Programa școlară

pentru disciplina opțională

REALITATEA DIN SPATELE FICȚIUNII

Lectură și scriere creativă

Clasa a III-a/a IV-a

București

Realitatea din spatele ficțiunii – Lectură și scriere creativă 1

 NOTĂ DE PREZENTARE

Programa școlară pentru disciplina Realitatea din spatele ficțiunii – Lectură și scriere creativă
reprezintă o ofertă de curriculum la decizia școlii pentru clasa a III-a/a IV-a din învățământul primar,
având un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an școlar. Programa poate fi integrată în
cadrul ariei curriculare Limbă și comunicare, având elemente de interdisciplinaritate cu Matematică și
științe ale naturii, Om și societate și Consiliere și orientare. Programa este centrată pe atingerea unui
sistem de competențe generale și specifice adaptate particularităților de vârstă ale elevului de clasa
a III-a sau a IV-a.
În contextul învățământului actual, introducerea unei discipline opționale care are ca finalitate
înțelegerea mai bună a lumii în care trăim, integrarea în societatea viitorului, prin recunoașterea și
acceptarea diferitelor tipare culturale, a diverselor moduri de manifestare a interculturalității și a
exersării creativității este esențială.
Programa școlară răspunde cerințelor care vizează îndeplinirea unui nivel de performanță
elementar în formarea competențelor-cheie specificate în Legea educației naționale, contextualizate în
profilul de formare al absolventului de clasa a IV-a, construit pe baza descriptivului unui nivel
intermediar de deținere a competențelor cheie (OMEN nr. 3371/12.03.2013).
Astfel, se urmărește formarea unor competențe care să asigure flexibilitate în gândire, în vederea
acceptării și a înțelegerii celuilalt și a lumii prezente și viitoare. Prezentul curs opțional se află în
continuarea acțiunilor de înlăturare a rasismului și de acceptare a multiculturalismului, specifice
învățământului din a doua jumătate a secolului al XX-lea, manifestat la nivel internațional.
Necesitatea formării competențelor propuse în cadrul acestei programe de curriculum la decizia
școlii este susținută de numeroase documente de politici educaționale și de recomandări ale
organizațiilor internaționale:
 Cartea albă privind dialogul intercultural. Trăind împreună egali în demnitate, adoptată de
Consiliul Europei (Strasbourg, 2008),
 HG nr. 1113/2014 – privind aprobarea Strategiei naționale pentru protecția și promovarea
drepturilor copilului, pentru perioada 2014-2020,
 OMECT nr. 1529/18.07.2007 privind Dezvoltarea problematicii diversității în curriculumul
național;
 Legea educației naționale nr. 1/2011.

Conform precizărilor OECD din 20181, referitoare la evoluția sistemului educațional la nivel
internațional din 2030, accentul va cădea pe dimensiunea formativă și creativă a actului educațional.
Astfel, idealul educațional face referire la formarea unui elev capabil să creeze noi valori, să își asume
responsabilitatea și să detensioneze și să reconcilieze tensiuni și/sau dileme, atât la nivel personal, cât și
la nivel interpersonal, local, social și global. Un asemenea scop educațional vizează formarea unor
competențe care au în vedere trei aspecte:
 Cunoștințe disciplinare, interdisciplinare, epistemice și procedurale;
 Capacități și aptitudini: cognitive, metacognitive, sociale și emoționale, practice;
 Atitudini și valori: personale, locale, sociale și globale.
Programa pentru disciplina opțională Realitatea din spatele ficțiunii are ca scop principal
formarea individului astfel încât să răspundă cerințelor educaționale actuale și viitoare. Se urmărește
formarea elevului ca individ capabil să înțeleagă diversitatea culturală, etnică, socială, pentru a preveni
discriminările și tensiunile de orice fel, prin dialog constructiv, pe care îl poate susține creativ,
pornind de la cunoștințele extrase din cadrul textului literar și nonliterar.
1
The future of education and skills. Education 2030; http://www.oecd.org/education/2030/E2030%20Position%20Paper
%20(05.04.2018).pdf

Realitatea din spatele ficțiunii – Lectură și scriere creativă 2

 Programa de curriculum la decizia școlii Realitatea din spatele ficțiunii – Lectură și scriere
creativă și propune să dezvolte competența de comunicare interculturală și creativitatea,
competențe-cheie în societatea viitorului.
Scopul acestui opțional pe componenta de lectură este de a contribui, pe de o parte, la construirea
de timpuriu a unei culturi generale prin lectura unor opere selectate din literatura universală
clasică, în variantă originală sau repovestită, și, pe de altă parte, la formarea competenței
interculturale, prin familiarizarea cu diverse realități culturale (în timp istoric și spațiu geografic) și
prin acceptarea diversității, pornind de la texte ficționale/literare și nonficționale/nonliterare.
Activitățile propuse în cadrul acestei discipline opționale au ca finalitate dezvoltarea empatiei și
formarea unui spirit civic și a unei atitudini corecte în relațiile cu ceilalți.
În ceea ce privește componenta de scriere creativă, aceasta vizează familiarizarea elevilor cu
tehnici moderne de scrierea a textului, în vederea exprimării și dezvoltării creativității prin producerea
de texte originale care valorifică aspectele identificate în textele ficționale și nonficționale și competența
interculturală.

Conceptele-cheie cu care operează programa propusă sunt:

 abordarea inter-curriculară – prezentarea unui aspect al realității din puncte de vedere
diferite, specifice diverselor domenii ale cunoașterii, atât cu scopul de a elimina tratarea izolată, ruptă de
contextul real al conținuturilor identificate la nivelul mai multor arii curriculare, respectiv, la nivelul mai
multor discipline, cât și de a evidenția legăturile dintre diferite domenii ale cunoașterii;
 abordarea interculturală – integrarea aspectelor psihologice, antropologice, sociale, politice,
culturale, istorice, geografice diverse în propriul sistem de cunoștințe, cu scopul recunoașterii
diferențelor și al acceptării acestora în conturarea viziunii despre lume și despre sine;
 dialogul intercultural – schimb deschis de idei și de valori între indivizi sau între grupuri cu
moștenire etnică, religioasă, culturală și/sau lingvistică diferită, având la bază înțelegerea și respectul
reciproc. Dialogul intercultural permite exprimarea unor puncte de vedere diferite, cu scopul medierii și
al soluționării pașnice ale eventualelor divergențe/conflicte și recunoașterea validității opiniilor
exprimate;
 multiculturalitatea – coexistența armonioasă într-o zonă geografică a mai multor etnii/grupuri
cu moștenire culturală, religioasă și/sau lingvistică diferită;
 interculturalitatea – ansamblul proceselor (psihice, relaționale, de grup, instituționale etc.)
generate de interacțiunea dintre comunități culturale diferite, aflate într-un raport de schimburi
reciproce, în urma cărora membrii își păstrează identitatea culturală; accentul cade pe relațiile care se
stabilesc între diferitele grupuri culturale. Astfel, individul sau grupul este văzut ca rezultat al unor
interferențe etnice, economice, sociale, religioase, lingvistice etc.;
 educație interculturală – „vizează a abordare pedagogică a diferențelor culturale, strategie
prin care se iau în considerație specificitățile spirituale sau de alt gen (diferențe de sex, diferența socială
sau economică etc.” (Constantin Cucoș).

Programa de curriculum la decizia școlii cuprinde:

 nota de prezentare;
 competențele generale;
 competențele specifice și exemple de activități de învățare;
 conținuturile asociate competențelor prezentate;
 sugestiile metodologice.

Realitatea din spatele ficțiunii – Lectură și scriere creativă 3

 COMPETENŢE GENERALE

Integrarea în propriul sistem de cunoștințe a unor aspecte geografice, istorice,

sociale, culturale, psihologice diverse, din texte date, cu scopul recunoașterii
diferențelor culturale și al acceptării acestora în conturarea viziunii despre lume
și despre sine

Realitatea din spatele ficțiunii – Lectură și scriere creativă 4

CLASA A III-A/A IV-A
Competențe specifice şi exemple de activității de învățare

1.1. Identificarea aspectelor specifice contextului socio-cultural real (al autorului și al operei)

CLASA A III-A/A IV-A

- lectura individuală a unor texte nonficționale care ajută la înțelegerea contextului sociocultural al
unei opere ficționale studiate în cadrul cursului: articole care tratează biografia unui autor, cu
accent pe contextul istoric și sociocultural în care a scris și pe particularitățile vieții sale (familie,
educație, carieră, trăsături morale etc.); articole care tratează aspecte social-istorice-geografice din
realitatea epocii în care a fost creată opera ficțională și care se regăsesc în opera ficțională.
- lectura individuală sau în grup a unor opere ficționale din literatura universală, în vederea
acceptării diversității;
- alcătuirea de fișe de documentare privind autorul operei ficționale, persoane/evenimente/edificii/
spații geografice reale, descrise în opera ficțională.
- identificarea pe hartă a locului nașterii/a țărilor în care a călătorit autorul operei sau personajul
unei opere ficționale (continentul, țara, orașul), în cazul în care există detalii de acest tip menționate
în operă).
- vizionarea de filme documentare vizând aspecte geografice, istorice, sociale, culturale, psihologice
diverse
- organizarea și participarea la activități dedicate sărbătoririi Zilei Internaționale a Cărții pentru
Copii și Tineret (2 aprilie) cu tema „Realitatea din spatele ficțiunii”.
- vizitarea unei biblioteci cu scopul de a identifica opere ficționale care tratează conținuturile
propuse în programă (de exemplu, după temă, după titlu, prin lectura prezentării de pe coperta finală
a cărții etc).
- vizita la companii specializate în lucrul cu opere de creație intelectuală și urmărirea procesului de
creație (redacția unei edituri de carte etc.);
- participarea la concursuri de lectură și de scriere creativă care activează competențe din programă
(teme ca „Realitatea din spatele ficțiunii”, realizarea de postere de prezentare ale unor cărți, book
trailere, video etc).
- organizarea și/sau participarea la activități dedicate aniversării unui număr de ani de la nașterea
unui autor de literatură clasică, de la publicarea unei opere clasice, cu prezentări ale biografiei
autorului și discuții despre epoca în care și-a creat opera literară (de exemplu: Jonathan Swift – 30
noiembrie 1667, Jack London – 12 ianuarie 1876; Charles Dickens – 7 februarie 1812).

1.2. Recunoașterea în texte ficționale și non-ficționale a unor comportamente culturale diferite de

cele proprii în vederea manifestării empatiei față de acestea.

CLASA A III-A/A IV-A

- lectura unor texte ficționale și nonâficționale pe teme din programă, în vederea identificării unor
comportamente culturale diferite de cele proprii.
- scrierea de articole constând în descrierea succintă a unor comportamente culturale identificate în
texte ficționale sau non-ficționale (obiceiuri specifice unei anumite etnii/regiuni/țări, prejudecăți
vizând anumite categorii sociale etc.).
- crearea de albume foto relevante pentru o anumită temă propusă în programă.
- realizarea unei variante simple de bandă desenată, plecând de la evenimentele/acțiunile/datele

Realitatea din spatele ficțiunii – Lectură și scriere creativă 5

 CLASA A III-A/A IV-A
identificate într-un text ficțional cu accent pe exprimarea sentimentelor personajelor.
- organizarea unei expoziții colective, constând în colectarea, sistematizarea și expunerea într-un
mod cât mai original a obiectelor caracteristice diverselor etnii/grupuri religioase/culturale, a
imaginilor, fotografiilor, desenelor și a colajelor efectuate de elevi, la finalul unei teme propuse în
programă sau la finalul cursului. (Exemple: pregătirea militară pe vremea muschetarilor față de
epoca contemporană).

Realitatea din spatele ficțiunii – Lectură și scriere creativă 6

CONȚINUTURI

Domenii de conținut TEME

Realitatea din spatele o Călătorii extraordinare pe mare. Între literatura și geografie.

ficțiunii în LECTURĂ SI o Animale și plante în universul real și în literatură.
SCRIERE CREATIVA o Istorie sau poveste?
o Elemente culturale în realitate și în literatură (tradiții, sărbători,
educație, vestimentație, gastronomie, arhitectură etc.)
o Drepturi și responsabilități ale cetățenilor de-a lungul timpului.
Dreptul la libertate. Dreptul la educație.

Realitatea din spatele ficțiunii – Lectură și scriere creativă 7

 SUGESTII METODOLOGICE

 Demersul didactic. De la textul nonficțional la cel ficțional

Demersul didactic propus pornește de la lectura textului nonficțional în vederea familiarizării

elevului cu aspecte relevante din biografia autorului (familie, educație, carieră, trăsături morale etc.), a
unor personalități dintr-o epocă dată (rolul în dezvoltarea socio-culturală a vremii), cu date, informații
istorico-geografice importante, cu aspecte ale contextului socio-cultural, economic etc. Textul
nonficțional reprezintă punctul de plecare în descifrarea și receptarea textului ficțional. Explicarea
contextului geografic, istoric, economic etc. al epocii în care a fost scrisă opera sau care este prezentată
în operă este o etapă importantă pentru ca elevul să fie capabil să înțeleagă lumea pe care o va descoperi
în opera literară și să transfere cunoștințele și competențele dobândite în viața reală.

 Texte-suport. Sugestii de texte literare și nonliterare pentru exemplificarea domeniilor de

conținut
Cadrele didactice au libertatea să aleagă textele-suport în măsură să sprijine formarea
competențelor specificate în programă. Astfel, textele pe care le vor selecta cadrele didactice, în vederea
particularizării demersului didactic la clasă, trebuie să permită formarea culturii generale, abordarea
intercurriculară, interculturală și exersarea scrierii creative. În acest sens, sunt recomandate texte
nonliterare și din literatura universală clasică repovestite pentru nivelul de înțelegere al elevilor.

SUGESTII DETEXTE SUPORT

Domeniul de conținut- Teme Texte nonliterare Texte literare

I. Călătorii Articole publicistice:  Călătoriile lui Gulliver,
extraordinare pe  Orientarea pe mare – sec. XVII Jonathan Swift
mare. Între  Explorarea ținuturilor australe.  Robinson Crusoe, Daniel
literatura și Defoe
geografie.

II. Animale și plante  Rasa Husky. Cursele cu sănii  Chemarea străbunilor,

în universul real și  Goana după aur in sec XIX-lea Jack London
în literatură.  Despre drepturile animalelor în
 Black Beaty , Anna Sewell
secolul al XIX-a
III. Elemente  Anglia la finalul secolului XIX: Colind de Crăciun de Charles
culturale în Un timp al schimbării Dickens
Gradina secretă de Frances Burnett
realitate și în  Mișcarea oamenilor de la sat la

literatură (tradiții, oraș – Urbanizarea.
sărbători,  Noua lege a săracilor
educație,  Sărbătoarea Crăciunului,
vestimentație, Gastronomie, Colinde in Anglia
gastronomie, secolului XIX
 Colonialismul britanic
Realitatea din spatele ficțiunii – Lectură și scriere creativă 8
 arhitectură etc.)  Jocurile copilariei in Anglia
secolului XIX

IV. Istorie sau  Franța în epoca ludovicană  Cei trei muschetari,
poveste?  Despre muschetari. Alexandre Dumas
 Robin Hood – Legendă sau
 Robin Hood
realitate?
V. Drepturi și  Sclavi vs stapani in SUA Tom Sawyer, Mark Twain
responsabilități secolului XIX Oliver Twist- Charles Dickens
ale cetățenilor de-  Saraci vs bogati in Anglia
a lungul timpului. secolului XIX
Dreptul la  Copilaria in SUA vs Anglia la
libertate. Dreptul jumatatea secolului XIX
la educație.

 Strategii de lectură

Pentru formarea competențelor specifice disciplinei opționale Realitatea din spatele ficțiunii, se
recomandă utilizarea unor strategii didactice cu un puternic caracter activ-participativ, prin care elevii să
devină actorii principali ai propriei formări.
Cadrul didactic va alege strategiile de lectură, astfel încât să evidențieze beneficiile lecturii și
să dezvolte elevilor plăcerea de a citi. În acest sens, opționalul are în vedere dezvoltarea emoțională a
elevului/cititorului (prin cunoașterea de sine, prin formarea competenței de înțelegere a propriilor emoții
și de gestionare a acestora), socială (prin dezvoltarea empatiei, a toleranței) și cognitivă (susținerea
punctului de vedere, luarea unor decizii, gândire critică sau gândire creativă, autonomia prin citirea
independentă a unui text literar complet).
În acest scop, se pot folosi strategii combinate:
 Strategii euristice (care să pornească de la metode activ-participative precum: lectura imaginii, a
infograficelor, dezbaterea, lectura/realizarea unor afișe, jocuri de rol, conversația euristică etc.)
 Strategii algoritmice (bazate pe exerciții de redactare, individual sau pe echipe, a unor scrisori,
jurnale, infografice, articole de ziar etc.)
 Strategii mixte: inductive și deductive (concentrate pe realizarea unor portofolii, dosare tematice,
proiecte, a unor mici dicționare tematice etc.)

În timpul și după lectura textului, elevul poate:

 identifica scopul unui text/fragment de text;
 identifica punctul de vedere al autorului sau al cititorului în raport cu așteptările autorului;
 combate sau de a argumenta un punct de vedere;
 identifica limbajul persuasiv utilizat de autor și a rolului acestuia în construirea discursului;
 relaționa teme și puncte de vedere din mai multe opere;
 modifica titluri sau conflicte raportate la contexte diferite;
 analiza contextul pentru a trage concluzii pertinente legate de raportul cauză-efect sau pentru a
identifica mesajul operei;
 identifica puncte de vedere, idei, informații autorizate, pentru a ilustra modul în care
validitatea/veridicitatea informațiilor afectează conținutul operei sau punctul de vedere al
autorului

Realitatea din spatele ficțiunii – Lectură și scriere creativă 9

Referitor la activitățile de scriere, acestea trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:
 adaptarea la publicul țintă;
 structura textului;
 varietatea și valabilitatea ideilor;
 adecvarea limbajului la conținut;
 coeziunea textului;
 utilizarea paragrafelor;
 structura frazei/a propoziției;
 punctuația;
 ortografia;
 tonul.

 Originalitatea abordării
Precedarea sugerată a lecturii operei literare pornește de la lectura unor texte nonliterare care
explică elemente reale de geografie, istorie etc., reflectate în opera literară, pentru a ajuta elevul să
înțeleagă/empatizeze mai ușor cu lumea descoperită în opera literară și astfel să internalizeze și să
transfere mai facil cunoștințele și competențele dobândite în viața reală.
Spre exemplu, explicarea contextului social-istoric în care au loc întâmplările din opera Colind
de Crăciun de Ch. Dickens – viața londonezilor în perioada victoriană: obiceiuri, condiții de trai,
educație, vestimentație, mentalitate, alimentație etc. –, îl va ajuta pe elev să înțeleagă mai bine motivația
personajelor și firul narativ. De asemenea, îl va ajuta să își dezvolte toleranța, compasiunea față de
aproapele său, să își asume responsabilitatea faptelor etc.

Sugestiile privind analiza contextului sociocultural al epocii în care a trăit și a creat autorul și al
celui din ficțiune (cf. Robert Hill) vizează investigarea:
 aspectelor vieții de zi cu zi: alimentație, codul comportamental în timpul mesei, al vizitelor;
sărbători publice, program de lucru, obișnuințe, practici, hobby-uri, sporturi practicate, obiceiuri
de lectură, mass-media etc.;
 condițiilor de trai: standarde, variații regionale, de stratificare socială și/sau etnică, religioasă;
condiții de locuit etc.;
 relațiilor interpersonale: împărțirea pe clase sociale, tipuri de relații, norme de conduită,
structura familiei, comunicarea între generații, relații în cadrul locului de muncă, dintre publicul
larg și oficialități; relații interetnice etc.;
 valorilor, credințelor, atitudinilor în legătură cu diferiți factori: sociali, religioși, etnici, de
sănătate; culturi regionale, instituții, tradiții, relația dintre tradiții și schimbare, istorie
(evenimente marcante și personalități), grupuri de minorități, identitate națională, artă, umor
etc.;
 comunicării nonverbale, cu accent pe comunicarea gestuală;
 convențiilor sociale, cu privire la ospitalitate, punctualitate, cadouri, coduri vestimentare,
mâncare, băuturi, convenții comportamentale, durata vizitelor etc.;
 ritualurile de naștere, de nuntă, de înmormântare, la sărbători; modalități de petrecere a timpului
liber etc.
Aspectele vor fi evidențiate în funcție de importanța lor în înțelegerea contextului, întrucât unele
se desprind în mod firesc din opera ficțională.

Realitatea din spatele ficțiunii – Lectură și scriere creativă 10

Sugestie de proiectare didactică a orei/orelor de Realitatea din spatele ficțiunii – Lectură și scriere
creativă
Texte-suport:
A. textul ficțional: Un colind de Crăciun, Charles Dickens
B. texte nonficționale: articole din cărți și publicații periodice (ziare, reviste, publicații
științifice etc.), tabele, hărți, site-uri, scheme care vizează:
o Regatul Unit al Marii Britanii de la începutul anilor 1800;
o Noua lege a sărăciei;
o influența pe care a avut-o în epocă publicarea cărții lui Dickens;
o viața copiilor proveniți din familiile bogate și din cele sărace;
o sărbătoarea Crăciunului în diferite zone ale lumii;
o tradiții de Crăciun;
o „Scrooge McDuck și ceilalți Scrooge” – referitor la raportul realitate ficțiune și la
modul în care figura personajului a influențat celelalte arte;

Activități de prelectură.

Activitățile de prelectură pot avea ca punct de plecare discuții libere, de exemplu:

 valorificarea experienței elevilor, li se cere să precizeze un loc în care se relaxează sau două
modalități de relaxare; precizarea unor activități legate de sărbătorile de iarnă, prin raportare la
propria familie, comunitate, etnie etc.
 vizionarea unei secvențe dintr-un film/documentar care să cuprindă intriga operei literare, urmate
de discuții ghidate de profesor prin întrebări, exerciții de predicție a subiectului pornind de la text
nonficțional: Ți-ar fi plăcut să trăiești în acele vremuri?, Despre ce crezi că va fi vorba în
operă? Cine poate fi personajul principal? etc.;
Apoi, ele se vor realiza sub forma unor activități de lectură care vor viza corelarea aspectelor
ficționale cu cele din realitate:
 lectura unor materiale-suport (cărți de beletristică, articole publicistice, filme documentare,
enciclopedii, reviste sau citind articole on-line etc.) care prezintă date relevante despre autor,
despre epoca în care a trăit și a creat opera, experiențe/evenimente din viața acestuia care l-au
inspirat sau l-au determinat să scrie opera. Așadar, referitor la opera analizată, textul
nonficțional-suport va cuprinde date despre autor (viața de familie, cărțile și teatrul, perioada
din închisoare a lui Dickens, publicarea poveștii), pe scurt – viața, opera, aspecte relevante
despre biografia sa și despre epoca în care a trăit: transportul (călătoriile ei în Europa și în
America), sistemul medical, Legea sărăciei etc.;
 lectura unor texte nonficționale referitoare la epoca în care se petrece acțiunea din opera
ficționalp: cu privire la viața londonezilor în anul 1843, la modul în care își luminau și își
încălzeau oamenii casele, birourile, la mijloacele de transport, la modul în care sărbătoreau
Crăciunul, la activitățile principale, la meseriile din vremea respectivă, la sistemul de sănătate
etc.;

Realitatea din spatele ficțiunii – Lectură și scriere creativă 11

  lectura unei scrisori ficționale, pe
baza căreia elevii pot face predicții cu
privire la personalitatea personajului,
la modul în care gândește, la ce li se
putea întâmpla celor care nu își
plăteau datoriile, pe baza căreia își vor
putea exprima punctul de vedere
referitor la atitudinea personajului,
vor putea emite judecăți de valoare,
exerciții de imaginație despre: Ce ai
face tu dacă ai fi în locul lui Scrooge?
Ce ai face adacă ai fi în locul lui
Arthur Mackie? Cum ai proceda dacă
ai avea puterea să schimbi legile? etc.
 lectura unor paragrafe-cheie pe baza
cărora să se realizeze predicții, urmate
de lectura și verificarea predicțiilor.

Activități în timpul lecturii – periodic, lectura textelor ample poate fi segmentată pentru a se verifica
înțelegerea fragmentelor/capitolelor citite, urmate de corelarea acestora la întreg. Exercițiile pot viza
înțelegerea textului, de tipul:
 Adevărat/Fals;
 Alege varianta corectă;
 Ordonare cronologica a evenimentelor;
 Scrierea unui text în tonuri diferite (vesel, trist, înfricoșat): Scrie un text în care să descrii, pe
scurt, emoțiile de care este încercat Scrooge atunci când retrăiește momente din trecutul său.;
Relatează întâlnirea lui Scrooge cu fantoma într-un ton comic; trist; de groază etc.
 Imaginează-ți că ești un jurnalist și dorești să afli mai multe despre motivul pentru care Scrooge
urăște Crăciunul. Realizează o listă care să cuprindă cinci întrebări pe care ai dori să i le adresezi
pentru a afla ce anume stă în spatele acestui comportament.
 Imaginează-ți că Spiritul Crăciunului prezent ar poposi în casa ta. Scrie, pe o foaie A4, un posibil
dialog între tine și spirit.

Activitățile postlectură vor viza, în special, două direcții:

 pe de o parte aspectele legate de înțelegerea globală și de profunzime a textului, corelarea
acestuia cu experiența elevului și cu aspectele din viața de zi cu zi, evidențierea aspectelor inter-
și multiculturale, legate de conviețuirea mai multor etnii, aspecte lexicale, vestimentare,
gastronomice, educaționale, comportamentale preluate de la indieni de către englezi și invers.
 pe de altă parte, activitățile postlectură vor viza activarea unor competențe de scriere creativă
pornind de la textele suport (literare și non-literare).
Tipuri de exerciții:
 rescrierea unui pasaj din punctul de vedere al altui personaj;

Realitatea din spatele ficțiunii – Lectură și scriere creativă 12

  scrierea unei scrisori către Scrooge, în diferite momente: la începutul romanului, după prima
vizită a fantomei de Crăciun, la final;
 scrierea unei scrisori către Scrooge, din partea unui personaj;
 realizarea unui afiș/poster de prezentare a cărții;
 lectura unui articol de ziar;
 jocuri de rol: cum ar regiza elevii o secvență/un episod din film; alegerea unei melodii potrivite/a
unui decor etc.;
 dramatizări ale unor secvențe etc.
 a influenței pe care o are opera, activitate care se poate realiza și ca una de tip postlectură – spre
exemplu, ecranizări ale operei, puneri în scenă sau rescrieri ale acesteia, opere care au Crăciunul
ca motiv central.
 Jocuri didactice:
o Spune povestea: împărțiți pe grupe de câte 8-10 elevi, elevii vor avea de spus, în lanț,
poveștile personajelor (Stând în cerc, unul dintre elevi va fi observatorul – cel care va
scrie povestea, alternativ, care înregistrează povestea, iar ceilalți vor vrea împreună
povestea, care începe cu: Aceasta este povestea unui copil, pe nume Scrooge, din Londra.
Cu ajutorul unei mingi, fiecare elev care o primește va continua povestea personajului cu
încă două-trei propoziții. După ce mingea a circulat de vreo 10-12 ori, se rostește fraza:
Dar Scrooge îl cunoaște pe Andrei, un copil român, care trăia în aceeași vreme cu el,
într-o altă parte a lumii, care are și el o poveste. Și jocul se continuă cu povestea lui
Andrei.) Pentru această activitate pot fi folosite imagini sau fragmente de text care
prezintă condițiile de trai din Regatul Unit al Marii Britanii și din Țările române.
o De asemenea, elementele de interculturalitate pot viza și grupurile sociale diferite, aşadar,
povestea poate fi a unui copil aristocrat și a unui copil sărac.
o Baloanele (motto: pentru a-ți urma visul, trebuie să rupi lanțurile care te leagă. Împreună
putem face ca visurile să devină realitate): Elevii primesc fiecare câte două baloane.
Fiecare se gândește la cum le-ar plăcea să fie societatea în care trăiesc, de Crăciun, și la
două trăsături ale acesteia pe care le vor nota pe câte o bucată hârtie, lipite apoi pe un
flipchart/tablă etc. Apoi, fiecare elev își va umfla baloanele pe care va scrie câte un
obstacol/lanțuri care îi poate împiedica în împlinirea visului, baloane pe care și le vor
lega de gleznă. După ce și fiecare și-a legat baloanele, elevilor li se spune că își pot rupe
lanțurile/pot depăși obstacolele, spărgându-și baloanele. Evaluarea activității se va face
urmărind răspunsurile la întrebările: De ce erau obstacolele/lanțurile atât de greu de
desfăcut? De unde provine greutatea de a le înlătura? Credeți că unii oameni au mai
multe obstacole/lanțuri decât alții? Cine sunt aceștia? Îi putem ajuta să rupă lanțurile?
Care erau lanțurile lui Scrooge? Ce alte personaje mai aveau lanțuri? Mai sunt valabile în
zilele noastre astfel de lanțuri? Ai întâlnit oameni în drumul tău spre școală care să aibă
aceleași lanțuri ca Scrooge/Arthur etc.?
o Domino (scopul activității este de a evidenția că există tot atâtea diferențe câte asemănări
între grupuri diferite): fiecare elev își va alege un personaj din Colind de Crăciun, căruia
îi va identifica două trăsături, pe care le va spune grupului. Spre exemplu: Pe de o parte
(stânga) sunt un băiat, pe de alta (dreapta) sunt singur la părinți. Apoi, cheamă pe
altcineva din grup care să aibă o trăsătură comună, la care va adăuga alta. Scopul este ca
fiecare să facă parte dintr-un cer pentru a identifica aspectele comune.
o Ghici cine vine la cină? (scopul activității este de eliminare a prejudecăților, de atenuare
a conflictelor); activitate pe grupe. În familia nepotului lui Scrooge sunt invitați mai

Realitatea din spatele ficțiunii – Lectură și scriere creativă 13

 multe persoane din medii culturale și sociale diferite: un londonez bogat, doi muncitori
săraci, un britanic, un irlandez, un rom, doi aristocrați. Patru elevi vor juca rolul
observatorilor speciali (de preferat, două fete și doi băieți), ceilalți vor primi, pe rând, un
rol pe câte un cartonaș (dacă sunt puțini elevi, se pot împărți mai puține roluri, care să fie
conflictuale):
 un londonez bogat – proaspăt îmbogățit, nu acceptă să stea lângă unul dintre
muncitori, deoarece se consideră peste nivelul său, care nu-i suportă pe irlandezi;
 doi muncitori săraci – unul care își acceptă soarta, celălalt îl invidiază pe
londonezul proaspăt îmbogățit;
 nepotul lui Scrooge și soția acestuia – gazda, împăciuitoare;
 un irlandez – supărat pe statutul Irlandei, aflate sub dominație britanică;
 un rom – primit din milă de gazdă, pentru că îl ajutase la căratul lemnelor pentru
foc și la pregătitul curcanului;
 fata londonezului bogat;
 un băiat bogat, fiul irlandezului;
 Scrooge, înainte de noaptea de Crăciun.
Elevii vor trebui să inventeze dialoguri între membrii invitați la cină. Elevii vor fi atenți la
discuțiile dintre actori, pentru a evidenția aspectele de discriminare, felul în care s-au simțit într-un
anumit rol, modul în care au atenuat cearta, la modul în care ar fi procedat în locul unuia sau al altuia,.
De asemenea, întrebările pot face referire și la aspecte reale din viața elevilor: dacă au asistat la astfel de
conversații (între vecini, în parc, în școală, în familie etc.).

Un alt mod de investigare a realității, în vederea înțelegerii bazei culturale este Project based
learning – învățare pe bază de proiect. Investigând, elevii pot afla aspecte diferite legate de preferințele
unor personalități care stau la baza unor personaje, de contextul care a asta la baza formării lor, la
evenimente care le-au influențat credințele, comportamentele, preferințele etc.
Un exemplu de astfel de proiect aplicat conținutului Elemente culturale în realitate și în
literatură (tradiții, sărbători, educație, vestimentație, gastronomie, arhitectură etc.) este „Tradiții de
iarnă în lumea”.
În vederea pregătirii unui astfel de proiect, profesorul trebuie să aibă în vedere următoarele
aspecte:
 Introducerea – o punere în scenă pentru a familiariza elevii cu tema discuției și pentru a-i
motiva. Astfel, pornind de la textul lui Dickens și de la experiențele elevilor, se poate purta o
discuție în jurul sărbătorilor de iarnă. Opțional, se pot utiliza articole, prezentări, filmulețe
despre tradiții de iarnă.


 Cerința – precizarea clară a sarcinii pe care elevii trebuie să îndeplinească, astfel încât să îi
provoace la cercetare.

Realitatea din spatele ficțiunii – Lectură și scriere creativă 14

  Resursele – ghidarea elevilor pentru a utiliza resurse valabile, de încredere, astfel încât
proiectul să aibă valoare. Se pot utiliza cărți, antologii, enciclopedii, site-uri. Un rol important îl are
încurajarea elevilor să discute cu părinții, bunicii
pentru a valorifica experiența acestora și
comunicarea între generații. De asemenea,
implicarea părinților în proiect ar trebui să se facă
doar din acest punct de vedere.
 Ghidarea și ajustarea proiectului – pe
măsură ce elevii alcătuiesc proiectul, este nevoie
de îndrumarea lor. Acestea poate include: discuții
cu elevii, ciorne, consultări între elevi, întrebări
ajutătoare, subtitluri, template-uri ale proiectului
etc.
 Cooperarea – având în vedere
dimensiunea și complexitatea proiectului,
colaborarea între membrii echipei este esențială.
De asemenea, se pot organiza sesiuni de discuții,
în timpul orelor, de prezentare și de inter-evaluare
a stadiilor intermediare ale acestora, între
membrii aceleiași echipe sau între membrii
diferitelor echipe.
 Reflecția – valorificarea experienței
elevilor, întrebări referitoare la activitatea lor din
timpul cercetării, realizarea unui jurnal al
proiectului, întrebări referitoare la aspecte dificile
din proiect, la momentele care le-au plăcut cel
mai mult, la ce au învățat din acest proiect etc.

Sugestii de evaluare alternativă

Într-un demers educațional centrat pe competențe și în cazul unui curriculum la decizia școlii se
recomandă utilizarea evaluării formative. La fiecare oră de curs, implicarea fiecărui elev (participarea
activă la fiecare dezbatere, discuție, temă) va fi monitorizată și punctată de profesor.

În același timp, competențele și conținuturile propuse oferă o largă deschidere spre activități de tip
nonformal, bază pentru activități de învățare și de evaluare continuă pentru fiecare elev:

 activități dedicate celebrării Zilei Internaționale a Cărții pentru Copii și Tineret (2 aprilie), Zilei
Internaționale a Cărții și a Drepturilor de Autor (23 aprilie), Ziua Internațională a Drepturilor
Copiilor (20 noiembrie) etc.;
 vizită la muzee (Muzeul Național al Literaturii Române, Muzeul Național de Istorie Naturală
„Grigore Antipa” – pentru tema Flora și fauna în universul real și în cel ficțional);
 întâlniri cu specialiști din domeniu (scriitori, critici literari, redactori ai unei publicații științifice
etc.);
 discuții libere în urma vizionării de filme documentare sau artistice (ecranizări ale operelor
literare) care ilustrează teme propuse de programă;

Realitatea din spatele ficțiunii – Lectură și scriere creativă 15

  dezbateri în urma participării la excursii tematice (vizitarea caselor memoriale aparținând unor
scriitori etc.), vizitarea redacției unei edituri de carte sau publicații științifice;
 redactarea unui opere literare publicabile sub formă de carte tipărită (redactare text, titlu editare
– redactare, corectare, realizarea ilustrații, machetare computerizata, tipărire, lansare, promovare,
distribuire);
 realizarea unui proiect anual: redactarea revistei scolii in format gratuit electronic și/sau (echipa
redacțională, titlu, rubricație, responsabili, documentare, creaţie articole, corectare, redactare,
machetare, tipărire, distribuire);
 realizarea unui articol științific, pornind de la fragmente din texte nonliterare/literare date
(alegere tema, redactare, citare surse, verificare, publicare);
 realizarea unei campanii de promovare a unei cărți ca produs editorial (slogan, text de
prezentare, spot publicitar audio-video, banner, poster, creare recenzie, etc.);
 crearea unei dramatizări a unei opere din literatura universala clasică;
 rezultatele obținute prin participarea la concursuri de lectură și de scriere creativă etc.

Realitatea din spatele ficțiunii – Lectură și scriere creativă 16

Bibliografie:

1. www.clasadigitala.ro
2. ***, Exploring International and Intercultural Understanding through Global Literature,
https://longviewfdn.org/files/2214/4741/8337/Longview_Foundation_compressed.pdf;
3. ***, OECD/PISA – Programul internațional pentru evaluarea elevilor. Raportul Centrului
Național PISA. Ciclul de testare 2011-2012, Editura Tradiție, București, 2015;
4. ***, Teaching strategies, NSW Department of Education, https://education.nsw.gov.au/teaching-
and-learning/student-assessment/smart-teaching-strategies/literacy/readimg;
5. ***, Raport România Educată: Viziune și strategie 2018-2030, https://cdn.edupedu.ro/wp-
content/uploads/2018/12/Viziune-Romania-Educata.pdf
6. Accattoli, Paola, ELI Graded Readers Collections, Editura ELI, Nascona, 2017
7. Ciolan, Lucian, Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura
Polirom, Iași, 2008;
8. Demorgon, Jacques, Critique de l'interculturel: L'horizon de la sociologie, Editura Economica
Anthropos, 2005;
9. Denis Lussier, Ph.D., co-ordonator, Guidelines for Assesing intercultural communication
competence (ICC), Council of Euorpe/European Centre for Modern Languages, iulie 2007,
McGill University, Montreal, Canada.
10. Fisher, Douglas; Frey, Nancy; Hattie, John, Visible Learning for Literacy, Grades K-12:
Implementing the Practices That Work Best to Accelerate Student Learning
(Corwin Literacy),Sage Publications Ltd., Londra, 2016;
11. Giasson, Jocelyne, La lecture de la théorie à la pratique, De Boeck, 2003;
12. Gomes, Rui (coord.); Brander, Pat; Cardenas, Carmen; Abad, Juan de Vicente; Taylor, Mark,
Education pack – Ideas, resources, methods and activities for informal intercultural education
with young people and adults, Directorate of Youth and Sports, Council of Europe, 2016,
Ungaria.
13. Hadaway, Nancy L.; McKenna, Marian J., Breaking Boundaries With Global Literature:
Celebrating Diversity in K-12 Classrooms, SUA, 2007;
14. Hill, Robert, The Black Cat Graded Readers Handbook, Editura Black cat – Cideb, Milano,
2017
15. http://www.oecd.org/education/2030/E2030%20Position%20Paper%20(05.04.2018).pdf
16. Huber, Josef, coord., Developing intercultural competence through education, Council of
Europe Publishing, Paris, 2014;
17. Huber, Josef, coord., Intercultural competence for all, Council of Europe Publishing, Paris,
2012;
18. Iacob, Mihai; Mihăilescu, Angelica, coord., Arta în școală. Concepte și practici, Editura
Universitară, București, 2016;
19. Irwin, Judith W., Teaching Reading Comprehension Processes, Allyn & Bacon, Incorporated,
2007;
20. Lazar, I., Huber-Kriegler, M., Lussier, D., Matei, M.S., & Peck, C. (Eds.), Training and
Assessing Intercultural Communicative Competence: A Guide for Language Teachers and
Teachers Educators,

Realitatea din spatele ficțiunii – Lectură și scriere creativă 17

 21. Mallory, William E.; Simpson-Housley, Paul, Geography and Literature: A Meeting of the
Disciplines, Syracuse University Press, Syracuse, 1987;
22. Michael M. Grant, Getting a grip on project-based learning: theory, cases and
recommendations, https://www.researchgate.net/publication/228908690
23. Moretti, Franco, Distant Reading, Editura Verso, Londra, 2013;
24. Noble, Allen G.; Dhussa, Ramesh, „Image and Substance: A Review of Literary Geography” în
Journal of Cultural Geography, nr. 10/1990;
25. Noveanu, Gabriela Nausica (coord. met.); Mancaș, Aniela; Stoicescu, Daniela; Sarivan, Ligia,
Provocarea lecturii – Ghid metodologic pentru dezvoltarea competenței de receptare a
mesajului, Editura didactică și pedagogică, București, 2013;
26. Vianu, Tudor, Dubla intenție a limbajului și problema stilului în Studii de stilistică, Editura
Didactică și Pedagogică, Bucureşti, 1968;
27. Lai, E. Metacognition: A Literature Review Research Report, Pearson, (2011),
https://images.pearsonassessments.com/images/tmrs/Metacognition_Literature_Review_Final.pdf,

Realitatea din spatele ficțiunii – Lectură și scriere creativă 18