TOLERANȚA

A realizat: Ceban Carolina

 “În practica toleranței,
dușmanul îți este cel mai bun
învățător.”
( Dulam Lama )

Toleranța - ( tolerare = a suporta )

este termen social, etic și religios
aplicabil unei colectivități sau
individ, care definește respectul
libertății altuia, al modului său de
gândire și de comportare, precum și
al opiniilor sale de orice natură

Toleranța = neîngăduință

“Toleranța este morala omului

credincios și cultivat, iar intoleranța
este semnul inculturii.” ( Eugen Simion
)
 CINE NU E CA NOI E
ÎMPOTRIVA
NOASTRĂ?
Constituția României conține, la Art. 4, următorul
principiu: „România este patria comună și
indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire
de rasă, naționalitate, de origine etnică, de limbă, de
religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de
avere sau de origine socială.“ Mai încolo, legea
fundamentală include principiul nediscriminării,
anume că cetățenii sînt egali în fața legii și a
autorităților publice, fără privilegii și disciminări.
 TOLERANȚA ÎN SISTEMUL AUTOHTON AL
VALORILOR.
ATITUDINEA NOASTRĂ FAȚĂ DE CEI CARE NU
SUNT CA NOI.
Discursul public actual vehiculează termeni care, la prima vedere, sunt
total străini de spațiul autohton: transparență, integritate, dezbateri
publice, egalitate de gen, discriminare, toleranță etc. Îi numesc străini,
pentru că s-au instaurat „pe neprins de veste” în limbajele noastre comune,
în virtutea faptului că așa se gândește și se vorbește în țările „civilizate”.
Nu sunt împotriva acestor termeni, atât timp cât oamenii care folosesc
aceste concepte, înainte de a le folosi, s-au convins că cei cărora ei le
vorbesc știu exact sensul unor asemenea noțiuni. Câți dintre cetățenii
Republicii Moldova ar ști să definească ce e aia transparență, dezbatere
publică, toleranță sau egalitate? Spre exemplu, studiile arată că legea cu
privire la asigurarea egalității este eronat percepută ca legea minorităților
sexuale. Consider că pentru asimilarea deplină a unor idei și practici
democratice, avem nevoie de explicații temeinice pentru a le înțelege rostul
și motivații bune pentru a le exersa.
 În acest articol voi analiza chestiunea
toleranței, raportându-mă la datele
statistice colectate și interpretate în „Studiul
privind percepțiile și atitudinile față de
egalitate în Republica Moldova”, elaborat
de către Consiliul pentru prevenirea și
eliminarea discriminării și asigurarea
egalității. În cadrul acestui studiu a fost
analizat modul în care se poziționează unele
grupuri sociale din Republica Moldova față
de altele, pornind de la premisa că fiecare
grup social se caracterizează printr-o
viziune asupra lumii specifică, operând cu
simboluri și imagini improprii altor grupuri
sociale, ceea ce cauzează, câteodată, o
prăpastie între reprezentanții diferitor
grupuri sociale, manifestată prin distanțare,
 Discriminare este acțiunea prin care
unele persoane sunt tratate diferit sau
lipsite de anumite drepturi în mod
nejustificat, pe baza unor
considerente neîntemeiate.
 Potrivit acestui studiu, cetățenii R.M. sunt
preocupați, în primă instanță, de creșterea
prețurilor, salariile/pensiile mici și locurile
de muncă limitate. Iar discriminarea unor
grupuri sociale aflate în situație de risc nu
este percepută ca fiind una dintre cele mai
grave și problematice aspecte ale societății
în care trăim. Acest lucru, pe de o parte, se
datorează nivelului scăzut de trai într-o
țară în curs de dezvoltare, al cărei cetățeni
pierd marea majoritate a timpului pentru
câștigarea resurselor pentru asigurarea
condițiilor primare necesare pentru
supraviețuire. Pe de altă parte, toleranța
nu este o valoare înnăscută, ci una
educabilă; astfel încât, gradul de toleranță
în cadrul unei societăți este direct
proporțional cu nivelul de cultură și cel al
educației morale al membrilor acesteia.
Toleranța e o virtute care trebuie cultivată prin educație într-
o societate democratică. Ea presupune acceptarea altor
oameni și permiterea unor practici pe care le dezaprobăm.
Eticile umaniste și egalitare stipulează faptul că deciziile
morale ale altor oameni cu privire la propria lor viață
trebuie tratate cu respect. Oamenii sunt capabili de empatie,
au logică și rațiune, ceea ce îi determină să stabilească niște
norme și principii morale comune în cadrul unei societăți, de
care ar trebui să se ghideze toți membrii acesteia, întru
evitarea conflictelor și fărădelegilor.

Dar de ce ar trebui să fim toleranți cu oamenii care nu sunt ca noi,

care nu ne împărtășesc valorile, convingerile, idealurile? Cum să fii
tolerant cu oamenii care folosesc alte criterii pentru a defini ce este
bine, cinstit și adevărat? E o problemă care ar trebui să ne macine și
să ne instige la reflecții serioase asupra felului nostru de a fi. Trăim
într-o lume supusă schimbării, ceea ce înseamnă că și convingerile
noastre sunt „erodabile”. Și totuși, toleranța nu înseamnă să-ți
schimbi convingerile de dragul comodității celuilalt, în numele unor
idealuri democratice.
 Prin definiție, toleranța este o practică pasivă. Aceasta
este discutată, adesea, prin comparație cu
durerea/suferința. Spre exemplu, T.M. Scanlon, în eseurile
sale de filosofie politică, reflectă semnificația etimologică
a toleranței prin referință la latinescul tolerantia, care
înseamnă răbdare, îndurare și rezistență. În tradiția
modernă a gândirii, sensul inițial al toleranței este re-
formulat și îmbogățit cu ideile de acceptare a diversității,
consimțirea egalității, a libertății de gândire și exprimare
a tuturor oamenilor. Prin acest fapt, este stipulată
necesitatea angajamentului de a lupta împotriva
dogmatizării și absolutizării unor convingeri, pentru a
preveni situațiile de exploatare și discriminare a ființelor
umane din grupurile sociale aflate în situație de risc.
Astfel, chemarea de a practica toleranța ca necesitate
etică, juridică și politică e un răspuns la problematica
lumii contemporane, pentru consolidarea unei societăți
sigure, prin asigurarea sentimentelor de liniște și
 Legea cu privire la asigurarea egalității, adoptată de
parlamentul Republicii Moldova în 2012, prevede „prevenirea şi
combaterea discriminării, precum şi asigurarea egalităţii
tuturor persoanelor aflate pe teritoriul Republicii Moldova în
sferele politică, economică, socială, culturală şi alte sfere ale
vieţii, fără deosebire de rasă, culoare, naţionalitate, origine
etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vîrstă, dizabilitate,
opinie, apartenenţă politică sau orice alt criteriu similar”. Cu
toate acestea, potrivit Studiului privind percepțiile și atitudinile
față de egalitate în Republica Moldova, egalitatea în drepturi și
egalitatea șanselor nu este respectată în raport cu reprezentanții
grupurilor minoritare. Nivelul de încredere a populației RM față
de oameni și instituțiile statului este unul scăzut, iar la lipsa de
încredere, adăugându-se nivelul scăzut de trai și nesiguranța în
ziua de mâine, rezultă un nivel de intoleranță ridicat față de
grupurile marginalizate.
Vorbind despre co-existența și
interacțiunea pe teritoriul unui stat
a mai multor etnii, trebuie să
introducem noțiunea de
multiculturalism. Aceasta presupune
apropierea interpersonală tolerantă
dintre reprezentanții diferitor etnii
pentru o comunicare interculturală,
ghidată de principiile unui dialog
critic. Acesta se constituie în
condițiile libertății de exprimare,
acceptării faptului că suntem cu toții
egali (adică posedăm cu toții în
egală măsură aceleași drepturi
fundamentale juridice și politice),
iar statul nu favorizează fățiș unul
din grupurile oponente.
 NIVELUL DE ACCEPTARE A
COMUNITĂȚII L.G.B.T.
Am definit toleranța ca atitudine civică față de deciziile morale ale
unor oameni pe care nu le împărtășim, însă recunoaștem că sunt
îndreptățite să fie practicate în măsura în care nu atacă și nu
presupun pericol pentru demnitatea ființelor umane în general. Ca
excepție, toleranța nu poate fi aplicată în situațiile în care avem de-a
face cu oameni intoleranți, cu cei care propagă ideea un tratament
discriminatoriu și inuman față de alte persoane, după criterii de
rasă, religie, vârstă, sex, orientare sexuală, etnie ș.a. Enumerez
următoarele acțiuni pe care nu suntem nicidecum îndreptățiți să le
tolerăm: omorul, violul, genocidul, traficul de ființe umane etc.,
întrucât asemenea activități încalcă dreptul cuiva la viață, la
integritate fizică/psihică, libertatea conștiinței și a celei de
exprimare, libertatea individuală ș.a.m.d.
Conform Studiului privind percepțiile și atitudinile
față de egalitate în RM, marea majoritate a
participanților la discuțiile în grup au făcut
afirmații care lezează drepturile LBGT la întruniri,
liberă exprimare, libertatea conștiinței și gândirii,
viață intimă, familială și privată. Astfel, 80,6%
dintre respondenți consideră că persoanele LGBT
nu trebuie să aibă dreptul să organizeze
evenimente publice sau să apară în mass-media și
doar 7,5% recunosc dreptul lor la organizarea
evenimentelor publice; 83,7% dintre participanții
la discuții sunt de părere că cuplurile homosexuale
nu se pot căsători și nu trebuie să aibă dreptul să
înfieze copii și doar 7,5% recunosc dreptul
acestora de a se căsători și de a înfia copii; 52,5
% din respondenți afirmă că relațiile homosexuale
trebuie pedepsite și 29,6% sunt de părere că astfel
de relații nu trebuie pedepsite, căci fiecare face ce
dorește în viața lui
În general, oamenii tind să gândească bivalent: da sau nu,
aprob sau dezaprob, bine sau rău, frumos sau urât,
minciună sau adevăr. Cu toate acestea, între „da” și „nu”
ar mai fi loc și pentru un „poate”. Nu suntem de acord cu
ceva, n-am accepta pentru noi înșine, n-am vrea pentru
apropiații noștri, ne-ar fi frică sau am fi furioși să ni se
întâmple nouă, însă trebuie să înțelegem că cineva care nu
este ca noi are drepturi, pe care nu trebuie să i le
încălcăm, chiar dacă nu suntem de acord cu el/ea/ei/ele.
A fi heterosexual(ă) e un adevăr care nu ar trebui să-l
condamne pe un altul: a fi lesbiană, gay, bi-sexual,
trans-sexual ș.a. Suntem ființe raționale, care se pot
ridica mai sus de reacțiile emoționale proprii gândirii
bivalente. Cauza intoleranței este, adesea, legată de
lipsa informării cu privire la o „chestiune” sau alta.
Campaniile de informare ne-ar face să depășim
blocajele logicii binare, pentru o poziționare critică
față de practicile celorlalți. În acest sens, cultivarea
toleranței deschide calea celei de-a treia perspective,
care nu presupune nici acord, nici dezacord, ci
exprimarea unui punct de vedere diferit printr-o
analiză critică a situației și păstrarea respectului
pentru celălalt, fără încălcarea drepturilor
fundamentale, elementar, al celui ce ține de libertatea
de gândire și exprimare, al uneia dintre părți.
MULȚUMESC PENTRU ATENȚIA
ACORDATĂ!!!