PERSONALITATEA

Personalitatea se referă la modul caracteristic de a fi, de a gândi şi de a acţiona al

unei persoane, ea este constelaţia caracteristicilor tipice ale persoanei, trăsături care
sunt observabile în medii sociale variate.
Cuvântul „personalitate” provine din cuvântul latin „persona”, care înseamnă
„masca” purtată de actorii de teatru în Grecia antică şi care a ajuns să însemne şi
rolul jucat de aceştia. Prin urmare, la nivel sumar, personalitatea este formată din
acele trăsături pe care oamenii le afişează în viaţa socială. Însă la nivel ştiinţific,
semnificaţia personalităţii depăşeşte acest concept de „imagine socială
superficială” şi surprinde acele trăsături stabile, constante, definitorii ale unei
persoane. Personalitatea cuprinde aspectele importante şi relativ stabile ale
comportamentului.
Personalitatea nu poate fi pozitiva sau negativa, mai degraba neutra.

Temperamentul

Personalitatea Caracterul

Aptituni/ atitudini
 TEMPERAMENTUL
Temperamentul este particularitatea individuală psihologică a omului,
caredetermină dinamica activităţii lui psihice şi se manifestă la fel în activităţi
diferite, indiferent deconţinutul şi scopul acestora. Temperamentul nu se schimbă,
dar însuşirile acestuia se schimbă.

Temperamentul este o componenta dinamico energetica

Rolul temperamentului:

- Pentru orientare in cariera

- Pentru relatiile interumane
- Corectia sau șleuirea trasaturilor dominante negative

Prima încercare de identificare şi explicare a tipurilor temperamentale o

datorăm medicului arhitect Hippocrate. El a socotit că predominanța în
organism a uneia dintre cele patru „umori” sau lichide (sânge, limfă, bila neagră
şi bila galbenă) determină temperamentul. Pe această bază, el stabileste patru
tipuri de temperament: sangvinic, flegmatic, melancolic şi coleric.

a) colericul este determinat de bila galbenă, reprezentat de foc, plin de căldură

şi mistuitor ca vara.

b) sangvinicul se distinge prin predominarea sângelui, este asociat cu aerul, este

violent şinestabil ca primăvara.

c) flegmaticul este pus în legatura cu flegma, cu apa şi umiditatea iernii.

d) melancolicul este dominat de bila neagră, ilustrat prin pământ şi toamnă.

Tipurile de temperament:
 Caracterul

Caracterul reprezinta totalitatea insusirilor psihice esentiale si stabile care se

exprima in valorile promovate si prin comportamentul omului in raport cu diferite
domenii ale vietii sociale si in raport cu sine.
Daca temperamentul este neutral, nu implica orientari valorice, in schimb
caracterul care este incarcat valoric, descrie profilul psihomoral al omului.
Daca temperamentul este innascut, caracterul se dobandeste prin modelarea socio-
culturala.
 Caracterul in raport cu temperamental

- Caracterul sau trasaturile de temperament pot fi valorizate ( positive sau

negative)
- Trasaturile de caracter sunt dobandite ( in functie de modelele cultivate de
societate.)
- Caracteruleste o instanta de control si verificare
- Temperamentul isi pune amprenta asupra caracterului ( exemplu
melancolicul poate obtine performante prin educatie, planificare etc.)

Formarea caracterului

Geneza caracterului debuteaza in copilarie imediat dupa nastere in procesul

invatarii sociale pe cai foarte variate.

- Mecanismul conditionarii are efect in fixarea unor comportamente mai

simple, in primii ani de copilarie.
- Mecanismul autoritatii constituie o sursa importanta in formarea
caracterului.Exercitarea autoritatii merge mana-n mana cu mecanismul
conditionarii.
- Mecanismul imitatiei si al modelului,copilul va imita si va adopta modele de
conduita din mediul lui familial.
- Modelul este o sursa puternica de formare a caracterului.