Toleranţa este o valoare morală, care implică respect deplin pentru ceilalţi, pentru ideile,

practicile sau convingerile lor indiferent dacă sunt diferite de ale noastre. În acest sens toleranţa
este şi recunoaşterea diferenţelor inerente naturii umane, a diversităţii culturilor, a religiilor sau
a felurilor de a fi sau de a acţiona. Este un termen ce provine din latinescul „tolerare”, ce
semnifică a suporta, este o valoare ce trebuie deprinsă şi încorporată în viaţă din copilărie. Este
foarte importantă pentru că înlesneşte convieţuirea armonioasă în cadrul societăţii.

Ce este toleranţa
Toleranţa este, mai presus de toate, o virtute morală care ajută la evitarea conflictelor
din viaţa de zi cu zi. Pentru o persoană care nu este tolerantă, este dificil să se raporteze
la ceilalţi, deoarece tot ceea ce caracterizează alte persoane (de exemplu, culoarea pielii,
opiniile, religia) va ajunge să provoace o ciocnire ideologică sau va duce la interpretări
neconforme şi incorecte. Toleranţa se referă la acţiunea şi efectul tolerării, deci se
bazează pe respectul faţă de celălalt; se referă de asemenea la o situaţie ce nu poate fi
prevenită sau la simplul fapt de a îndura pe cineva sau ceva. Latinescul „tolerancia”
înseamnă „calitatea celui care poate îndura sau accepta”.
Este o atitudine fundamentală pentru viaţa în societate. O persoană tolerantă poate
accepta opinii sau comportamente diferite de cele stabilite de mediul său social sau de
principiile sale morale. Acest tip de toleranţă se numeşte „toleranţă socială”.
La rândul său, toleranţa faţă de cei care urmează alte credinţe sau religii, altele decât ale
noastre, sau cele stabilite oficial, este cunoscută sub numele de „toleranţă la închinare”
şi este stipulată ca atare prin lege în unele ţări.
A fi tolerant deci nu se referă la a fi indiferent, dimpotrivă, este o valoare morală care ne
permite să respectăm şi să recunoaştem tot ceea ce ni se pare diferit, nu împărtăşim şi
ne generează disconfort, tot ceea ce nu poate fi reprimat, adică opinii, credinţe,
sentimente, obiceiuri, printre altele.
Este important să fim toleranţi, deoarece astfel vom putea ocupa multe poziţii din
societate, fie ca muncitori, vecini, voluntari, membri ai unui club, etc. Pentru a trăi
armonios, toleranţa trebuie practicată în toate domeniile pe care le frecventăm. Se crede
că trebuie să fim toleranţi doar la ceea ce ne enervează, dar în realitate trebuie să
acceptăm absolut totul de la alţi oameni, atâta timp cât nu ne provoacă niciun rău.
Istoria Toleranţei
Toleranţa a început doar ca o caracteristică a celor care îşi dedicau viaţa lui Dumnezeu.
Prima menţiune pe acest subiect a fost făcută de „Edictul de la Milano”, deşi nu a fost
interpretată în mod corect.
Ani mai târziu, John Locke (1632 - 1704) a scris „Scrisoarea despre toleranţă” (1689),
unde a apărat libertatea religioasă şi a adăugat că funcţiile politice trebuiau separate de
cele religioase. Voltaire a scris „Tratatul de toleranţă”, unde a susţinut că Dumnezeu ne-
a creat pentru a ne iubi, iar J. Stuart Mill susţine că toleranţa este un punct intermediar
între anarhie şi despotism.
Tipuri de toleranţă
Există diferite tipuri de toleranţă, dar toate se bazează pur şi simplu pe respectul faţă de
ceilalţi atunci când sunt diferiţi de noi sub orice aspect, de exemplu în ceea ce priveşte
credinţele religioase sau convingerile politice. Toleranţa merge mână în mână cu
acceptarea. Trebuie să acceptăm diversitatea opiniilor, cea socială, etnică, culturală şi
religioasă. Este vorba, de asemenea, de a şti să asculţi şi de a accepta valoarea celorlalţi.
Să cunoaştem tipurile de toleranţă:

 toleranţa rasială: se referă la respectul acordat oamenilor de diferite rase sau

origini
 toleranţa pentru religie: când se acordă respectul cuvenit altor religii sau credinţe
 toleranţa etnică: este atunci când se interacţionează civilizat cu străinii -
xenofobia este o formă de intoleranţă etnică
 toleranţa socială: presupune respect pentru alte clase sociale
 toleranţa la diversitate culturală: toleranţa este o valoare care traversează
societăţile, astfel încât oamenii să se respecte reciproc şi să trăiască în armonie, în
ciuda diferenţelor dintre exprimările culturale şi tradiţii; respectarea şi
aprecierea diversităţii culturale este un exemplu de toleranţă
 toleranţa politică: în domeniul politicii este important să ascultăm, să analizăm şi
să respectăm diferitele tendinţe ideologice ale celor din jur. Este un exemplu de
toleranţă să organizezi dezbateri politice cu respectul cuvenit şi luând în
considerare importanţa schimbului de opinii şi propuneri.
 toleranţa la locul de muncă: un exemplu de toleranţă la locul de muncă este să
ştim să ascultăm, să împărtăşim opinii sau propuneri, atâta timp cât înţelegem că
toţi oamenii sunt fiinţe unice şi individuale, ale căror experienţe de viaţă le
definesc comportamentele şi poziţia în viaţă şi că toţi membrii unei echipe de
lucru au aceeaşi valoare şi importanţă.
 toleranţa pentru cei cu dizabilităţi: un alt exemplu de toleranţă este să respectăm
şi să ajutăm, pe cât posibil, pe toţi acei oameni care din diferite motive au un
anumit tip de dizabilitate.

Atitudinea faţă de diverse situaţii este cea care determină dacă suntem sau nu oameni
toleranţi. De exemplu, dacă vedem o persoană prost îmbrăcată să nu îi acordăm
importanţă în loc să o ridiculizăm sau să ne batem joc de ea, dacă nu suntem deranjaţi
de oameni care au obiceiuri diferite de ale noastre, dacă nu etichetăm oamenii conform
culorii pe care o are pielea lor, dacă intervenim în conflicte care apără inocenţii - toţi
aceşti oameni trebuie trataţi în mod natural. Acestea sunt câteva dintre atitudinile pe
care trebuie să le adoptăm pentru a fi oameni toleranţi.
Educarea copiilor pentru a fi toleranţi
Copiii nu se nasc toleranţi. Mai mult, ştim că au atitudini foarte egoiste, prin urmare
este important ca aceşti copii să fie educaţi de la o vârstă fragedă prin insuflarea valorii
toleranţei, astfel încât să fie respectuoşi de-a lungul vieţii cu cei care au opinii diferite
sau sunt diferiţi de ei, fără a judeca sau a răni sentimentele altora.
Ar fi important pentru ei să înveţe să asculte opiniile şi gândurile care nu sunt la fel cu
ale lor şi să ajungă la un acord între colegi, într-o activitate simplă, de exemplu un joc.
Copiii pot fi foarte cruzi, de aceea este important, de asemenea, să înveţe să respingă
atitudinile intolerante ale altora, de exemplu dacă unul dintre copii nu doreşte să-l
includă pe altul în joc, deoarece nu are afinităţi cu el, trebuie să-i explicaţi că ar trebui să
se oprească şi să dezaprobe acea atitudine.
Amintiţi-vă că trebuie să predaţi prin exemplu, dacă copilul nu vede aceste atitudini la
părinţi, ele nu pot fi învăţate. Unele opţiuni pentru a-l învăţa sunt poveştile, filmele,
convieţuirea cu străini, excursiile în familie, cunoaşterea importanţei împărtăşirii,
eliminarea ridicolului.