INTRODUCERE

Demersul cercetării vizează evidențierea elementelor care au stat la baza războiului

din Siria din perspectiva internă, sectară dar și a politicii de putere a actorilor implicați, în
special Turcia, Rusia, SUA.
Abordarea teoretică din perspectiva politicii de putere, ca și concept de bază în
relațiile internaționale, mi-am propus ca în Capitolul I să evidențiez un scurt istoric al
manifestării politicii de putere în sistemul de state actual al Orientului Mijlociu, pentru a
conduce apoi analiza către cazul particular al Siriei.
De asemenea, am considerat ca fiind utilă o abordare teoretică a noțiunilor de conflict
cauze și manifestări pentru a face o distincție clară a particularităților acestuia pe studiu de caz
din Siria, în special pe conflictul sectarian.
Cea mai mare parte a lucrării am dedicat-o implicării principalilor actori în Siria din
dorința de a sublinia politica de putere a fiecăruia în Siria și în raport cu fiecare în parte, în
special studiul de caz SUA-Rusia și Turcia.
Apreciez că, pentru înțelegerea complexității conflictului metodele de cercetare
teoretica au avut scopul creării unei imagini de ansamblu asupra Orientului Mijlociu și în
particular asupra Siriei. Am folosit ca metodă de cercetare analiza structurală și realismul
pentru a evidenția importanța elementelor care constituie cauzele conflictului, încercând ca
din acestea să conduc cercetarea pe înțelegerea implicării actorilor internaționali în conflictul
din Siria.
Complexitatea și amploarea conflictului din Siria rezidă existența celei mai mari
crize a refugiaților din istoria recentă. Mai mult de 5,5 milioane de sirieni au părăsit țara, în
timp ce alte 6,1 milioane sunt intern strămutate. 1 Cu toate acestea, eforturile de a pune capăt
conflictului, fie prin intermediul Organizației Națiunilor Unite - procesul sponsorizat de
Geneva sau prin discuțiile de la Astana, în formatul Rusia, Iran și Turcia - nu reflectă
atitudinile, preocupările și condițiile fundamentale ale refugiaților pentru a reveni la casele
lor.
Apreciez că ambele cadre de negociere presupun implicit că refugiații vor reveni în
momentul semnării unui acord de pace. Acest lucru este foarte puțin probabil. Refugiații care
se gândesc la un întoarcere caută asigurări privind siguranța lor fizică, accesul la serviciile de
bază, oportunitățile de angajare și dreptul de a reveni în zonele de origine. Aceștia sunt, de
asemenea, îngrijorați de prevederile oricărei reglementări politice, de modul în care
guvernarea va fi transferată și dacă va fi servită justiția.
1
Peste patru milioane de sirieni au fugit de război și persecuție, UNHCR The UN Refugee Agency România
 Războiul civil s-a transformat repede într-un conflict regional în care principalele
puteri din Orientul Mijlociu au intervenit la diferite niveluri, exercitând-și fiecare politica de
putere raportată la locul și rolul Siriei în ecuația de securitate a Orientului Mijlociu (OM).
Analiza războiului sirian poate fi înțeleasa și printr-o diviziune est-vest, mai ales după
intervenția militară a Rusiei în 2015. Apariția unei amenințări jihadiste considerabile -
reprezentată în principal de Frontul al Nursa (ramura siriană a al-Qaeda) și de Statul Islamic
din Irak și Siria (ISIS) - a modificat considerabil echilibrul politic al țării, scăzând șansele de
plecare a lui Bashar al-Assad.
Sprijinirea unei strategii eficiente pentru Europa și Occident în ansamblu necesită un
diagnostic precis al cauzelor conflictului, evoluția acestuia în ultimii ani, precum și
schimbările politice recente. După efectuarea unei astfel de analize, lucrarea de față își
propune să analizeze o parte a strategiei actorilor implicati în soluționarea conflictului cu
efecte pe termen mediu și lung de redresare politică și stabilă a Siriei.
Totodată, creșterea în număr și influența luptătorilor străini în războiul din Siria
necesită o dezbatere și o preocupare conjugată a actorilor internaționali asupra fenomenului
terorist, cu atât mai mult cu cat înfrângerea Statului Islamic în Siria se va reflecta într-o
migrare a acestora în țările de origine, ori în alte teatre de operații jihadiste.
Cei patru factori care influențează legătură dintre criminalitate și terorism, din
perspectiva conflictului din Siria are consecințe cu potențial important pentru dezvoltarea
acestui raport.
O problemă de interes major pentru regiune și Europa, în special, este determinat de
revenirea în țările de origine a luptătorilor străini care au acționat în Siria, existând șanse ca
suprapunerea dintre rețelele criminale și cele teroriste să crească, iar amenințarea pe care o va
genera se va intensifica.
Efectele pe termen mediu și lung asupra regiunii și Europei se vor reflecta asupra
existenței riscului ca luptători străini care au acționat în Siria să devină catalizatori ai
terorismului. Aceasta este o dezvoltare pe termen lung: luptătorii străini se pot întoarce de-a
lungul anilor, iar între timp va exista riscul construirii unor rețele ale viitorului cu legături
transnaționale partajate în rețelele criminale, cât și în rețelele teroriste.