Tulburare de personalitate

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Tulburările de personalitate sunt tipare (modele) cognitive, emoționale, ale impuls-controlului și relațiilor cu
ceilalți, constante și durabile în timp, nonfuncționale, perturbate, care nu permit funcționarea normală în viața Tulburare de personalitate
de zi cu zi. Specialitate Psihiatrie
Clasificare și resurse externe
Tulburările de personalitate nu se încadrează în tiparul clasic de boală. Nu au un debut limitat în timp, o ICD-9 301.9 (http://www.icd9data.com/g
perioadă de stare și apoi o vindecare în urma unui tratament. Nefiind boli au fost denumite dezvoltări etICD9Code.ashx?icd9=301.9)
ICD-10 F60 (http://apps.who.int/classifica
dizarmonice ale structurii psihice ale persoanei în cauză.[3] Aceste structuri particulare au anumite tions/icd10/browse/2010/en#/F6
caracteristici:[3] 0)
ICD-9-CM 301.89[1][2]
sunt schițate și se dezvoltă încă din copilărie; 301.8[1][2]
se cristalizează la adolescență; 301.9[2]
însoțesc persoana de-a lungul întregii sale existențe. DiseasesDB 9889 (http://www.diseasesdataba
se.com/ddb9889.htm)
Studiile epidemiologice arată că 4–12% din populația adultă are un diagnostic oficial de tulburare de MedlinePlus 000939 (http://www.nlm.nih.gov/
personalitate, dar dacă se iau în considerare și gradele ei mai ușoare, procentul este mult mai mare.[4] medlineplus/ency/article/000939.
htm)
MeSH ID D010554 (https://www.nlm.nih.go
v/cgi/mesh/2020/MB_cgi?field=ui
d&term=D010554)
Cuprins Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.ph
p?title=Tulburare_de_personalitate&action=edit&sectio
Date istorice n=0)

Clasificare
Cluster A (ciudat și excentric)
Cluster B (dramatic, emotional și imprevizibil)
Tulburări de personalitate
Cluster C (anxios sau temător) Cluster A (ciudat)
Tulburări de personalitate mixte Paranoidă · Schizoidă · Schizotipală

Cauze Cluster B (dramatic)

Antisocială · Borderline · Histrionică · Narcisică
Trăsături comune
Cluster C (anxios)
Simptomatologie
Evitantă · Dependentă · Obsesiv-compulsivă
Evoluție și complicații
Nespecificate
Note Depresivă · Haltlose · Pasiv-agresivă · Sadică · Masochistă · Psihopată
Legături externe v ·d ·m (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Bar%C4%83_lateral%C4%83_tulbur%C4%83ri_de_personalitate&action=edit)

Date istorice
Dacă istoria omenirii consemnează și descrie, încă din Antichitate, diverse variante de tulburări psihopatologice, acestea, la rândul lor, integrează sau fac
trimiteri la atributele firii umane și la structurările sale dizarmonice, exteriorizate prin tulburări de comportament și adaptare. Cunoașterea lor devine o condiție
fundamentală a perceperii și înțelegerii evenimentelor istorice, a căror dinamică sau alternanță a fost și este mereu mediată personologic.

Hipocrate a fost cel care a postulat existența a patru mari umori ale corpului uman: bila galbenă, respectiv neagră, limfa și sângele, care au fost corelate cu cele
patru elemente constituente ale lumii și cu cele patru anotimpuri, prezența lor în exces dezvoltând cele patru tipuri de temperament: coleric, melancolic,
flegmatic și sangvinic.

Treptat s-au conturat și s-au descris diferite entități nosologice psihiatrice de tulburări de comportament, mai mult sau mai puțin manifeste. Atunci când
suferințele provocate anturajului primeau atributele agresivității și criminalității, cazurile erau abordate medico-legal. Francezul Philippe Pinel, psihiatru la
Bicêtre, a rămas în istorie ca eliberator al condamnaților cu tulburări psihice, care erau ținuți în condiții de temniță. El a observat cu deosebită atenție cazuistica
și particularitățile faptelor incriminatorii și a descris „mania fără delir” ca entitate integratoare a comportamentului imoral și criminal în absența unor fenomene
psihotice cunoscute, precum halucinațiile sau ideile delirante. Tulburările de personalitate tind treptat să fie privite ca expresii ale unor procese degenerative ale
sistemului nervos de natură constituțional-ereditară.

Între 1867 și 1882 Richard von Krafft-Ebing descrie o structură psihologică dominată de cruzime și introduce în vocabularul medical termenii de sadism și
masochism. În concepția autorului comportamentele impulsiv-agresive sunt expresia pulsiunilor sexuale deviate și apanajul – cu precădere – al sexului
masculin. Severitatea manifestărilor este în directă concordanță cu prezența unor trăsături de serie psihotică. Cele 10 subtipuri de personalități patologice
studiate de psihiatrul german rămân modelele de profunzime și acuratețe descriptivă: psihopatul hipertim, depresiv, nesigur de sine, fanatic, cu stimă de sine
scăzută, instabil, exploziv, nervos, apatic și astenic. Autorul le consideră nu entități diagnostice, ci „moduri de a fi”. Contribuția lui Carl Schneider se extinde și
asupra comportamentelor agresiv-criminale, care nu întotdeauna pot fi asociate impulsivității și explosivității, ci pot fi și apanajul altor structuri personopate.

O contribuție calitativă aparte în descrierile personalităților psihopate o aduce David Shapiro în 1965,[5] care analizează o serie de dimensiuni cognitive,
precum spontaneitatea și deficitul elaborărilor, corespunzător cărora primul răspuns la un stimul nu este supus proceselor integrative, identificându-se cu
răspunsul final.

Dezvoltarea conceptului de personalitate patologică a parcurs, în a doua jumătate a secolului XX, o etapă a ambiguităților terminologice, corespunzătoare
noțiunilor de temperament, caracter și personalitate. Acestea au fost folosite în mod substitutiv, dar primele două au rămas reperele structurale dominante ale
personalității. În Clasificarea Internațională a Bolilor Psihice din 1987 s-a încercat introducerea categoriei personalităților accentuate, la care s-a renunțat
ulterior. Conceptul își are originile în formulările lui Bénédict Morel, citat de Peter Tyrer, și ale lui Karl Leonhard. Primul a susținut că persoanele au
predispoziții temperamentale sub influența unor factori de mediu, care, în alte condiții, ar fi inofensivi. Sistemul DSM – elaborat de Asociația Psihiatrică
Americană – situează tulburările de personalitate pe o axă diagonală, independentă de celelalte sectoare nosologice psihiatrice. Faptul se datorează persistenței
unei opinii diferențiate, în pofida contribuției lui Emil Kraepelin, Ernst Kretschmer și Hervey M. Cleckley. Ea a fost fundamentată pe conceptul de moral
insanity al lui James Cowles Prichard, care postula faptul că pacienții respectivi nu au tulburări de judecată sau alte simptome care le caracterizează, debutează
în adolescență și durează toată viața. Distincția dintre tulburările de personalitate și alte tulburări psihopatologice rămâne încă oarecum arbitrară, având în
vedere intercondiționările etimologice și patoplastice reciproce.

Clasificare
Există 10 tulburări de personalitate recunoscute de medicina de specialitate; acestea sunt clasificate în trei grupe (clustere).[6]

Cluster A (ciudat și excentric)

Tulburarea de personalitate paranoidă: suspicioși, neîncrezători, ostili, iritabili, geloși, colecționari de nedreptăți sau procesomani.
Tulburarea de personalitate schizoidă: izolați, fără vreo manifestare către ceilalți, contact vizual deficitar, neadecvat de serioși, procupați
de obiecte neînsuflețite sau constructe metafizice.
Tulburarea de personalitate schizotipală: multiple ciudățenii ale prezentării, vorbirii, limbaj și gândire excentrică, magică, uneori chiar iluzii
și idei de referință, lipsa prietenilor.

Cluster B (dramatic, emotional și imprevizibil)

Tulburarea de personalitate antisocială: de la 15 ani există un comportament de ignorare și încălcare a drepturilor altora, agresivi, iritabili,
impulsivi, iresponsabili, fără remușcări, mincinoși, înșală și escrochează.
Tulburarea de personalitate borderline: manipulativi, cu sentimentul de gol lăuntric, impulsivi, relații personale instabile și intense cu
oscilarea între idealizare și devalorizare, amenințări sau gesturi suicidare, automutilare.
Tulburarea de personalitate histrionică: dramatici, emoționali, superficiali, seductivi sau provocatori sexual, sugestionabili.
Tulburarea de personalitate narcisică: plini de ei, cu fantezii nelimitate de succes, putere, strălucire sau iubire ideală, lipsiți de empatie,
invidioși, exploatativi în preocuparea de a-și atinge propriile țeluri.

Cluster C (anxios sau temător)

Tulburarea de personalitate evitantă: rușinoși, timizi, inhibați în relațiile interpersonale, temători de critică, dezaprobare și rejecție. Se
privesc ca inadecvați, inferiori altora.
Tulburarea de personalitate dependentă: dependenți, au nevoie de sfaturi și reasigurări de la cei din jur, cu dificultăți în exprimarea
dezacordului de teama să nu piardă sprijinul, inițiază greu proiecte și lucruri pe care să le facă singuri.
Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă: perfecționiști, ordonați, rigizi, preocupați de ordine și de reguli, lipsiți de spontaneitate,
prea serioși, perseverenți, încăpățânați.

Tulburări de personalitate mixte

Alte tulburări de personalitate care nu sunt incluse în aceste clustere sunt:

Tulburarea de personalitate pasiv-agresivă: manifestă obstrucționism, încăpățânare și ineficiență, rezistă pasiv în îndeplinirea sarcinilor
ocupaționale de rutină, certăreți, se plâng ca nu sunt înțeleși și apreciați.
Tulburarea de personalitate depresivă: pesimiști, nefericiți, triști, cu stimă de sine scăzută, predispuși spre îngrijorări, vinovăție.
Tulburarea de personalitate sadică: relațiile sunt dominate de comportamentul crud sau înjositor.

Cauze
Ca în cazul altor probleme de sănătate mentală, tulburările de personalitate sunt probabil rezultatul unor interacțiuni multiple ale factorilor genetici și de mediu.
Se acumulează tot mai numeroase dovezi ce susțin existența unei legături genetice, rezultatele din studiile pe gemeni sugerând moștenirea trăsăturilor de
personalitate și a tulburărilor de personalitate în limite cuprinse între 30% și 60%.[4] O sinteză narativă pe studiile epidemiologice sugerează și ea că sunt
importante familia și experiențele din copilăria precoce – de exemplu, abuz (emoțional, fizic și sexual), neglijare și intimidare.[4]

Trăsături comune
Trăsăturile sunt pervazive (extensive) și persistente.
Sunt egosintonice (acceptabile pentru ego) și nu egodistonice (străine egoului).
Sunt aloplastice și nu autoplastice (pacientul încearcă să schimbe mediul și nu pe sine). Rezultă nemulțumiri, conflicte.
Trăsăturile sunt menținute cu rigiditate.
Mecanismele de apărare includ: fantezia, izolarea, proiecția, întoarcerea împotriva sinelui, acting-out.
Pacientul manifestă fixație în dezvoltare și imaturitate.
Nu conștientizează și nu solicită ajutor.
Dezvoltarea inegală a personalității cu deficit al valorilor etice; logica este subordonată impulsurilor.

Simptomatologie
 Tipul de
Trăsături esențiale
personalitate
suspiciozitate exagerată
neîncredere generalizată
Paranoidă controlul fidelității și
autenticității datelor, faptelor
și situațiilor
interpretativitate
reținere
introversie marcată
detașare de realitate
Schizoidă
sociofobie
non-implicare
rezonanță afectivă redusă
aspecte particulare și
excentricități în
Schizotipală
comportament și în
prezentare
rezonanță afectivă redusă
relaționare slabă
sfidarea și violarea
normelor, regulilor și
obligațiilor sociale
conduită insensibilă,
arogantă și disprețuitoare
Antisocială
lipsă de regret, remușcare
sau sentimente de
culpabilitate
disponibilitate de continuă
reiterare a actelor sale
indezirabile
intensitatea și versatilitatea
relațiilor interpersonale
Borderline
binom dispozițional în
raporturile interpersonale
polarizarea atenției celorlalți
labilitate și versatilitate
dispozițională
Histrionică
comportament seducător și
provocator
catharsis afectiv facil
comunicare colorată,
metaforică
autoevaluare exagerată,
nerealistă, fantezistă
idealizarea propriei
persoane
invocarea explicită și
Narcisică implicită prin conduită a
calităților și importanței sale
așteptări disproporționate ca
aceste însușiri exagerate să
fie recunoscute și tratate ca
atare de către ceilalți
sociofobie cu evitarea
activității ocupaționale care
implică relații interpersonale
prudență excesivă și rigoare
în orice relaționare
Evitantă teama de a fi ridiculizat sau
respins
teama de a nu fi criticat sau
umilit în public
stare de aprehensiune sau
anxietate persistentă,
pervazivă și limitativă
autostimă redusă prin
subestimarea calităților și
disponibilităților proprii
Dependentă nevoia de aprobare, de
acceptare și de suport
sacrificii în vederea obținerii
aprobării suportului și
îngrijirii
Obsesiv-
ț rigoare logică
distanțare
ermetizare
non-confidențialitate
tendințe de putere,
valorizare
dificultăți relaționale, de
integrare și armonizare
disponibilitate scăzută de a
trăi pierderea, eșecul,
frustrările
preferințe pentru activități
solitare
conduită neconvențională
sau bizară
ț
ideație dominată de
convingerea că posedă
însușiri rare, particulare,
ilustrate prin clarviziune,
capacitate de premoniție,
telepatie sau superstiții
iritabilitate
impulsivitate
manifestări clastice și
agresivitate
ignorarea consecințelor
conduitei sale
incapacitatea de a învăța
din experiențe negative
tendința de a blama și
injuria pe alții
incapacitate de a menține
relații autentice și durabile
reacții impulsiv-agresive la
incitații minime
intoleranța solitudinii
sentimentul de vid interior
sentimentul inconsistenței
sau dispersiei identității
conduită erotizată și
realitate sexuală
sugestibilitate
impresionabilitate
permeabilitate
dramatizarea conținutului
comunicării
conduită distantă, arogantă,
emfatică
non-receptivitate și
insensibilitate la opinii
diferite, sfaturi sau
îndemnuri
disponibilități empatice
reduse
aviditate pentru titluri,
demnități, situații, onoruri,
ranguri
p ș
evitarea și teama de a iniția
noi relații interpersonale
atașamente personale
restrictive
subestimarea însușirilor și
disponibilităților personale
dorința de a fi acceptat și
simpatizat
nevoia de tandrețe,
securizare și reasigurare
dificultate în deliberare,
decizie și angajare
g j
acordă altuia girul propriilor
sale responsabilități
dificultatea sau
incapacitatea de a lua
decizii în probleme curente
reducerea sau anularea
inițiativelor
nevoie de atașament
Trăsături asociate
Cluster A
argumentativitate și
persuasiune
combativitate și tenacitate
nevoia de a fi recunoscut,
stimat
slabă toleranță la pierdere,
eșec sau frustrare
intoleranță la minimalizare,
rejecție, ignorare
heteroatribuirea
insucceselor
înclinație spre introspecție și
reverie
indiferență față de lauda sau
critica celorlalți
convingeri și experiențe
senzoriale insolite, ciudate
sau gândire magică
anxietate de fundal cu
conținut social
Cluster B
instabilitate psihică
ignorarea problemelor
personale curente și de
perspectivă
siguranță de sine
aroganță, supraestimare și
dispreț pentru muncă,
reactivitatea și instabilitatea
dispoziției
comportament imprevizibil
personalizarea relațiilor
redusă disponibilitate sau
incapacitate de a menține
relațiile
abilitate pentru noutate,
stimulare sau schimbare
auto-ipostaziere în roluri
externe sau insolite
intoleranță la ignorare sau
marginalizare
incapacitate de amânare
fantasme de succes
nelimitat, mărire, putere,
bogăție
manipulare a relațiilor
sensibilitate la critică,
insucces, frustrare sau
pierdere
Cluster C
hipersensibilitate și tendință
la interpretativitate
tendință de a exagera
eventualele riscuri, eșecuri,
pericole
teama de a fi abandonat
toleranță excesivă față de
persoana investită ca
protector
limitarea relațiilor sociale la
cei de care sunt dependenți
Complicații
rezonanță afectivă redusă
tendință la autonomie
incapacitate de cooperare
exigență și intransigență
tendință de autovalorizare
atitudine de supraestimare scurte episoade psihotice
și fantasme de grandoare și
poate apărea ca antecedent premorbid al depresie
omnipotență
schizofreniei, tulburărilor delirante
supravalorizarea rangului
disprețul pentru cei slabi,
incapabili
ț
preocupări reduse ori
absente pentru activitatea
sexuală poate apărea ca antecedent premorbid al tulburăr
schizofreniei sau tulburării depresive majore
episoade psihotice tranzitorii
tulburare schiz
ruminații obsesive cu
schizofrenie
conținut dismorfofobic, suicid
sexual sau agresiv episoade cvasi-psihotice depresia cu al
tranzitorii
exprimare circumstanțială, episoade depr
tulburarea delirantă
metaforică, hiperelaborată
aspect și ținută corectă,
agreabilă
volubilitate în comunicare
alcoolismul și toxicomania
antecedente personale în
care se distinge minciuna, tulburare de somatizare
înșelăciunea, evaziunea, tulburare ciclotimică
numeroase acte ilegale sau suicid
imorale
p p
episoade depr
acreditarea afectivă
exclusivă episoade psihotice tentative de su
(micropsihotice) alcoolism
acte autodistructive
repetitive simptome psihotice propriu-
zise
entuziasmare facilă și
efemeră
comportament manipulativ
dependență de cel investit dependențe
afectiv medicamentoa
amenințări cu suicidul sau tulburări de somatizare
tentative suicid
tentative suicidare episoade depresive
demonstrative tulburări de din
sexuală
amnezia traumelor,
frustrărilor, efectelor
dramatice (la belle
indifférence)
sentimente ostile sau
malefice pe care le
proiectează asupra tulburare distimică
interlocutorilor
tulburare depresivă majoră
alcoolism
toxicomanie
p
trăirea intensă, dureroasă a
inacceptării, refuzului,
respingerii și discriminării
tulburări anxioase
nevoia de certitudine, depresii
stabilizare și securizare fobii sociale
evitarea responsabilităților
tendința de a interpreta
orice contrariere sau
dezaprobare ca expresie a tulburare de adaptare
neîncrederii sau incapacității tulburări anxioase și depresive
sale

compulsivă înaltă valorizare a
reglementărilor, regulilor și
ordinelor
performeri ai analizei și
detaliului
perfecționism extrem
militanți ai lucrului bine făcut
voluntari ai sacrificiului
pentru muncă și devotament
conștiinciozitate
scrupulozitate
rigiditate
intoleranță față de
indiferență, compromis și
rezistență la solicitare sau
îndemn
Pasiv- temporizarea sau amânarea
agresivă răspunsului la rugăminți,
ordine sau solicitări
caracterul indirect sugerat
sau chiar disimulat al
ț p ș
corupție
militanți ai standardelor
înalte autoimpuse
exigență față de ceilalți și
tendința de a le impune
propriile standarde, rigori
sau stil de viață
incapacitate de a delega
autoritatea
teama de schimbare a
activității cotidiene, locului
de muncă, locuinței
adepți fanatici ai stabilității
conservatorism
formulării cererilor și al
exprimării dorințelor
dependența ostilă față de
persoana semnificativă cu
care se află în relație
refuzul schimbării
comportament lamentativ
înaltă valorizare a
conduitelor raționale
comunicare concretă,
necesară, reală
incapacitate de exprimare a
sentimentelor tandre
Mixte
retroflexia ostilității
opoziție față de autoritate
anxietate
acceptarea pasivă și egoistă
a planurilor și acțiunilor
persoanei semnificative
resentimente și invidie
iritabilitate
cinism
reducerea nuanțării schizofrenie
emoționale depresie majoră
relații interpersonale reduse dezvoltări delirante de tipul delirului de relație
indecizie
dezvoltări hipocondriace
dificultăți de deliberare
impresia că sunt neînțeleși
și insuficient apreciați
defect de relaționare
automanipularea în tendința
de justificare a poziției lor de
dependență suicid
scepticism distimie
ambivalență în deliberare
neîncredere în forțele proprii
stima de sine scăzută

Evoluție și complicații
Tulburările de personalitate se prefigurează încă din adolescență, atunci însă poartă denumirea de tulburări de comportament. Însă nu toate tulburările de
comportament devin tulburări de personalitate la vârsta adultă. Tulburarea de personalitate însoțește persoana de-a lungul vieții, dar vârsta amprentează diferit
tipurile de tulburări de personalitate. Tulburarea borderline și tulburarea antisocială „se maturizează”, manifestările se estompează odată cu vârsta.[3]
Tulburările narcisică, dependentă și pasiv-agresivă rămân constante sau chiar se exacerbează cu vârsta.[3] Tulburarea schizotipală și tulburarea obsesională sunt
mai bine tolerate social, ele rămânând neschimbate pe parcursul vieții.[3]

Personalitatea paranoidă poate apare ca un prodrom la tulburarea iluzională sau ca schizofrenie adevărată. Acești indivizi sunt la risc de agorafobie, depresie
majoră, tulburare obsesiv-compulsivă și abuz de substanțe. Pacienții cu tulburare de personalitate schizoidă pot dezvolta depresie majoră. Pacienții cu
personalitate schizotipală pot dezvolta afecțiune psihotică ușoară, tulburare schizofreniformă sau iluzională. La momentul diagnosticului 30–50% au depresie
majoră concurentă și aproape toți au avut cel puțin un episod de depresie majoră.

Personalitatea antisocială este asociată cu risc de tulburări anxioase, abuz de substanțe, somatizare. Personalitatea de graniță este asociată cu risc de abuz de
substanțe, tulburări ale alimentației (bulimie) și stres posttraumatic. Suicidul este un risc particular la pacienții de graniță. Istoricul de cabotism sau
personalitate teatrală este asociat în particular cu tulburările somatoforme. Persoanele cu narcisism sunt la risc de anorexie nervoasă și abuz de substanțe,
precum și depresie.

Personalitatea evitantă este asociată cu anxietatea, mai ales fobia socială. Personalitatea dependentă poartă risc de tulburări anxioase și de acomodare.
Persoanele cu personalitate obsesiv-compulsivă sunt la risc de infarct miocardic datorită tipului de viață. Aceștia pot fi la risc de tulburări anxioase.

Suicidul este cea mai de temut complicație a tulburărilor de personalitate, tulburarea borderline și cea dependentă având riscul cel mai mare. Totuși, actul
suicidar din tulburările de personalitate se deosebește deseori de suicidul din celelalte condiții patologice prin inautenticitatea intenției, fiind de cele mai multe
ori demonstrativ, regizat, dar uneori reușind, ducând la așa-zisa „moarte prin accident suicidar”.[3] Alte complicații pot fi decompensările depresive, anxioase
sau chiar psihotice, fiecare tip de tulburare de personalitate având predispoziții relativ specifice.

Note
4. ^ a b c Mark Newbold (februarie 2014). „Tulburarea de
1. ^ a b Disease Ontology release 2019-05-13[*] Verificați valoarea
personalitate” (http://www.bmj.ro/articles/2014/02/05/tulburarea-de-
|titlelink= (ajutor); personalitate). The BMJ (1).
2. ^ a b c Monarch Disease Ontology release 2018-06-29sonu[*] 5. ^ en David A. Shapiro (30 noiembrie 1964). Neurotic Styles (http
Verificați valoarea |titlelink= (ajutor); s://books.google.ro/books/about/Neurotic_Styles.html?id=16H_NOit
3. ^ a b c d e f Claudia-Raluca Poroineanu. „Tulburările de VjcC&redir_esc=y). Basic Books. ISBN 046509502X.
personalitate” (http://www.csid.ro/boli-afectiuni/psihiatrie/tulburarile- 6. ^ „Tulburările de personalitate” (http://www.sfatulmedicului.ro/Schiz
de-personalitate-12840213/). CSID. ofrenia-si-alte-tulburari-psihice/tulburarile-de-personalitate_7496).
SfatulMedicului.ro.

Legături externe
Simona Știuriuc. „Tulburările de personalitate” (http://www.romedic.ro/tulburarile-de-personalitate). ROmedic.
en „Personality Disorders” (http://dsm.psychiatryonline.org/doi/abs/10.1176/appi.books.9780890425596.dsm18). American Psychiatric
Association. doi:10.1176/appi.books.9780890425596.dsm18 (https://doi.org/10.1176%2Fappi.books.9780890425596.dsm18).
en Neel Burton (29 mai 2012). „The 10 Personality Disorders” (https://www.psychologytoday.com/blog/hide-and-seek/201205/the-10-person
ality-disorders). Psychology Today.

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tulburare_de_personalitate&oldid=12338031

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 23 august 2018, ora 17:05.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.