Sortarea înregistrărilor din tabel

Dacă dorim ca tabelul să fie sortat (ordonat) după valorile dintr-un câmp, vom plasa cursorul
în câmpul respectiv şi vom folosi:
 butoanele Sort Ascending respectiv Sortare descendentă , după
cum dorim ca sortarea să fie crescătoare sau descrescătoare;
 RecordsSortSort Ascending respectiv Sortare descendentă.
 Sort Ascending respectiv Sortare descendentă din meniul contextual al
câmpurilor selectate.
OBSERVAŢII
1. Dacă dorim sortarea după mai multe criterii, vom muta câmpurile-criterii astfel
încât să fie vecine în fereastră, în ordinea importanţei lor ca şi criterii, le vom
selecta şi vom folosi aceleaşi butoane, în funcţie de ordinea dorită.
2. Nu putem impune pentru fiecare din câmpurile selectate o anumită ordine (de
exemplu, pentru primul o selectare crescătoare şi pentru al doilea una
descrescătoare).
Cheia intr-un tabel:
Cheia unui tabel reprezintă un ansamblu minim de câmpuri care identifică în mod unic o
înregistrare din tabel.
Ea poate fi formată dintr-un singur câmp (cheie simplă) sau din mai multe câmpuri (cheie
compusă).
La un moment dat, într-un tabel pot exista mai multe atribute cu proprietatea că pot identifica
în mod unic o înregistrare, acestea numindu-se chei candidate. Dintre acestea putem alege o
cheie care se foloseşte efectiv, ea fiind numită cheie primară.
Primary Key din bara Table Design.

RELAŢII ÎNTRE TABELELE DINTR-O BAZĂ DE DATE

Foarte frecvent, stocarea într-un singur tabel a tuturor datelor implicate în problema de
rezolvat este fie anevoioasă, fie impune, ulterior, prelucrări suplimentare şi greoaie. De aceea, a
apărut posibilitatea de a „împrăştia“ datele în mai multe tabele, în ideea de a se economisi spaţiu
şi de a se evita repetarea aceloraşi valori.
De exemplu, putem crea o relaţie între tabelul PERSONAL şi tabelul FUNCŢII, prin
intermediul câmpului Funcţie, relaţie prin care, ulterior, putem avea la dispoziţie valori din
ambele tabele.
Relaţia între două tabele e o relaţie de subordonare şi, de aceea, la crearea unei relaţii trebuie
să decidem care dintre tabele este tată (tabelul conducător) şi care tabel fiu (tabelul condus).
Odată relaţia creată, la mutarea pointerului de articol de pe un articol pe altul în tabelul tată, se
va muta, automat, şi pointerul de articol din tabelul fiu pe articolul corespunzător.
OBSERVAŢII
1. Un tabel considerat ca tabel-tată poate avea mai multe tabele-fiu care, la rândul lor,
pot avea tabele-fiu.
2. Un tabel aflat mai jos în structură (fiu, nepot etc.) nu poate fi tabel-tată pentru
tabelul-tată iniţial.
Din punct de vedere al Microsoft Access 2007, pot exista trei tipuri de relaţii:
  unul-la-mai-multe (One-to-Many) – unei înregistrări din tabelul-tată îi pot
corespunde mai multe înregistrări în tabelul-fiu (nu este obligatoriu);
 unul-la-unul (One-to-One) – unei înregistrări din tabelul-tată îi poate corespunde
o singură înregistrare din tabelul-fiu; este un tip de relaţie rar folosit;
 mai-multe-la-mai-multe (Many-to-Many) – o înregistrare din tabelul-tată poate
avea mai multe înregistrări corespondente în tabelul-fiu şi viceversa.
Pentru crearea unei relaţii între două tabele trebuie ca în fiecare tabel care participă la relaţie
să existe un index pentru câmpul de legătură, câmp ce trebuie să fie de acelaşi tip de dată şi de
aceeaşi lungime în ambele tabele.
Tipul de relaţie care poate fi stabilit depinde de tipul indexului pe câmpul de legătură din
fiecare tabel în parte:
 unul-la-mai-multe – indexul din tabelul tată trebuie să fie de tip cheie primară sau
normal fără dubluri iar cel din tabelul-fiu de tip normal, cu Da (cu dubluri);
 unul-la-unul – ambii indecşi (din tabelul tată şi din tabelul fiu) trebuie să fie cheie
primară sau de tip normal, cu Da (fără dubluri);
mai-multe-la-mai-multe – indecşii pe câmpurile de legătură din tabelul tată şi tabelul fiu
trebuie să fie de tip normal.

Crearea, modificarea şi ştergerea unei relaţii între tabele

1. Folosim ToolsRelationships sau butonul Relationships din bara de
instrumente. Se va deschide un dialog în care apar tabelele bazei de date.
2. Selectăm pe rând fiecare tabel ce va participa
la relaţie şi folosim, pentru fiecare, butonul
Adăugare (Add) după care închidem
dialogul.
3. Se va afişa fereastra Relaţii
(Relationships) în care apar mici
subferestre pentru fiecare tabel din baza de date.
4. În fereastra Relaţii (Relationships) afişată, între cele două tabele va apărea o
linie prin care se sugerează noua relaţie.
Modificarea
ulterioară a tipului de
relaţie şi/sau a
câmpurilor prin care se
face asocierea se
realizează dând un clic
dreapta pe linia de
relaţie şi folosind Edit
Relationships din
meniul contextual al liniei de relaţie. Se va afişa acelaşi dialog, în care putem alege tabelele din
relaţie şi câmpurile de legătură din fiecare.
Ştergerea relaţiei se face printr-un clic pe linia de relaţie şi folosirea tastei Delete.