“Beating the Street” – Peter Lynch

http://bit.ly/3ywM8Ux
(link cu afiliere către Books Express)

Cartea "Beating the Street" de Peter Lynch ne explică faptul că acțiunile nu sunt bilete de
loterie. Există o companie în spatele fiecărei acțiuni și un motiv prin care companiile și acțiunile
lor performează într-un anumit fel. În această carte Peter Lynch ne arată cum poți deveni un
expert într-o companie și cum îți poți construi un portofoliu de investiții profitabile, pe baza
experienței proprii și a cercetărilor pe care le poți face, astfel încât să poți rivaliza cu experții din
cluburile de investiții.
Peter Lynch a fost managerului Fidelity Magellan Fund timp de 13 ani. O mie de dolari
investită în Magellan în 1977 valora 28.000 dolari în 1990, când a renunțat la funcția sa.

Câteva idei extrase din această carte:

 Un investitor obișnuit are o mulțime de avantaje în raport cu un manager de fonduri
mutuale sau fonduri de pensii. Nu trebuie să deții mai mult de câteva acțiuni și poți

1
 analiza companii în timpul tău liber. Dacă nicio companie nu îți place în mod deosebit
la un moment dat, poți sta pe cash și poți aștepta o oportunitate mai bună. Nu trebuie
să concurezi cu vecinii, așa cum trebuie să facă profesioniștii, prin publicarea
rezultatelor trimestriale;
 Dacă ai performat bine ca stock picker, e probabil pentru că ai exploatat avantajul
tău natural de a fi un amator. Ai cercetat propriile tale instrumente și ai cumpărat
acțiuni la companii deosebite pe care poate investitorii instituționali le-au neglijat;
 Cel mai prost lucru pe care poți să-l faci este să investești în companii despre care nu
știi nimic. Chiar dacă oamenii descoperă că nu sunt buni la selecția de companii, ei
continuă să facă asta oricum;
 Fondurile de investiții sunt soluția perfectă pentru oameni care vor să dețină acțiuni
fără să își facă propria cercetare. Investitorii în fonduri de investiții au prosperat foarte
bine în trecut și nu există nicio îndoială că vor continua să prospere și în viitor. De
asemenea poți deține și fonduri de investiții și acțiuni individuale;
 Rezultatele pe termen scurt sunt mai puțin predictibile, de aceea trebuie să cumperi
fonduri de investiții doar dacă știi că îi poți lăsa acolo pentru mai mulți ani și poți tolera
mișcările în sus și în jos ale pieței;
 Am fost îngrozit să constat că în fondurile de pensii ale miilor de oameni deschise la
Fidelity, numai un mic procent din bani sunt investiți în fonduri de acțiuni.
Majoritatea s-au dus în fonduri monetare sau de obligațiuni. Totuși istoria ne arată că
activele 100% în acțiuni au crescut mult mai repede în timp. Un cont de pensii este
locul perfect au unor investiții în acțiuni deoarece banii pot sta acolo și pot crește peste
10-30 de ani;
 Peste 90% din banii investiți în America sunt încă păstrați în obligațiuni, certificate de
depozit sau fonduri monetare;
 Dacă îți dorești să ai mai mulți bani mâine decât ai astăzi, trebuie să pui o parte din
banii tăi în acțiuni. Poate o să ai parte de un bear market și pentru următorii 2-3 ani ți-
ai fi dorit să nu fi auzit niciodată de acțiuni. Dar secolul XX a fost plin de bear markets,
fără a mai menționa recesiuni, și cu toate astea rezultatul este indiscutabil: mai

2
 devreme sau mai târziu un portofoliu de acțiuni sau de fonduri pe acțiuni va fi mult mai
valoros decât un portofoliu în obligațiuni, în depozite sau in fonduri monetare;
 Un amator care dedică un anumit timp pentru studiul companiilor dintr-o industrie
despre care știe ceva poate depăși 95% dintre experții plătiți care gestionează fonduri
mutuale;
 Orice metodă utilizezi pentru a alege companii sau fonduri pe acțiuni, succesul sau
eșecul tău va depinde de abilitatea de a ignora îngrijorările lumii pentru a permite
investițiilor tale să reușească. Nu creierul, ci stomacul determină soarta unui stock
picker;
 Nu investi niciodată într-o idee pe care nu o poți ilustra folosind un creion;
 Sfaturile copiilor din grupul de investitori ai școlii St. Agnes:
o O companie bună își mărește dividendele în fiecare an;
o Poți pierde bani pe termen scurt, dar durează mult să faci bani;
o Piața de acțiuni nu e o loterie, atât timp cât alegi companii bune despre care
crezi că vor evolua bine, nu numai pe baza prețului;
o Poți face o mulțime de bani pe piața de acțiuni, dar poți să și pierzi o grămadă
de bani;
o Trebuie să studiezi cu atenție o companie înainte de a investi în ea;
o Când investești la bursă trebuie să diversifici portofoliul;
o Nu doar alege companii, studiază-l cu atenție;
o Nu te îndrăgosti niciodată de o companie, păstrează-ți mintea deschisă;
o Doar pentru că unei companii îi scade prețul, nu înseamnă că acesta nu poate
scădea mai mult;
o Pe termen lung, e mai bine să investești în companii mici;
o Nu trebuie să cumperi o acțiune pentru că este ieftină, ci pentru că știi multe
despre acea companie.
 Cheia succesului cluburilor de investiții este că investesc după un plan regulat, ceea ce
elimină factorul de aleatoriu cu privire la scăderea sau creșterea pieței, și nu permite
cumpărările sau vânzările impulsive. Oamenii care investesc în acțiuni în mod automat,

3
 aceeași sumă în fiecare lună (DCA), prin contul lor de investiții sau de pensii, vor profita
de această autodisciplină exact precum cluburile de investiții;
 Nu păstra mai multe acțiuni decât poți să rămâi informat asupra lor;
 Cumpără o acțiune sau nu în funcție de cum creșterea companiei rezonează cu
obiectivele tale și dacă prețul este rezonabil;
 Înțelegerea motivelor pentru creșterea vânzărilor anterioare te va ajuta să înțelegi
probabilitatea ca aceste rate de creștere să se păstreze;
 Persoana care nu se interesează despre economie, condițiile pieței și investește în
mod regulat va obține un rezultat mai bun decât persoana care studiază și încearcă să
ghicească momentul pentru a investi, intrând pe acțiuni când se simte încrezător și
ieșind când i se face greață de situație;
 Necazul cu metoda Dr. Feelgood de stockpicking este că oamenii se simt mai bine când
piața crește cu 600 de puncte și acțiunile sunt supra evaluate și mai rău când piața cade
cu 600 de puncte și chilipirurile abundă;
 În ultimii 100 de ani, acțiunile au adus un randament de 11% pe an în medie, în timp ce
bondurile sau certificatele de depozit au avut un randament sub jumătate din acesta;
 În cei 100 de ani au existat 40 de declinuri de peste 10%, dintre acestea 13 au fost de
peste 33%, incluzând Mama Tuturor Declinurilor Îngrozitoare din perioada 1929-1933;
 Toți cei care și-au păstrat banii in bonds, conturi de economii sau depozite au suferit
ravagiile inflației, care în timp a făcut mai multe pagube decât orice crash de pe bursă;
 Un stockpicker de succes are aceeași relație cu căderea bursei cum are un locuitor din
Minnesota cu vremea friguroasă. Știi că o să vină și ești pregătit să îi faci față, iar când
acțiunile tale favorite scad împreună cu restul, profiți de ocazie și mai cumperi;
 Pe măsură ce companiile cresc și devin mai profitabile, acționarii lor își văd profiturile
mărite. Se încasează dividende. Dividendul este un factor atât de important în succesul
multor acțiuni că ai greși cu greu dacă ți-ai construi un întreg portofoliu de companii
care și-au mărit dividendele pentru 10-20 de ani la rând;
 Astăzi, o persoană de 62 de ani cu o sănătate bună poate să mai trăiască încă 20 de ani,
20 de ani de inflație care îi va eroda puterea de cumpărare a banilor săi. Seniorii care

4
 erau fericiți să se pensioneze cu bonduri sau certificate de depozit vor constata că
trebuie să mai pună ceva componente de creștere în portofoliu pentru a-și menține
standardul de viață. Cu niște dobânzi mici, până și oamenii cu portofolii foarte mari vor
avea dificultăți să trăiască doar din dobândă;
 Istoric acțiunile returnează cam 11%, din care 3% din dividende și 8% din aprecierea
prețului. Motivul pentru care acțiunile cresc este că firmele își tot măresc dividendele,
ceea ce în schimb face acțiunile și mai valoroase;
 Dar acțiunile nu cresc în fiecare an cu 8%, sunt mulți ani în care merg în jos . Persoana
care înlocuiește bondurile cu acțiuni nu numai că trebuie să suporte corecții periodice,
dar uneori trebuie să mai și vândă, chiar și pe scăderi, când are nevoie de capital peste
suplimentul din dividende;
 Asta e dificil mai ales în primele stadii ale carierei de investitor, când o scădere a
acțiunilor poate conduce la scăderea portofoliului sub prețul care s-a plătit;
 Cei care nu tolerează să își vadă acțiunile scăzând cu 20-30% pe termen scurt n-ar
trebui să investească în acțiuni sau fonduri de acțiuni;
 Din 1926 încoace, acțiunile companiilor mici au depășit S&P 500 cu o diferență
substanțială, așa că este o idee bună să păstram o alocare și în această clasă de active.
Atenție însă că prețurile acestor companii sunt mult mai volatile decât ale celor mari;
 Ca tânăr manager de fond, am ignorat opinia contrară companiilor mici, decizie care a
ajutat Magellan să supra performeze piața în primii 5 ani de conducere;
 Este bine să împarți banii între 3-4 tipuri de active (growth, value, small cap, emergent
markets, etc.) astfel încât vei avea mereu o parte din bani în cel mai profitabil sector
de pe piață;
 Când investești bani în portofoliu, pune-i într-un fond care investește într-un sector
care a mers mai prost decât piața pe ultimii ani;
 Încercarea de a alege câștigătorii de mâine pe baza performanțelor de ieri este dificilă si
riscantă. Concentrează-te pe performerii solizi și stai cu ei. Mutarea constanta a banilor
dintr-un fond într-altul este un obicei costisitor care îți va afecta averea netă;

5
 Scopul Magellan Fund este aprecierea capitalului prin investiții în acțiuni ordinare care
intră în 5 categorii: companii de growth mici și medii, companii cu perspective de
îmbunătățire, companii ciclice în scădere, plătitori de dividende bune și în creștere și
companii pe care piața le-a ignorat sau subestimat valoarea reală a asseturilor;
 Primele 10 acțiuni din 1978 aveau un P/E ratio între 4 și 6, iar în 1979 între 3 și 5. Când
acțiunile în companii bune se vând la de 3-6 ori profiturile, e dificil pentru stockpickeri să
dea greș;
 Dacă ești pregătit să investești într-o companie, trebuie să fii capabil să explici de ce
astfel încât și un copil de clasa a V-a să înțeleagă, și fără ca acesta să se plictisească;
 Regula de 72 este utilă în determinarea vitezei cu care vor crește banii. Ia randamentul
anual al oricărei investiții, exprimat în procente și împarte-l la 72. Rezultatul reprezintă
numărul de ani necesar pentru a-ți dubla banii. La un randament de 15%, investiția se
dublează în mai puțin de 5 ani;
 Durata de timp pe care o consumi în analiza companiilor este direct proporțională cu
numărul de acțiuni deținute. E nevoie de câteva ore pe an pentru a fi la curent cu
fiecare dintre ele. Aceasta include citirea rapoartelor anuale și trimestriale, plus alte
actualizări. O persoană cu câteva acțiuni poate face această muncă drept hobby;
 Stock pickingul este o artă și o știință, dar prea mult din fiecare este un lucru periculos .
O persoană obsedată de măsurători, care are capul afundat în fișe de balanță, are șanse
mici de reușită. Dacă ai putea previziona viitorul pe baza fișelor de balanță, atunci
matematicienii și contabilii are fi cei mai bogați oameni din lume până acum;
 Mereu am considerat că a căuta companii seamănă cu a căuta larve pe sub pietre:
dacă întorci 10 pietre probabil vei găsi o larvă; dacă întorci douăzeci de pietre vei găsi
două. A trebuit să întorc mii de pietre în fiecare an pentru a găsi suficiente larve pentru
a le adăuga la colecția Magellan;
 Recesiunile se termină mai devreme sau mai târziu, iar într-o piață aflată jos se vor
găsi chilipiruri care merită cumpărate pe oriunde te-ai uita. Un stock picker devotat
este mai fericit când un indice scade cu 300 de puncte, decât atunci când crește cu
aceeași mărime;

6
 Poți cumpăra acțiuni pe perioada vânzărilor pentru compensarea taxelor din noiembrie
și decembrie, urmând a le păstra până în ianuarie, când prețurile par că își revin (January
effect), mai ales în cazul companiilor mici, care pe o perioadă de 60 de ani au crescut cu
6,86% în luna ianuarie, în timp ce piața în general a crescut cu 1,6%;
 Cumpără un număr rezonabil de companii pe care le poți monitoriza pe durată
îndelungată. Odată ce ai cumpărat o acțiune, se presupune că ai învățat ceva despre
industrie și locul companiei în aceasta, cum se comportă în recesiuni, ce factori îi
afectează profiturile, etc.;
 O companie pe care ai cumpărat-o acum 10 ani, sau acum 2 ani, ar putea să merite a fi
cumpărată din nou;
 Mulți din marii câștigători din toate timpurile provin din locuri pe care milioane de
consumatori le vizitează tot timpul. O investiție de 10.000 USD în fiecare dintre cele 4
companii populare de retail – Home Depot, Limited, Gap și Walmart, păstrate pentru 5
ani au adus un câștig de peste 500.000 USD la finalul lui 1991. Dacă îți place un magazin,
sunt șanse să îți placă și acțiunile sale;
 Orice companie de growth cu un P/E forward de 40 este periculos de scumpă. În
principiu o companie trebuie să se vândă la sau sub rata de creștere (PEG sub 1), adică la
rata în care își mărește profiturile în fiecare an. Chiar și cele mai de succes companii
depășesc rareori o rată de creștere de 25%, iar o rată de 40% este o raritate. Un astfel
de progres frenetic nu poate fi susținut pe termen lung, iar companiile care cresc prea
repede tind să se autodistrugă;
 O companie cu un P/E mare care crește în ritm rapid va supra performa eventual în
fața unei cu un P/E mai mic, dar care crește într-un ritm mai lent;
 Cel mai bun mod de a gestiona o situație în care îți place o companie dar nu și prețul
curent este să cumperi de o sumă mică și apoi să mărești deținerea în următoarea
perioadă de scăderi;
 Dacă cineva îți spune că o companie care a crescut deja de 10 ori sau de 50 de ori nu
poate crește mai sus, îi poți arăta graficul Walmart. În 1970 Walmart s-a listat la bursă și
avea 38 de magazine, majoritatea in Arkansas. În 1975, Walmart avea 104 magazine și

7
 prețul acțiunii crescuse de 4 ori. În 1980 Walmart avea 276 magazine și prețul acțiunii
crescuse de 20 de ori;
 Unei acțiuni nu-i pasă cine o deține, iar chestiuni legate de lăcomie se rezolvă cel mai
bine la biserică sau într-un cabinet psihiatric, nu într-un cont de pensii;
 Este important de analizat nu dacă acțiunea Walmart a pedepsit lăcomia acționarilor, ci
dacă firma si-a saturat piața. Răspunsul e simplu: chiar și în anii 1970s, după toate
câștigurile din preț și din profituri, magazinele Walmart acoperea doar 15% din țară, așa
că mai rămânea 85% în care compania mai putea crește;
 Notă: Între timp, din 1980 și până în 2023 prețul acțiunilor Walmart a mai crescut de
încă 1000 de ori;
 Trebuie să cauți companii bune pe acolo pe unde alți investitori și mai ales manageri
de fonduri se tem să se uite sau să investească;
 O tehnică care funcționează deseori este să aștepți până ce opinia prevalentă despre o
anumită industrie este că va merge din rău în mai rău, și apoi să cumperi acțiuni la cea
mai puternică firmă din acel grup;
 Dar când găsești ceva, acționează rapid! Nu durează mult până ce vânătorii de
chilipiruri le vor găsi pe bursă, iar până ce ei termină de cumpărat, acțiunile respective
nu mai sunt ieftine deloc;
 Când inventarul unei companii de retail crește peste limite normale, este un semnal de
alarmă că managementul încearcă să acopere o problemă legată de vânzări reduse.
Eventual compania va fi forțată să recunoască acel stoc nevândut și să admită că are o
problemă. Când inventarul crește mult, aceasta afectează profiturile companiei;
 Ceea ce vrei să vezi într-o fișă de balanță este capitalul propriu (equity) depășind de
două ori datoriile, și cu cât raportul între capitalurile proprii și datorii este mai mare, cu
atât mai bine;
 O companie care crește repede, cum e cea IT sau de tehnologie medicală, atrage prea
multă atenție și prea mulți competitori. Când o industrie devine prea populară, nimeni
nu mai face bani acolo;

8
 Într-o industrie în declin, supraviețuitorii își iau o parte mai mare din piață. O
companie care poate captura o felie mai mare dintr-o piață în stagnare este mai bine
plasată decât una care se chinuie să își protejeze partea de pe o piață foarte dinamică;
 În afaceri competiția nu e niciodată atât de sănătoasă ca dominația totală;
 Cele mai bune companii dintr-o industrie în scădere au anumite caracteristice. Sunt
operatori low-cost, evită să intre în datorii. Lucrătorii sunt bine plătiți și găsesc nișe de
piață pe care companiile mai mari le ignoră. Ele cresc mai repede decât multe companii
din industriile la modă și în creștere;
 Să cumperi pe știri negative poate fi o strategie costisitoare, mai ales că știrile proaste
au obiceiul să devină și mai proaste;
 La majoritatea acțiunilor, un P/E ratio mic este privit ca un lucru bun, dar nu pentru
companiile ciclice. Când acestea au un P/E ratio foarte mic, este de obicei un semnal că
se află la finalul unei perioade prospere. Investitorii inteligenți văd asta ca un semnal de
a-și vinde deținerile;
 Când o masă mare de investitori încep să vândă o acțiune, prețul o ia în jos. În acel
moment scade și P/E ratio, ceea ce pentru cei mai neinițiați poate părea mai atractiv
decât înainte. Aceasta poate fi o concepție greșită și periculoasă. În curând economia va
începe să scadă, iar profiturile companiilor ciclice vor scădea în ritm amețitor. Prețul va
scădea abrupt;
 Să cumperi o companie ciclică după câțiva ani de profituri record și când P/E ratio a
ajuns la minim este o metodă dovedită pentru a-ți pierde jumătate din bani într-o
perioadă scurtă;
 Invers, un P/E ratio mare, care poate părea un dezavantaj pentru majoritatea
companiilor, poate fi o știre bună pentru companiile ciclice. Deseori, poate însemna ca
acea firmă a trecut prin momentul cel mai dificil, și că în curând afacerea se va
îmbunătăți, profiturile vor depăși așteptările analiștilor, iar managerii de fonduri vor
începe să cumpere acțiuni, iar prețul va crește;
 Este periculos să investești într-o companie ciclică fără cunoștințe de lucru în acea
industrie (cupru, aluminiu, oțel, auto, hârtie, etc.) și despre ritmul ei;

9
  Companiile de utilități sunt reglementate de guvern. O companie de utilități poate
declara faliment și/sau își poate elimina dividendul, dar atât timp cât oamenii au nevoie
de electricitate, se va găsi o cale ca acea companie de utilități să își depășească
problemele;
 Un portofoliu sănătos de acțiuni necesită o verificare periodică, eventual la fiecare
șase luni. Chiar și în cazul companiilor blue-chip, numele mari, strategia ”cumpără și
uită” poate fi neproductivă și potențial periculoasă;
 Verificarea la 6 luni arată că un stock picker nu trebuie să presupună nimic. El trebuie să
primească răspuns la două întrebări de bază:
1. Este acțiunea atractivă ca preț în continuare, în raport cu profiturile?
2. Ce se poate întâmpla cu firma pentru a i se mări profiturile?
 Se poate ajunge la una dintre concluziile următoare:
1. Povestea companiei s-a îmbunătățit, așa că ai putea să îți mărești investiția;
2. Povestea s-a înrăutățit, așa că ai putea să îți reduci investiția;
3. Povestea nu s-a schimbat, așa ca fie îți păstrezi investiția, fie îți plasezi banii în
altă companie cu perspective mai bune.
Un sumar al celor mai bune lecții învățate de Peter Lynch în douăzeci de ani de investiții:
 Investițiile sunt distractive, dar și periculoase dacă nu analizezi nimic;
 Avantajul investitorului nu se obține de la experții de pe Wall Street, ci îl are el însuși.
Poți depăși experții dacă îți folosești avantajele investind în companii sau în industrii
pe care le înțelegi deja;
 În ultimele decade, piața bursieră a ajuns să fie dominată de investitorii profesioniști.
Contrar credinței populare, asta face viața mai ușoară pentru investitorul amator. Poți
bătea piața ignorând gloata;
 În spatele fiecărei acțiuni este o companie. Află cu ce ce ocupă;
 Adeseori, nu există o corelație între succesul operațiilor unei companii și succesul unei
acțiuni timp de câteva luni sau chiar de câțiva ani. Pe termen lung, există 100%
corelație între succesul companiei și succesul acțiunii. Această disparitate este cheia să
faci bani. Trebuie să fii răbdător și să deții companii de succes;

10
 Trebuie să știi ce deții și de ce le deții;
 Deținerea acțiunilor este ca a avea copii – nu te implica mai mult decât poți duce. Un
stock picker part-time poate avea timp ca să urmărească 8-12 companii, să cumpere și
să vândă acțiuni când condițiile o permit. Nu e nevoie să fie mai mult de 5 companii în
portofoliu la un moment dat;
 Dacă nu găsești nicio companie pe care o crezi atractivă, depune banii la bancă până
descoperi astfel de companii;
 Nu investi niciodată într-o companie fără să-i înțelegi finanțele. Cele mai mari pierderi
în acțiuni vin de la companiile cu balanțe proaste. Analizează întotdeauna cu atenție fișa
de balanță pentru a vedea că o companie este solvabilă înainte de a îți risca banii în ea;
 Evită acțiuni fierbinți în industrii fierbinți. Companii grozave în industrii care nu cresc
sunt câștigători consistenți;
 La companiile mici e mai bine să aștepți până ce ajung pe profit înainte de a investi;
 Dacă te gândești să învestești într-o industrie cu probleme, cumpără companii în stare să
rămână în picioare. Așteaptă pentru ca industria să arate semne de revigorare. Industria
bicelor de trăsură și a tuburilor radio au fost industrii în declin care nu și-au mai revenit
niciodată;
 Dacă investești 1000 USD în acțiuni, poți pierde 1000 USD, dar poți câștiga 10.000 USD
sau 50.000 USD în timp dacă ai răbdare. Investitorul mediu se poate concentra pe
câteva companii bune, în timp ce un manager de fond este forțat să diversifice. Dacă
deții prea multe acțiuni, vei pierde avantajul concentrării. E nevoie doar de câțiva mari
câștigători pentru ca investițiile să merite efortul;
 În fiecare industrie un observator amator poate găsi companii grozave mult înainte ca
profesioniștii să le descopere;
 Declinul pieței bursiere este ceva de rutină. Dacă ești pregătit, nu te va răni. Un declin
este o oportunitate excelentă pentru a culege niște chilipiruri lăsate în urmă de
investitorii care vând în panică;

11
 Oricine are capacitatea de a face bani în acțiuni, dar nu oricine are stomacul necesar.
Dacă crezi că ești susceptibil să vinzi totul în panică, mai bine evită acțiunile sau
fondurile pe acțiuni orice ar fi;
 Mereu se găsește ceva care să te îngrijoreze. Evită gânditul în weekend și ignoră
ultimele predicții ale analiștilor. Vinde acțiuni pentru că fundamentele companiei se
deteriorează, nu pentru că știrile sunt proaste;
 Nimeni nu poate prevedea ratele dobânzilor, direcția viitoare a economiei sau a
bursei. Ignoră toate previziunile și concentrează-te pe ceea ce se întâmplă de fapt cu
companiile în care ai investit;
 Dacă studiezi 10 companii, vei găsi una la care povestea este mai bună decât te aștepți.
Dacă vei studia 50, vei găsi 5. Mereu există surprize plăcute pe burse, cele pe care Wall
Streetul le ignoră;
 Dacă nu studiezi companiile, ai același succes cumpărând acțiuni ca atunci când joci
poker fără să te uiți la cărți;
 Timpul este de partea ta atunci când deții companii superioare. Îți poți permite să fii
răbdător. Timpul e împotriva ta atunci când deții opțiuni;
 Dacă ai stomacul pentru acțiuni, dar nu ai nici timp, nici înclinație pentru analiză de
companii, investește prin fonduri de investiții în acțiuni (ex. ETF-uri). E o idee bună să
diversifici. Poți deține diferite tipuri de fonduri: growth, value, small cap, large cap, etc.
Să investești în șase fonduri de același tip nu este diversificare;
 Cât timp micile companii rămân ieftine în comparație cu marile companii, există o bună
șansă să supra performeze față de companiile mari;
 Poți profita de avantajul altor țări cu evoluție rapidă și poți investi o parte din active și
pe alte piețe (ex. piețele emergente);
 Pe termen lung, un portofoliu bine ales de acțiuni sau fonduri pe acțiuni va bătea
mereu un portofoliu pe bonds sau alte instrumente cu venit fix. Pe termen lung, un
portofoliu prost ales de acțiuni nu va bătea nici măcar banii păstrați la saltea.

12
 Idei culese din carte de Sorin Scorțan

13