu un singur medicament, tratamentul va dura 6 pn la 9 luni, apoi doza va fi redus gradat, pn la ntrerupere. Cnd exist pacien i care au suferit trei sau mai multe episoade de depresie recurent , riscul rec derii este att de ridicat, nct trebuie avut n vedere medica ia continu (tratamentul de ntre inere). n concluzie, depresia i tulbur rile aferente care pot ap rea sunt boli grave care caretrebuie diagnosticate corect i monitorizate ndeaproape, iar primele simptome nu trebuie trecute cu vederea, innd seama de ct de vulnerabili putem fi n aceast societate modern cu avantajele dar i neajunsurile cotidiene.

Anumite antidepresive cresc riscul aparitiei bolilor de inima

In urma unor studii, s-a descoperit ca utilizarea unor antidepresive ce apartin unor clase de medicamente mai vechi creste cu pana la 35% riscul dezvoltarii de boli cardiovasculare. Consumul de medicamente care fac parte din clase mai noi nu a fost asociat cu acest pericol. Cercetarile efectuate de University College din Londra au implicat un numar de 15.000 de persoane din Scotia, esantion reprezentativ pentru comunitate, in ansamblu. In cadrul studiului s-a comparat efectul pe care il aveau asupra oamenilor antidepresivele apartinand atat claselor mai vechi de medicamente (antidepresive triciclice) cat si celor mai noi (inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei), informeaza Daily Telegraph. Rezultatele descoperirilor sugereaza faptul ca exista o asociere intre utilizarea de antidepresive triciclice si riscul crescut de boli de inima, care nu este justificat de prezenta tulburarii psihice. Un aspect important, mentionat de specialisti, este ca intreruperea tratamentului nu trebuie sa se faca brusc. Din moment ce aceste antidepresivele triciclice se administreaza nu doar in caz de depresie, dar si in cazul migrenelor, durerilor de spate, anxietate si insomnie, e clar ca numarul celor care le iau este foarte mare. In plus, acest tip de antidepresive se stie ca are, printre efectele secundare, cresterea presiunii arteriale, castigarea in greutate si diabetul, toti fiind factori de risc in bolile cardiovasculare. Cercetatorii declara ca rezultatele acestei analize trebuie interpretate cu prudenta: scopul initial al studiului nu a fost sa evalueze efectul antidepresivelor asupra inimii, dar a ridicat cateva semne de intrebare in aceasta directie.

In plus, persoanele depresive sunt predispuse la obiceiuri nesanatoase, cum ar fi: fumatul, consumul excesiv de alimente, activitate fizica redusa. Prin schimbarea stilului de viata, bolnavii pot reduce riscul de a dezvolta boli de inima.

Antidepresivele si riscul de pierdere a sarcinii

Cercetatorii canadieni au descoperit ca femeile insarcinate care iau antidepresive prezinta un risc de 68% de a pierde sarcina. Se estimeaza ca depresia apare la 15% dintre gravide, asa explicandu-se popularitatea antidepresivelor in randul femeilor insarcinate. 3,7% dintre gravide ajung sa ia, la un moment dat, antidepresive, relateaza EmaxHealth. Cercetatorii de la Universitatea Montreal au studiat dosarele a 5.124 de femei din Quebec care pierdusera sarcina la peste 20 de saptamani, dovedindu-se ca mare parte dintre ele luasera antidepresive banale. Cele mai periculoase sau dovedit a fi antidepresivele de tipul Paxil si Effexor.

Antidepresivele luate de mama pot intarzia primii pasi ai bebelusului

Cercetatorii danezi au descoperit ca antidepresivele luate de femeie in timpul sarcinii pot avea efecte asupra dezvoltarii fetusului, intaziind momentul in care bebelusul va face primii pasi. Potrivit oamenilor de stiinta de la Universitatea Aarhus din Danemarca, intarzierea este de aproximativ o luna, neinfluentand dramatic dezvoltarea copiilor, relateaza Reuters. Una din 6 femei gravide din SUA este diagnosticata cu depresie, iar majoritatea sunt tratate cu Prozac, Zoloft ori Paxil. Toate aceste medicamente tintesc productia de serotonina, aflata in stransa legatura cu starea mentala, atentia, apetitul si dezvoltarea creierului copilului, in ansamblu. Nu se stie cat de mult afecteaza aceste medicamente fetusul si nici pe ce durata de timp. In cercetarile de laborator, soarecii nascuti din cobai carora li se administrasera antidepresive au resimtit efectele medicamentelor pana la maturitate. In cazul prezentului studiu, au fost analizate 100.000 de sarcini. 400 dintre femeile aflate in vizor luasera antidepresive, iar alte 500 nu luasera nimic pentru depresia de care sufereau. S-au observat mici intarzieri in cazul copiilor nascuti de femeile din primul grup, atat in ceea ce priveste abilitatea de a sta singuri in sezut, cat si in ceea ce priveste primii pasi. Bebelusii din primul grup au invatat, in medie, cu 16 zile mai tarziu sa stea in sezut si cu 29 de zile intarziere sa mearga. La 19 luni, diferentele dintre bebelusii din cele doua grupe nu mai existau deja.

In prezent, copiii monitorizati in prima parte a vietii au deja 12 ani, iar un nou studiu, care sa arate daca antidepresivele luate de mama ii influenteaza si la aceasta varsta, urmeaza sa demareze.

Aspirina poate anula efectul antidepresivelor

Aspirina si alte calmante la fel de populare, cum ar fi ibuprofenul sau paracetamolul, pot anula efectul antidepresivelor, spun oamenii de stiinta.

Antidepresivele a caror actiune poate fi anulata fac parte din aceeasi clasa cu Prozacul. Acesta ar putea fi motivul pentru care multe persoane se plang ca in cazul lor antidepresivele nu functioneaza, relateaza Daily Mail.

Mecanismul care sta in spatele acestui fenomen nu este inca foarte bine inteles, insa e clar ca are implicatii majore asupra pacientilor.

In cadrul experimentului realizat in SUA, unor soareci stresati li s-au administrat antidepresive, fiindu-le monitorizat comportamentul. Jumatate dintre ei au primit si calmante, concomitent. S-a observat ca in cazul celor care au luat calmante antidepresesivele nu au mai functionat la fel de eficient.

Conform Proceedings of the National Academy of Sciences, care a publicat studiul realizat la Universitatea Rockefeller din New York, calmantele nu interfereaza si cu antidepresivele din alta clase.

Revizuirea unei serii de dosare medicale a aratat ca acelasi efect se intalneste si in cazul oamenilor, antidepresivele fiind eficiente in doar 40% dintre cazurile in care se administreaza si calmante.

Antidepresivele regenereaza celulele creierului

Antidepresivele ajuta creierul sa regenereze celulele si sa creeze altele noi, potrivit unui studiu realizat de cercetatorii britanici.

Studiile au aratat pana acum ca antidepresivele genereaza noi celule, insa nu se stia exact cum se realizeaza acest proces, informeaza Reuters.

Studiul, publicat in revista "Molecular Psychiatry", arata ca antidepresivele regleaza receptorul

glucocorticoid, o proteina cheie care are rol in raspunsul organismului la stres.

Cercetatorii de la "King's College" mai arata ca toate tipurile de antidepresive utilizeaza proteina respectiva pentru a crea noi celule.

Alte studii arata ca procesul de creare a noi celule in creier este incetinit la pacientii cu depresie. Se spera ca, prin studierea acestui proces, sa poata fi create noi medicamente antidepresive, mult mai eficiente.

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, depresia afecteaza peste 120 de milioane de oameni din intreaga lume si sub 25% din pacienti primesc ingrijiri adecvate.

UE: 7% dintre europeni recurg la antidepresive

Sapte la suta dintre locuitorii Uniunii Europene sunt consumatori de antidepresive, potrivit celui mai recent Eurobarometru referitor la sanatatea mintala in statele Uniunii Europene, care mai releva un "decalaj de fericire" intre nordul bogat al Europei si tarile mai sarace din sud, centru si est.

Daca, in Suedia, 90% din locuitori au raspuns ca "niciodata" sau "rar" se simt "atat de deprimati incat nimic nu ii poate inveseli", in Romania si Grecia procentul a fost de 56%, iar in Lituania si Italia, de 57%, cele mai scazute din UE.

Portughezii sunt cetatenii europeni cei mai dependenti de antidepresive, 15% dintre ei recurgand la astfel de medicamente in ultimele 12 luni, la polul opus aflandu-se germanii, grecii 3% si bulgarii 4%.

Cele mai obisnuite motive invocate pentru consumul de antidepresive sunt depresia si anxietatea, subliniaza autorii studiului.

Consumul cel mai ridicat s-a inregistrat in randul femeilor, somerilor, persoanelor cu venituri scazute, persoanelor care traiesc singure si al celor care s-au adresat unui specialist pentru probleme psihologice sau emotionale, mai indica Eurobarometrul dat publicitatii luni si preluat de DPA.

Antidepresivele, tratament pentru cancer?

Prozacul si alte antidepresive ar putea fi mult cautatul tratament pentru cancer, spun cercetatorii, care au descoperit ca aceste medicamente opresc evolutia tumorilor. Oamenii de stiinta britanaici au descoperit ca Prozacul, de exemplu, opreste evolutia tumorilor in proportie de 90%, putand fi folosit pentru a mari eficacitatea celorlalte tratamente folosite in mod normal pentru cancer, relateaza The Telegraph. Si pentru ca deja a fost testat pe oameni in nenumarate randuri, folosirea sa in tratarea cancerului nu mai trebuie amanata de testele de siguranta prin care trec noile medicamente. Echipa de cercetatori din cadrul Universitatii Birmingham a decoperit ca anumiti ingredinti activi din Prozac ucid celulele canceroase cultivate in laborator. Alte teste, efectuate cu tesut uman, au aratat ca sub influenta acestui medicament, tumorile se opresc din dezvoltare in proportie de 90%. Urmeaza testele pe subiecti umani bolnavi de cancer, se mentioneaza in jurnalul medical Leukaemia Research. Pana acum s-a demonstrat ca atat Prozacul (Fluoxetine), cat si antidepresivul Chlomipramine sunt eficiente in cazurile de leucemie sau limfom. Profesorul Nick Barnes, unul dintre coordonatorii studiului, este de parere ca folosirea antidepresivelor in paralel cu traditionala chimioterapie ar mari considerabil ratele de supravietuire ale pacientilor. Cea mai mare problema a chioterapiei este este aceea ca este atat de puternica inca tratamentul trebuie facut in cicluri, fiind afectate nu doar celulele bolnave, cat si cele sanatoase.

Ce trebuie sa stii despre antidepresive

Tristete, depresie, anxietate, urmate de lacrimi... Se intampla din ce in ce mai des in ultima perioada ca oamenii sa apeleze la ajutorul calmantelor pentru a scapa de starile de nefericire provocate de diferite situatii din viata: pierderea serviciului, a casei in care locuiesc, a unei persoane dragi etc. In acele clipe, medicamentele antidepresive devin cel mai bun prieten. Un studiu realizat de Ministerul Sanatatii dezvaluie o realitate extrem de dura. Vanzarile de antidepresive din farmacii au crescut cu 30% fata de aceeasi perioada a anului precedent, doar in primele trei luni ale lui 2009. O posibila explicatie ar fi criza economica si consecintele acesteia. Iata cateva amanunte pe care este bine sa le stii cand vine vorba de administrarea de antidepresive:

y y y

y y

Antidepresivele au nevoie de cel putin 4 zile pentru a-si face efectul. Riscul de dependenta este mult mai mic fata de anxiolitice care pot crea aceasta stare cum se intampla in urma tratamentului cu diazepam. Antidepresivele se elibereaza numai cu reteta medicala. Totusi, tratamentele cu antidepresive sunt prescrise in general de medicii generalisti, foarte putine persoane care sufera de stari anxioase, apeland la ajutorul specialistilor in psihiatrie. Pentru a-ti recomanda medicamentul potrivit, doctorul trebuie inainte de toate sa stabileasca de ce tip de depresie suferi. Un calmant este o substanta chimica. Ingredientele unui medicament calmant sunt stimulente chimice care actioneaza direct asupra neurotransmitorilor din creier si fac sa dispara sentimentul de tristete. Unele antidepresive au efect stimulant inlaturand oboseala fizica si psihica. Altele in schimb au o actiune sedativa care linstesc extrem de tare si duc la somnolenta.

y y y

Calmantele au rolul de a creste nivelul de serotonina din creier Serotonina este o substanta produsa de creier, responsabila de starea de bine si fericire. Primele medicamente psihotrope au fost comercializate in anii 50. De-a lungul timpului, acestea au beneficiat de descoperirile stiintifice. Un tratament cu antidepresive dureaza in medie doua-trei saptamani pentru ca primele simptome sa dispara (aparitia umorului, a starii de bine). Dupa aceasta faza, medicul iti va evolua starea de sanatate si va recomanda, daca este cazul, sa urmezi in continuare tratamentul sau sa-l opresti. Anumite antidepresive pot avea efecte secundare. Poti suferi de tulburari de atentie sau pot avea exact invers acela de a crea stari de anxietate mult mai intense, chiar ganduri suicidale. La persoanele in varsta, calmantele pot provoca hemoragii gastrice si chiar pot diminua libidoul suscitand tulburari de erectie. Un studiu stiintific scoate in relief toxicitatea substantelor pentru sperma, ceea ce duce la alterarea fertilitatii masculine. Este recomandat sa se evite combinarea medicamentelor. Mai ales daca urmezi un tratament cu antidepresive, este indicat sa discuti cu medicul inainte de a lua un al medicament. De asemenea, daca urmezi un tratament pentru o boala cronica de care suferi, obligatoriu trebuie sa discuti cu un medic inainte de a lua antidepresive. Stiati ca...

y y

Saliva este un calmant natural de 6 ori mai puternic decat morfina? Un grup de cercetatori francezi a publicat un studiu in revista stiintifica Proceedings of the National Academy of Sciences in care specificau faptul ca opiorfina, substanta prezenta in saliva umana, actioneaza la nivelul celulelor nervoase ale coloanei vertebrale, stopand distrugerea proteinelor cu rol de calmare a durerilor. Sarea este un antidepresiv natural? Un studiu realizat la Universitatea din Iowa demonstreaza ca sarea imbunatateste starea de spirit. S-a observat ca privarea de sare creeaza senzatia de apatie si chiar o stare asemanatoare renuntarii la droguri. Insa, un consum excesiv de sare poate provoca hipertensiune, din cauza excesului de sodiu.