Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Oceanele acoperă peste 70% din Pământ, iar organismele marine cuprind aproximativ
50% din biodiversitatea totală pe Pământ. Aceste organisme au avut o contribuție remarcabilă la
descoperirea și producerea de noi biomolecule [5] care pot ajuta la prevenirea și tratamentul
cancerului [2]. Astfel, activitatea anticancer rămâne principalul domeniu de aplicare și cercetare
a compușilor de origine marină. Compușii naturali derivați din organismele marine prezintă o
mare varietate de activități biologice. În ultimele decenii, un mare interes s-a concentrat asupra
rolului anti-tumoral al bureților și algelor care constituie sursa principală de metaboliți bioactivi
[6]. Tehnologia avansată și cercetările ample asupra produselor naturale marine au dus la
descoperirea unei noi generații de medicamente anticanceroase utilizate în prezent în studiile
clinice [2]. Aplicații antimicrobiale, antivirale și antiinflamatoare au fost deja brevetate [7].
Organismele marine
Încă din cele mai vechi timpuri flora marină a fost utilizată în scopuri medicinale în
întreaga lume: în India, China, Orientul Apropiat și Europa [2]. În ultimele trei decenii, peste
3000 de substanțe noi derivate din plante și microbi de origine marină au fost identificate.
Acestea s-au dovedit a avea o activitate antitumorală bună, majoritatea sunt încă in studii clinice,
iar un număr limitat este deja pe piață [6]. Scopul farmacologic extraordinar al organismelor
marine ar putea fi atribuit necesității de a produce metaboliți secundari ca instrumente de apărare
pentru a supraviețui în condiții extreme de temperatură, salinitate, presiune, dar și pentru a
rezista în fața prădătorilor [2].
Bureții marini sunt animale acvatice multicelulare care filtrează apa prin bacteriile lor
poroase și alte particule. Există mai mult de 5000 de specii de bureți marini, bogate în diferite
componente esențiale, cum ar fi acizii grași, proteinele, alcaloizii, peroxizii și terpenele, care
prezintă efecte antibacteriene, antivirale, antifungice, anti-malariene, anti-helmintice și
antiinflamatorii. În plus, cel puțin 60 de specii diferite de bureți au și efecte chimiopreventive și
anticancerigene. Din păcate, posibila lor utilizare ca medicamente anticanceroase este dificilă
datorită unei furnizări limitate de compuși, care sunt prezenți doar în cantități foarte mici în
bureți. Cu toate acestea, evoluția modalităților de sinteză sintetică a produselor naturale arată
încurajator pentru generarea unor astfel de compuși în viitor [6].
Dintre organismele marine, algele marine, care includ microalge și macroalge (sau alge
marine) constituie o sursă majoră, după bureți, de compuși naturali cu activități biologice
diverse. Microalgele constituie mai mult de 90% din biomasa oceanică și sunt organisme
fotosintetice unicelulare care se disting în procariote (cianobacterii) și eucariote. De fapt, sunt
cunoscute mai mult de 10.000 de specii, iar multe dintre ele sunt comestibile și bogate în
nutrienți esențiali, precum proteine, fibre, vitamine, minerale și acizi grași polinesaturați. În plus,
acestea s-au dovedit a fi, de asemenea, o sursă prolifică de metaboliți secundari (polizaharide,
fitobiline, steroli, tocoferoli, terpeni, polifenoli și fitocianine), cu numeroase proprietăți bioactive
precum antioxidanți, anticancer, antiinflamatorii, antihipertensive, anti- hiperlipidemie,
anticoagulant, imunomodulator, neuroprotector, antiviral și antimicrobian. În mod tradițional,
algele marine au fost utilizate în bucătărie și medicină în țările din Asia de Est, unde s-a observat
o incidență mai mică a bolilor cronice, cum ar fi hiperlipidemia, bolile coronariene, diabetul și
cancerul, în comparație cu țările occidentale. Algele marine prezintă, de asemenea, avantajele
unui ciclu de cultivare, prelucrare și recoltare mai rapid, precum și capacitatea de a fi cultivate pe
materiale reziduale, care scad costurile medicamentului [6].
Spirulina platensis este utilizată pe scară largă ca supliment alimentar datorită valorii sale
nutritive ridicate; este bogată în proteine, acizi grași esențiali, vitamine și minerale, antioxidanți
incluzând spirulani (polizaharide sulfatate) și fitobiliproteine (C-fitocianină și aloficocianină).
S-a demonstrat că Spirulina are proprietăți hipolipidemice, hipoglicemice și antihipertensive.
Recent, substanțele bioactive derivate din Spirulina platensis au fost, de asemenea, cercetate
pentru funcțiile lor anti-cancer. În special, c-fitocianina, o biliproteină care se recoltează ușor,
care pare a fi implicată în majoritatea efectelor biologice ale spirulinei. Într-adevăr, mai multe
studii au arătat, atât in vitro, cât și in vivo, că fitocianina are efecte anti-proliferative și
pro-apoptotice asupra diferitelor tipuri de celule canceroase, precum cancerul pulmonar, cancerul
hepatic, cancerul de colon, cancerul de sân și leucemia, fără efecte secundare asupra țesutului
normal. Interesant este că atunci când fitocianina a fost combinată cu medicamente
chimioterapeutice, eficacitatea lor a fost îmbunătățită, ceea ce a dus la reducerea dozei și, în
consecință, la minimizarea efectelor adverse. Se raportează că diverse medicamente pot sinergiza
cu fitocianina pentru a distruge cancerul uman [6].
Polizaharidele sunt cele mai abundente elemente bioactive din plante și sunt prezente și
în alge, în principal, sub formă de alginați, agari și carageneni [2]. Polizaharidele sunt structuri
de carbohidrați polimerici care sunt formate din monozaharide legate de diferite glucozide [3].
Principalul mecanism de acțiune al efectului citotoxic al polizaharidelor este activarea sistemului
imunitar înnăscut [2]. Cercetarile au arătat că polizaharidele extrase din Ecklonia cava pot
suprima proliferarea celulelor canceroase. Polizaharidele izolate din Spirulina sp. au pornit
activitatea de reparare a ADN-ului deteriorat de radiații și au prezentat o activitate îmbunătățită a
endonucleazei. Spirulina de calciu este un polizaharid din Spirulina platensis care inhibă
metastaza tumorii. Polizaharidele extrase din algele brune, Sargassum latifolium au o acțiune
antitumorală importantă împotriva leucemiei [3].
Fucoidanul, o polizaharidă sulfatată din pereții celulari ai algelor maro, a avut efecte
pozitive în ateroscleroză, angiogeneză și metastază [2]. Fucoidanul are efecte antiproliferative
prin controlul creșterii tumorilor, deși mecanismul complet al acestuia nu este încă cunoscut.
Fucoidanii sunt, de asemenea, capabili să îmbunătățească activitatea imunomodulatoare pentru a
restrânge difuzarea și dezvoltarea celulelor tumorale [3].
Alcaloizii derivați de origine marină sunt împărțiți în patru grupe, și anume, indolii,
indolii halogenați, feniletilaminele și alți alcaloizi, majoritatea aparțin feniletilaminelor și
indolilor. Activitatea inhibitoare a acestor compuși a fost demonstrată cu succes pe diferite linii
celulare canceroase. Algele bogate în alcaloizi sunt Acanthus illicifolius, Bruguiera sexangula, și
Kandelia candel [2].
2. Tablete cu Spirulină
Spirulina are rol benefic în tulburări de creștere la copii, combătând carența de vitamine,
în protejarea organismului de acțiunea unor cancerigeni chimici cum ar fi fumul de țigară
sau a mai multor E-uri din alimentație. De asemenea, este benefică în cazul cancerului,
leucemiei, tumorilor benigne, poliartritei reumatoide, tulburărilor de vedere [17].
3. Comprimate cu Chlorella
Chlorella este foarte bogată în minerale - iod, fier, magneziu, fosfor, potasiu, zinc,
vitamine – A, C, B1, B2, B3, B5, B6, B12, E, K, acid folic, acid pantotenic, proteine, toți
aminoacizii esențiali, fitonutrientul CGF, betacaroten, biotină, carotenoizi, clorofilă, acizi
grași esențiali, proteine. Aceasta stimulează imunitatea, are rol antitumoral, anticolitic,
antiasmatic, antiulceros, reglează nivelul glicemiei și al colesterolului, susține echilibrul
hormonal, previne infecțiile, este puternic antioxidantă, protejează organismul împotriva
cancerului, are un efect puternic anti-îmbătrânire, crește longevitatea și reîntinerește
organismul prin stimularea regenerării celulare [18].
5. Gel Lamifaren
Suplimentul conține alga Laminaria angustata și este utilizat pentru: bolile
cardiovasculare, hipertensiune arterială, ateroscleroză, diabet zaharat, tumori maligne,
boli tiroidiene, boli ale tractului gastro-intestinal, boli digestive, boli de piele. Laminarina
şi fucoidanul inhibă hipertrofia musculaturii netede din structura vaselor sanguine, deci
împiedică formarea de plăci de aterom, de asemenea contribuie la scăderea nivelului de
colesterol în sânge. Alginaţii au proprietăţi de enterosorbent care facilitează eliminarea
din organism a sărurilor de metale grele, a substanţelor radioactive, a produşilor de
degradare, a alcoolului, a drogurilor şi a altor toxine. Gelul se utilizează și pentru măști
cosmetice și împachetări anticelulitice [20].
Concluzii
Inhibarea apoptozei este
unul dintre modurile de acționare
caracteristice
cancerului. Capacitatea celulelor canceroase de a scăpa de moartea programată a celulelor
contribuie la creșterea tumoriilor, promovează răspândirea celulelor tumorale la organele distale
și conferă rezistență agenților anticancer citotoxici. Prin urmare, compuși bioactivi cu capacitatea
de a inhiba proliferarea celulelor canceroase prin activarea căilor apoptotice pot fi folosiți ca
medicamente chimioterapice. Organismele marine reprezintă o sursă abundentă de noi molecule
bioactive cu caracteristici structurale unice și funcții antivirale, anti-bacteriene, anti-fungice,
antiparazitare, anti-oxidante, antiinflamatorii și anti-tumorale. Dintre toate organismele marine,
bureții și algele reprezintă cea mai bogată sursă de compuși marini naturali care au primit o
atenție considerabilă datorită activității lor anticancerigenă.
Mai mult, unele studii au arătat că unii dintre compușii izolați din bureți sau alge pot
spori eficacitatea chimioterapeutică a medicamentelor anticanceroase comerciale. Prin urmare,
aceste produse naturale marine ar putea reprezenta surse promițătoare pentru dezvoltarea de noi
medicamente anticanceroase [6].
1. Chul Won Yun, Hyung Joo Kim, Sang Hun Lee. Therapeutic Application of Diverse Marine-derived
Natural Products in Cancer Therapy. Pubmed. [Interactiv] October 2019.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/31570422?dopt=Abstract.
2. Shaden A. M. Khalifa, Nizar Elias, Mohamed A. Farag, Lei Chen, Aamer Saeed, Mohamed-Elamir F.
Hegazy, Moustafa S. Moustafa, Aida Abd El-Wahed, Saleh M. Al-Mousawi, Syed G. Musharraf,
Fang-Rong Chang, Arihiro Iwasaki, Kiyotake Suena. Marine Natural Products: A Source of Novel
Anticancer Drugs. Pubmed. [Interactiv] August 2019.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6780632/.
3. Nadia Sharif, Neelma Munir, Faiza Saleem, Farheen Aslam,Shagufta Naz. Prolific Anticancer
Bioactivity of Algal Extracts (Review). ResearchGate. [Interactiv] January 2014.
https://www.researchgate.net/publication/270277187_Prolific_Anticancer_Bioactivity_of_Algal_Extracts
_Review.
4. Anna Lichota, Krzysztof Gwozdzinski. Anticancer Activity of Natural Compounds from Plant and
Marine Environment. Pubmed. [Interactiv] November 2018.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6275022/.
5. Shivankar Agrawal, Debabrata Acharya, Alok Adholeya, Colin J. Barrow, Sunil K. Deshmukh1.
Nonribosomal Peptides from Marine Microbes and Their Antimicrobial and Anticancer Potential.
Pubmed. [Interactiv] November 2017. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5702503/.
6. Giuseppe Ercolano, Paola De Cicco, Angela Ianaro. New Drugs from the Sea: Pro-Apoptotic Activity of
Sponges and Algae Derived Compounds. Pubmed. [Interactiv] January 2019.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6356258/.
7. Shinde P, Banerjee P, Mandhare A. Marine natural products as source of new drugs: a patent review
(2015-2018). Pubmed. [Interactiv] April 2019. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/30902039.
8. Devesh Tewari, Pooja Rawat, Pawan Kumar Singh. Adverse drug reactions of anticancer drugs derived
from natural sources. ScienceDirect. [Interactiv] January 2019.
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0278691518308433.
9. Green, Douglas R. Means to an End: Apoptosis and Other Cell Death Mechanisms. s.l. : Cold Spring
Harbor Laboratory Press, 2011.
10. Proskuryakov SY, Konoplyannikov AG, Gabai VL. Necrosis. ScienceDirect. [Interactiv] September
2003. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0014482702000277.