PSIHOLOGIE CLINICĂ ȘI MEDICALĂ

CURS 9

INVENTARUL CLINIC MULTIAXIAL MILLON

Inventarul clinic multiaxial MILLON este un instrument de evaluare psihologică creat

pentru a oferi informații referitoare la profilul psihologic și la psihopatologia
pacientului, inclusiv la tulburările specifice DSM.

Testul MCMI-III, prin validitatea sa teoretică, analogia cu DSM formatul multiaxial și

posibilitatea interpretării profunde, poate oferi o perspectiva interogativă asupra
relației dintre caracteristicile de personalitate și sindroamele clinice în scopul
facilitării deciziilor de tratament în cazul pacienților, înlesnind o abordare
interdisciplinară a tratamentului medical.
Inventarul Multiaxial Clinic Millon (The Millon Clinical Multiaxial Inventory) MCMI-III
este un instrument care poate fi folosit pentru screeningul de diagnostic și pentru
evaluare clinică a pacientului.
Testul a fost dezvoltat de Theodore Millon, fondatorul Institutului de Studii Avansate
în Personalitate și Psihopatologie din SUA.
Inventarul Clinic Multiaxial – Millon (adaptat pentru România), este diferit de celelalte
teste psihologice prin faptul că aceste inventare pot ajuta medicii în construirea unor
planuri de tratament create pentru nevoile fiecărui pacient.
Inventarele clinice Millon sunt utilizate internațional atât clinic cât și în cercetare.
MCMI-III a fost utilizat în peste 600 studii de cercetare internaționale deoarece
criteriile DSM (Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale) și
utilizarea datelor statistice ale scorurilor BR (scoruri de baza - base rate) este foarte
valoroasă în grupurile de cercetare.
Scorurile individuale pentru scale și patternurile profilurilor sunt obiective și
cuantificabile. Aceste scoruri pot fi folosite pentru a genera și testa o multitudine de
ipoteze clinice, experimentale și demografice.
Inventarul clinic multiaxial MILLON este un instrument de evaluare psihologică creat
pentru a oferi informații referitoare la profilul psihologic și la psihopatologia
pacientului, inclusiv la tulburările specifice DSM .
Caracteristici distinctive ale instrumentului MCMI-III comparativ cu celelalte
teste sau inventare de personalitate sunt:
 Inventarul are la baza o teorie fundamentală (DSM),
 Are un format multiaxial,
 Dispune de validare în trei etape:
I. Etapa 1 substanțial- teoretică, au fost generați itemi pentru fiecare
sindrom, în acord cu criteriile DSM.
II. Etapa 2 structural -internă itemii "raționali" au fost supuși analizei de
consistență internă. Itemii care au rămas după fiecare stadiu de validare
au fost incluși în analiza următoare.
III. Etapa 3 a criteriului extern, itemii au fost examinați în termenii abilităților
lor de a discrimina în interiorul și între grupurile clinice.
  Utilizează datele statistice ale scorurilor BR- Base Rate, are 175 de itemi și
poate fi completat de pacienți în 20 – 30 minute minimalizând rezistența și
oboseala pacienților.
 Scalele Inventarului clinic Multiaxial Millon sunt grupate pentru a reflecta
interacțiunea tulburărilor de pe Axa I și Axa II, bazându-se pe sistemul de
clasificare DSM și identificarea caracteristicilor de personalitate profunde și
pervazive care se afla la baza simptomelor manifeste.
 Semnificația scorurilor BR (base rate) - sunt definite ca fiind clase de
probabilități, de baza (sau de plecare), care iau în considerare probabilitățile
anterioare. Aceste base rate reprezintă elemente absolut esențiale pentru a
putea face o comparație.
 Ratele sunt utile pentru a evalua prognosticul unui tratament pe o anumită
"populație" pe perioada la care aceasta este supusă tratamentului. Pragurile
de control din cadrul scalelor ne indica eficacitatea acestuia.
 Pentru atribuirea scorurilor BR (carte) la scorurile brute în cele 5 puncte
ancora: 0, 60, 75, 85, și 115 se utilizează interpolarea lineară.
 Scorurile Base Rate nu pot fi calibrate la un scor sub 0 sau mai mare ca 115.
 Scorurile finale au format tabelul de transformare inițială a BR.
Scalele Inventarului clinic Multiaxial Millon sunt grupate pentru a reflecta
interacțiunea tulburărilor de pe:
Axa I: anxietate, somatoform, bipolar-maniacal, distimie, dependență de alcool,
dependență de droguri, tulburare de stres post-traumatic, tulburare de gândire,
depresie majora, tulburare delirantă. (tulburările clinice pronunțate, pe care le
manifestă - Axa I.)
Axa II: schizoid, evitant, depresiv, dependent, histrionic, narcisist, antisocial, sadic,
compulsiv, negativist, masochist. (caracteristicile de personalitate de durata ale
pacienților - Axa II )
Aceste scale se bazează pe sistemul de clasificare DSM (Manualul de Diagnostic și
Statistică a Tulburărilor Mentale) și identificarea caracteristicilor de personalitate
profunde care se află la baza simptomelor manifeste.
Structura instrumentului MCMI-III (Inventarul Multiaxial Clinic Millon) prezintă două
aspecte similare cu cea a DSM-ului.
Astfel:
Scalele MCMI-III sunt grupate în categorii de personalitate și psihopatologie pentru a
reflecta distincția dintre Axa II și Axa I din DSM. Scalele fac diferența dintre:
 Caracteristicile de personalitate de durată ale pacienților - Axa II și
 Tulburările clinice pronunțate, pe care le manifesta - Axa I.
 Această distincție este deosebit de utilă în psihometrie și clinică.
 Profilurile se bazează pe cele 24 de scale clinice care pot interpreta și elucida
interacțiunea dintre patternurile trăsăturilor de personalitate de durată și
sindroamele clinice distinctive care se manifestă în prezent.
 Scalele din interiorul fiecărei axe sunt grupate adițional în funcție de nivelul de
gravitate a psihopatologiei. Patternul de trăsături premorbide al pacientului
este evaluat independent față de gradul său de patologie.
La nivelul scalelor fiecare axă este compusă din dimensiuni care reflectă
sindroamele cele mai importante.
 Scalele de pe Axa II cuprind acele dimensiuni de personalitate care au făcut
parte din DSM încă de la cea de-a treia ediție.
  Scalele de pe Axa I reflectă sindroamele cele mai des întâlnite și cele mai
importante în domeniul clinic.
 Scorurile individuale pentru scale și patternurile profilurilor sunt obiective și
cuantificabile.

Patternuri clinice de personalitate

1 Schizoid

2A Evitant

2B Depresiv

3 Dependent

4 Histrionic

5 Narcisist

6A Antisocial

6B Sadic (agresiv)

7 Compulsiv

8A Negativist (pasiv-agresiv)

8B Masochist (ego-distonic)

Patologie severa de personalitate

S Schizotipal

C Borderline

P Paranoid

Patternuri clinice de personalitate

1 Schizoid

2A Evitant

2B Depresiv

3 Dependent

4 Histrionic

5 Narcisist

6A Antisocial
 6B Sadic (agresiv)

7 Compulsiv

8A Negativist (pasiv-agresiv)

8B Masochist (ego-distonic)

Patologie severa de personalitate

S Schizotipal

C Borderline

P Paranoid

Astfel sindroamele de pe Axa I și patternurile de personalitate de pe Axa II pot

determina construcția unui model factorial.
Astfel corelația dintre tulburările de personalitate de pe Axa II și sindroamele clinice
de pe Axa I reprezintă un model de dezvoltare în care personalitatea este apreciată
ca echivalentul psihologic al sistemului imunitar, reprezentând modelul de
vulnerabilitate (Hirschfeld și Shea 1992) (pg următoare)
Inventarul clinic multiaxial MILLON
Modelul de vulnerabilitate

• Modelul vulnerabilității: Când posibilitățile de adaptare sunt minime pacientul

poate dezvolta o tulburare de pe AXA I precum depresia și anxietatea. Aceștia în
condiții de stres își păstrează personalitatea în mod cronic slăbită.
• Modelul complicat: Pacienții care trec printr-un episod depresiv major pot sa
internalizeze un pesimism în construirea perspectivei de viitor și astfel ajunge ca
depresia să fie o trăsătură de personalitate.
• Modelul patoplastiei: În cadrul acestui model se susține că personalitatea
influențează evoluția unui sindrom clinic de pa AXA I dar nu determina apariția lui.
Aceste trei modele nu se exclud unul pe celălalt.
Un pacient care prezintă un pattern clinic de personalitate pe Axa II poate fi
predispus sa dezvolte o condiție specifică Axei I. Conștientizarea unui
simptom de către un pacient poate influența o trăsătură de personalitate.
Logica interpretativă a testului MCMI-III e dedusă din modelul de psihopatologie și
personalitate integrat și coordonat cu DSM.
Scalele separate pe Axa II și Axa I fac diferența între caracteristicile de personalitate
mai de durată ale pacienților (Axa II) și tulburările clinice pronunțate pe care le
manifesta (Axa I).
Profilurile bazate pe aceste scale pot fi interpretate pentru a clarifica legătura dintre
patternurile de trăsături de personalitate de durata și simptomele clinice distinctive
care se manifestă în momentul evaluării.
Pentru determinarea scorurilor Base Rate (BR), finale au fost utilizați următorii pași:
A. Se folosesc pentru fiecare pacient în parte scorurile BR pentru fiecare scala.
B. Calibrarea scorurilor BR aferente scalelor (conform testului) pe baza:
 Locului în care subiectul a fost evaluat.
 Durata episodului de pe AXA I (anxietate, somatoform, bipolar-maniacal,
distimie, dependență de alcool, dependență de droguri, tulburare de stres
post traumatic, tulburare de gândire, depresie majoră, tulburare delirantă).
 Valorile BR pentru scalele Anxietate, Compulsiv, Distimie, Dezvăluire.
C. Frecvența distribuției scorurilor BR a fost calculată pentru cele 24 de scale clinice
(1-PP).
D. Pentru scalele clinice 1-8 B s-a evaluat:
I. Frecvența unui scor al scalei care a fost cel mai ridicat scor de
personalitate și cât de des scala respectivă a fost cea mai proeminentă.
II. Frecvența unui scor al scalei care a fost cel de al doilea cel mai mare scor
de personalitate și cât de des scala respectivă a fost prezentă.
Interpretarea scorurilor BR
Pentru o precizie ridicată s-au utilizat trei trăsături ce caracterizează patologia
pentru a localiza un pacient pe un continuum de la un stil de personalitate relativ
normal la patologia tulburării de personalitate:
1. Stabilitatea fragilă în condițiile unui stres subiectiv.
Astfel o personalitate normală se angajează în comportamente ce reduc la minimum
incompatibilitatea dintre nevoile organismului și presiunea mediului.
O personalitate patologică pune în practică o strategie de feedback pozitiv
necontrolat mărind dificultățile de adaptare.
2. Inflexibilitatea adaptativă
Personalitatea este un sistem deschis în contextul ei psihic, familial, social și
cultural.
La personalitățile normale acest lucru înseamnă flexibilitatea rolurilor, preluare de
inițiativă pentru adaptarea la mediu în acord cu polaritatea activ - pasiv a teoriei
evoluționiste.
O personalitate patologică are o capacitate redusă de a se adapta și de a dobândi
strategii noi și ca atare experiențele de viață sunt limitate.
3. Tendința de a adăposti cercurile vicioase.
Aceasta tendința este o caracteristică a rapidității personalității patologice.
Astfel cu cat scorul BR este mai ridicat cu atât pacientul manifestă mai accentuat
cele trei caracteristici ale patologiei personalității.
O regula generală a testului MCMI-III este: dacă un pacient înregistrează un număr
ridicat de scale cu valori BR peste 75 acest pacient poate avea un grad ridicat de
patologie a personalității.
Scorurile BR pentru Axa II
Astfel pe Axa II conform testului MCMI-III avem patternurile clinice de personalitate
respectiv stilurile de personalitate ce reflectă caracteristicile profunde și pervazive
ale funcționării pacientului. În multe situații pacientul poate să nu fie conștient de
natura caracteristicilor sale de personalitate cât și de consecințele autodistructive ale
unor patternuri de personalitate.
Scorurile BR de 75 și peste semnifică prezența unor trăsături de personalitate
semnificative clinic, pacientul prezentând trăsături ale respectivului construct de
personalitate.
Valori BR ridicate, de 85 și peste, pot arată o patologie suficient de pervazivă pentru
a fi numită tulburare de personalitate.
Patternurile de personalitate exprimate pe AXA II:
Patternurile de personalitate arată caracteristicile profunde și pervazive ale
funcționării care pot intensifica problemele întâlnite în fiecare zi. Aceste patternuri
sunt aproape automatizate încât persoana nu este conștientă de ele și nici de
implicarea lor negativă asupra propriei persoane.
Scorurile BR pentru Axa I
Astfel pe Axa I conform testului MCMI-III avem sindroame clinice care pot fi înțelese
ca și tulburări întipărite în interiorul contextului stilurilor de personalitate de pe Axa II.
În cazurile clinice pot fi considerate extensie sau distorsiune ale patternului de
personalitate de baza a pacientului.
Sindroamele clinice tind sa fie stări relativ distincte sau tranzitorii oscilând în timp în
funcție de impactul situațiilor solicitante.
Scorurile BR pentru Axa I (cont.)
Pe perioada bolii ele accentuează stilul de personalitate de bază.
Scorurile BR între 60 și 74 sunt sugestive pentru patologia simptomelor de pe scala.
Scorurile BR de 75 și peste indica prezenta unui sindrom clinic inerent scalei. Un BR
de 85 indică proeminentă sindromului pe Axa I, indicator puternic al simptomatologiei
patologice.
Dacă un BR este de 72 de exemplu și se situează sub pragul relevant de 75 acest
lucru indica faptul că pacientul a susținut un număr de itemi care pot fi importanți
pentru constructul de personalitate respectiv unde s-a evidențiat scorul.
Integrarea scorurilor BR de pe Axa II și Axa I
Personalitatea reprezintă un construct integrativ intrinsec pentru care este necesar
sa interpretăm scorurile scalelor de pe Axa II. În contrast scorurile ridicate BR egale
sau mai mari de 75, de pe Axa I pot arată o serie de "boli medicale".
Astfel constructele reliefate pe Axa II arată că personalitatea este văzută ca o "cale
organică", iar scorurile semnificative de pe Axa I pot reflecta -
"procese patologice discrete, adesea cu substrat neurochimic."

“Este secretul pacientului, piatra de care el se sparge. Dacă aș știi povestea sa

secretă, aș avea cheia tratamentului”. “Partea esențială este povestea, pentru
că aceasta arată istoricul și suferința umană, și doar la acel punct poate
terapia să înceapă să funcționeze.”