LISTE DATE ÎN MEDIUL MS EXCEL.

PREZENTAREA GRAFICĂ A DATELOR.

(2 ore)

Repere:
1. Liste de date în MS Excel.
2. Formulare.
3. Operaţii de bază pentru prelucrarea listelor:
➔ sortare (Sort);
➔ filtrare (Filter);
➔ calcule de sinteză (Subtotal).
4. Tabele Pivot.
5. Funcții standard de prelucrare a listelor (din categoria Database şi Lookup &
Reference).
6. Prezentarea grafică a datelor, diagrame.

Liste de date în MS Excel.

În Excel datele pot fi gestionate cu uşurinţă dacă sunt organizate în formă de liste. O
listă reprezintă un tabel din foaia de calcul pentru care sunt îndeplinite nişte criterii:
1. Fiecare coloană din listă are o etichetă unică (numită câmp).
2. Datele din fiecare coloană a listei reprezintă o anumită categorie (un anumit
tip) de date.
3. Fiecare linie dintr-o listă constituie o înregistrare (informaţie ce se referă la un
obiect bine determinat).
4. Înregistrările în listă se vor introduce în liniile imediat de sub etichetele
coloanelor.
5. Lista nu va conţine înregistrări vide (fără date).
Pentru a crea o listă se introduc etichete pentru fiecare coloană, iar mai apoi
înregistrările. Listele se pot crea în orice zonă din foaia de calcul, trebuie doar ca zona de
sub listă să nu conţină date, astfel încât lista să se poată întinde fără să interfereze cu alte
date din foaia de calcul.
Pentru a introduce înregistrări în listă se vor introduce date în liniile imediat de sub
titlurile coloanelor. Fiecare înregistrare trebuie să conţină aceleaşi câmpuri. În figura de mai
jos este prezentată o listă care conţine informaţii despre produsele stocate la un depozit.
Utilizarea formularelor in EXCEL

Pentru a uşura introducerea şi editarea înregistrărilor dintr-o listă se pot utiliza

facilităţile oferite de formulare.
Un formular oferă o modalitate comodă de a introduce sau de a afişa un rând complet
de informaţii într-o listă, fără a defila pe orizontală. Utilizarea unui formular poate face
introducerea datelor mai simplă decât atunci când vă deplasaţi de la o coloană la alta, în
situaţiile în care aveţi mai multe coloane de date decât pot fi vizualizate pe ecran.
Excel poate genera automat un formular predefinit pentru o listă Formularul afişează
toate etichetele de coloană într-o singură casetă de dialog. Fiecare etichetă are o casetă text
necompletată adiacentă în care se introduc datele pentru fiecare coloană. Cu ajutorul unui
formular este posibil să introduceţi înregistrări noi în liste, să găsiţi înregistrări prin navigare
sau să ştergeţi înregistrări. Dacă o celulă conţine o formulă, rezultatul formulei este afişat în
formular, dar nu este posibil să modificaţi formula utilizând formularul.
Pentru a adăuga înregistrări cu ajutorul formularului se va proceda în felul următor:
1. Se poziţionează cursorul în orice celulă din listă.
2. Se activează Form (pentru aceasta butonul trebuie sa fie plasat în una din
panglicile aplicaţiei EXCEL). Pe ecran apare caseta de dialog DataForm cu numele foii, ce
conţine lista.
3. Pentru a adăuga o nouă înregistrare în listă se aplică un clic pe butonul New. În
formular toate casetele text ce corespund câmpurilor listei sunt goale. În fiecare casetă text
pot fi introduse informaţiile corespunzătoare. Pentru deplasare în următoarea casetă se apasă
tasta <Tab>, pentru deplasare în caseta text anterioară se apasă <Shift+Tab>. După
terminarea introducerii datelor se apasă tasta <Enter> pentru adăugarea de înregistrări noi
în listă. În cazul în care în anumite câmpuri au fost scrise informaţii şi se constată că
înregistrarea respectivă nu trebuie adăugată în listă, se aplică un clic pe butonul Restore
pentru a elimina înregistrarea din formular. Clic-ul pe Restore trebuie aplicat înainte de a
apăsa tasta <Enter > prin care se salvează înregistrarea.
4. Se aplică un clic pe butonul Close pentru a reveni în foaia de calcul.
 Formularul de date poate fi folosit şi pentru vizualizarea înregistrărilor din listă. Există
mai multe metode pentru a realiza acest lucru. O metodă ar fi folosirea barei de derulare din
caseta de dialog Data Form. Se apasă pe săgeata în sus sau săgeata în jos pentru a vizualiza
înregistrarea anterioară sau înregistrarea următoare. Pe măsură ce sunt vizualizate
înregistrările din listă în colţul din dreapta sus al casetei de este indicat numărul curent al
înregistrării. O altă metodă ar fi utilizarea butoanelor Find Next pentru a vizualiza
următoarea înregistrare şi Find Previous pentru a vedea înregistrarea anterioară. Dacă la
apăsarea acestor butoane Excel emite un semnal sonor înseamnă că sunteţi poziţionaţi pe
ultima, respectiv prima înregistrare din listă.
Pentru a şterge o înregistrare cu ajutorul formularului de date:
1. Se poziţionează cursorul în orice celulă din listă.
2. Activăm comanda Form. Pe ecran apare caseta de dialog DataForm.
3. Se afişează înregistrarea care trebuie ştearsă.
4. Se acţionează butonul Delete din formular.
5. Se aplică un clic pe butonul Delete din formular pentru a efectua ştergerea. Excel
va solicita confirmarea pentru ştergerea înregistrării. Se va răspunde cu OK pentru
a şterge înregistrarea sau cu Cancel pentru a anula operaţia de ştergere.
6. Se aplică un clic pe butonul Close pentru revenirea în foaia de calcul.
Formularul de date poate fi folosit şi pentru a găsi înregistrările care satisfac unul sau
mai multe criterii. Dacă se foloseşte formularul în acest scop nu se poate vizualiza decât câte
o înregistrare găsită. Paşii pentru a găsi o înregistrare sunt:
1. Se selectează o celulă din listă.
2. Se activează comanda Form.
3. Din caseta de dialog Data Form se selectează butonul Criteria.
4. Se introduc criteriile pentru efectuarea căutării.
5. Se aplică un clic pe butonul Find Next sau Find Preview (se apasă pe săgeata în
jos sau în sus din bara de derulare a formularului) pentru a vizualiza şi alte
înregistrări. În formular va fi afişat rezultatul căutării.
Dacă nu există nici o înregistrare corespunzătoare se va auzi un semnal sonor.

Sortarea datelor din liste

Sortarea este operaţia de ordonare a înregistrărilor în funcţie de valorile unui sau a mai
multor câmpuri din listă.
 Pentru a sorta o listă se efectuează următorii paşi:
1. Se selectează o celulă din listă.
2. Se aplică comanda Data > Sort. Pe ecran apare caseta de dialog Sort .

3. Pentru a evita sortarea capului de tabel împreună cu restul listei, se activează

butonul My data has headers.
4. În caseta Sort By se selectează numele coloanei în funcţie de care se va face
sortarea. Dacă lista nu conţine nume de coloane (în acest caz la pasul 3 nu a fost
activată opţiunea My data has headers), în loc de numele coloanei se va selecta
litera coloanei din foaia de calcul.
5. În caseta Order se selectează ordinea de sortare: în ordine alfabetică(crescătoare),
în ordine invers alfabetică(descrescătoare) sau sortarea după valorile unei liste
predefinite.
6. Dacă este necesară o sortare după valorile a două sau mai multe câmpuri se
acţionează butonul Add level şi se completează următoarea casetă.
7. Se selectează butonul OK.
O listă se poate sorta mai rapid cu ajutorul a două butoane din panglica Data: ,
pentru sortare în ordine crescătoare şi , pentru sortare în ordine descrescătoare.
Pentru a sorta o listă cu butoanele de sortare:
1. Se selectează o celulă din coloana ce va fi folosită drept cheie de sortare.
2. Se execută un clic pe unul din cele două butoane de sortare.
3. Butoanele de sortare efectuează această operaţie doar după un câmp cheie -
câmpul selectat înainte de apăsarea butonului. Pentru sortare, Excel foloseşte
următoarele reguli:
Datele sunt sortate în ordine ascendentă, de la A la Z (ordonarea se face de sus în jos
pentru linii, sau de la stânga la dreapta pentru coloane) sau în ordine descendentă, de la Z la
A (ordonarea se face de sus în jos sau de la stânga la dreapta). Spaţiile libere sunt puse la
sfârşitul listei.
Este folosită următoarea ordine de priorităţi:
1. numerele de la cel mai mic număr negativ la cel mai mare număr pozitiv
2. texte (de la A la Z)
3. rezultatele FALSE
4. rezultatele TRUE
5. valori de eroare
 6. spaţii libere
Excel poate ignora diferenţele dintre literele mari şi mici sau poate ţine cont de
acestea. Acest lucru se poate specifica dacă din caseta de dialog Sort se selectează butonul
Options. Pe ecran apare caseta de dialog Sort Options:
Dacă este marcată opţiunea Case Sensitive se face distincţie între literele mici şi cele
mari, dacă nu este marcată nu se face distincţie. Tot în această casetă de dialog se specifică
în ce ordine se va face sortarea: - de jos în sus (Sort Top To Bottom), sau de la stânga la
dreapta (Sort Left To Right).

Crearea subtotalurilor pentru grupuri de înregistrări

Când se sortează datele dintr-o listă după valorile unui sau a mai multor câmpuri,
Excel permite efectuarea unor sinteze a datelor pe baza totalurilor calculate pentru grupuri
de înregistrări. Când se efectuează calcule, acestea sunt calculate pentru fiecare grup din
listă. Un grup este alcătuit din mai multe linii (înregistrări) care au aceeaşi informaţie într-o
coloană (sau câteva coloane, în cazul, că se vor calcula subtotaluri ierarhizate).
Pentru a calcula subtotaluri trebuie ca datele să fie sortate după valorile câmpurilor
de grupare.
După sortare calcularea subtotalurilor se face parcurgând următorii paşi:
1. Se selectează orice celulă din listă.
2. Se aplică comanda Data, Subtotals. Pe ecran apare caseta de dialog Subtotal.
 3. Pentru a fixa câmpul de grupare selectăm din lista derulantă At Each Change in
numele coloanei după care care determină grupurile de înregistrări.
4. Din lista derulantă Use Function se selectează funcţia care calculează totalurile.
Funcţiile frecvent utilizate sunt:
SUM – suma valorilor din grup
COUNT – numărul înregistrărilor
MAX – valoarea maximală a elementelor
MIN – valoarea minimală
AVERAGE – media aritmetică
PRODUCT – produsul
5. Din lista Add Subtotal to se selectează câmpul, valorile cărui vor fi supuse agregării
de funcţia selectată, activând caseta corespunzătoare.
6. Pentru a înlocui totaluri existente se marchează opţiunea Replace Current
Subtotals.
7. Pentru a insera un salt de pagină înaintea fiecărui grup se marchează opţiunea Page
break between groups.
8. În mod implicit subtotalurile şi totalurile generale apar la sfârşitul grupului de date
(opţiunea Summary below data se marchează automat). Dacă ele trebuie afişate
înaintea grupului de date se va demarca opţiunea Summary below data.
9. Se selectează butonul OK.
Pentru eliminarea subtotalurilor din caseta de dialog Subtotal se selectează butonul
Remove All.

Filtrarea datelor dintr-o listă

Filtrarea datelor dintr-o listă este o operaţie prin care sunt afişate doar acele
înregistrări din listă care corespund unor criterii specificate şi ascunderea celorlalte. În
Excel există două metode de filtrare: comanda Auto Filter pentru a efectua o filtrare rapidă
a datelor din listă şi comanda Advenced Filter pentru a filtra pe baza unor criterii
complexe.

Utilizarea comenzii Filter

Comanda Filter oferă o posibilitate deosebită de gestionare a listelor diminuând

numărul înregistrărilor prin afişarea doar a acelor înregistrări din listă pentru care se verifică
nişte criterii.
Pentru a filtra o listă utilizând comanda Filter se execută următorii paşi:
1. Se selectează o celulă din lista ce trebuie filtrată.
2. Se activează Data > Filter.
Excel va insera butoane de derulare în fiecare celulă din capul de tabel.
3. Se aplică un clic pe butonul de derulare din coloana unde se va introduce
criteriul.
4. Se selectează criteriul pentru coloana respectivă
5. Se aplică paşii 1-3 pentru a fixa criterii de selectare şi pentru alte câmpuri.
Pentru ca o înregistrare să fie afişată ea trebuie să îndeplinească criteriile pentru toate
câmpurile.

Pentru selectarea criteriilor sunt posibile următoarele opţiuni:

● All – anulează criteriile de selectare pentru câmp.
● Bifa pe caseta, ce corespunde unei valoari din câmp - -Selectarea
informaţiei după valori coincidențe din câmp.
 ● Utilizarea operatorilor relaţionali (se utilizează operatorii activând Text
Filters, Number Filters sau Date Filters)
● Utilizarea Custom Filter – selectează înregistrările după un criteriu compus
din două afirmaţii legate cu operatorul logic „AND” sau „OR”
● Top 10 Autofilter (doar pentru valori numerice)

Top 10 Autofilter

Din prima listă derulantă se selectează Top /Bottom, în funcţie de direcţia în care se
va face filtrarea de sus (Top) sau de jos (Bottom). În a doua listă derulantă se introduce sau
se selectează un număr care indică câte înregistrări (dacă în a treia listă derulantă este
selectată opţiunea Items) sau ce procent din numărul total de înregistrări (dacă în a treia
listă derulantă este selectată opţiunea Percent) vor vor fi afişate.
Custom AutoFilter

Pentru a introduce criterii se selectează un operator din prima casetă derulantă, apoi se
introduce sau se selectează o valoare din caseta alăturată. Dacă există un al doilea criteriu se
selectează una din opţiunile AND(şi) sau OR (sau) şi se introduce în mod similar al doilea
criteriu.

Utilizarea comenzii Advanced Filter

O altă metodă de filtrare este folosirea comenzii Advanced Filter. Cu această

comandă se pot efectua operaţii de filtrare bazate pe criterii complexe. Pentru folosirea
comenzii trebuie creat un domeniu de criterii. Domeniul de criterii specifică condiţiile pe
care datele filtrate trebuie să le îndeplinească. Prima linie din domeniul de criterii conţine
numele câmpurilor pentru care se vor specifica criterii. Numele câmpurilor trebuie scrise
exact la fel ca numele câmpurilor din listă. În liniile imediat următoare, sub numele
câmpurilor, se introduc criteriile pentru câmpurile respective. Domeniul de criterii se va
termina cu o linie goală. Criteriile care sunt pe aceeaşi linie în domeniul de criterii vor trebui
să fie îndeplinite simultan pentru ca o înregistrare să fie afişată. Vor fi afişate acele
înregistrări, pentru care se îndeplinesc toate criteriile cel puţin pentru una din liniile de
criterii. După pregătirea domeniului de criterii se execută următorii paşi:
1. Se poziţionează cursorul în orice celulă din listă
2. Se activează Data > Advanced Filter.
Pe ecran apare caseta de dialog Advanced Filter:

3. Dacă lista filtrată va fi afişată în acelaşi loc ca şi lista iniţială se selectează opţiunea
Filter the list in place. Dacă datele trebuie plasate într-o altă zonă a foii de calcul pentru a
fi prelucrate ulterior se selectează opţiunea Copy to another location. În acest caz în
caseta
Copy to se specifică domeniul de celule ce va conţine lista, dacă acesta nu a apărut
automat.
4. În caseta List Range se introduce referinţa domeniul de celule care conţine lista,
dacă acesta nu este fixată.
5. În caseta Criteria Range se introduce referinţa domeniului de criterii.
6. Dacă prin filtrare trebuie înlăturate înregistrările duble se marchează opţiunea
Unique Records Only.
7. Se selectează butonul OK.

Tabele Pivot
Un Tabel Pivot reprezintă un mod de a rezuma cantităţi mari de date organizate în
liste, el se mai utilizează pentru analiza datelor şi permite să efectuăm următoarele acţiuni:
● Interogarea unor cantităţi mari de date.
● Calcularea subtotalurilor şi agregarea datelor numerice, pentru a rezuma date
după categorii şi subcategorii de înregistrări.
● Mutarea rândurilor în coloane sau a coloanelor în rânduri, pentru a vedea
rezumări diferite ale datelor sursă.
● Filtrarea, sortarea, şi gruparea datelor.
În urma acestor acţiuni o să obţineţi un raport, ce realizează grupări de date cu totaluri
pentru grupuri de înregistrări. Valorile distincte ale unor câmpuri de grupare sunt etichete de
coloană, valorile distincte ale altor câmpuri de grupare sunt etichete de linie a raportului, iar
la intersecţia liniilor şi coloanelor vor fi plasate totaluri calculate pentru grupuri de
înregistrări.
Pentru a crea un table pivot vom urma pași:

1. Plasăm cursorul în cadrul listei.

2. Activăm INSERT>TABLES>PivotTable

3. În caseta de dialog Create Pivot Table veţi observa referinţa domeniului de

celule, ce conţine Lista (caseta Table Range) sau fixate această referinţă.
4. Alegeţi locul de amplasare a tabelului Pivot
● New worksheet – pe o foaie de calcul nouă
● Existing Worksheet – pe foaia de calcul existent
5. Activaţi butonul de comandă OK
6. Apare caseta de dialog PivotTable Field List care va conţine:
● Caseta Report Filter valorile câmpurilor după care se va efectua filtrarea.
● Caseta Row Labels – valorile campului pe care îl aducem din lista de
campuri (Pivot Table Field List) folosind tehnica „Drag&Drop” (vor fi
utilizate ca etichete de linie).
● Caseta Column Labels – valorile campului pe care îl aducem din lista de
câmpuri în aceasta zona folosind tehnica „Drag&Drop”. (vor fi utilizate ca
etichete de coloană).
● Caseta Values - asupra valorilor câmpului pe care îl aducem din lista de
câmpuri în aceasta zona folosind tehnica „Drag&Drop”, Microsoft Excel
va aplica automat una dintre funcțiile SUM si COUNT și mai mult va face
asta separat pentru fiecare valoare a câmpurilor care apar deja în zonele
ROW si COLUMN (puteţi selecta o altă funcţie din lista derulantă din
cadrul casetei Values).
 Aplicaţie

Fie dată lista de date:

Facultatea Grupa Semestrul Numărul de lipse

Finante FB 131 Semestrul 1 23
Contabilitate CON 131 Semestrul 1 34
Cibernetică CIB 131 Semestrul 1 32
Finante FB 132 Semestrul 1 13
Contabilitate CON 132 Semestrul 1 21
Cibernetică CIB 132 Semestrul 1 27
Finante FB 131 Semestrul 2 12
Contabilitate CON 131 Semestrul 2 25
Cibernetică CIB 131 Semestrul 2 14
Finante FB 132 Semestrul 2 24
Contabilitate CON 132 Semestrul 2 27
Cibernetică CIB 132 Semestrul 2 19

De creat un Tabel Pivot, unde valorile câmpului Facultatea ar fi folosite pentru

filtrarea înregistrărilor, valorile câmpului Grupa ar fi etichete de coloane, iar valorile
câmpului Semestrul ar fi etichete de linie (etichetele de linie şi cele de coloană sunt valori
ale câmpurilor de grupare) . Valorile câmpului Lipse le vom folosi pentru a calcula totaluri
pentru grupurile de înregistrări formate.
Vom obţine următorul rezultat:
 Butoanele se vor utiliza pentru operaţii de filtrare.
Secţionarea tabelelor Pivot (Slicers)
Slicers/Slicerele au fost introduse în Excel 2010 pentru a face datele de filtrare mai
vizibile şi mai interactive. E practic un raport filtrat, dar sunt mult mai interactive şi mai
rapide în utilizare. Dacă filtraţi un Tabel Pivot de mai multe ori, este posibil să doriţi să
utilizaţi o secţiune în loc de filtre de raport.
Crearea Slicerilor
1. Selectaţi orice celulă din Tabelul Pivot al dumneavoastră. Fila Options apare pe
panglică.
2. Din fila Options, faceţi clic pe comanda Insert Slicer. Va apărea o casetă de dialog.

3. Selectaţi câmpul dorit. În acest exemplu, vom selecta agent de vânzări. Apoi faceţi
clic pe OK.
 4. Secţiunea va apărea lângă Tabelul Pivot. Fiecare element selectat va fi evidenţiat în
albastru. În exemplul de mai jos, secţiunea conţine o listă din diferiţi agenţii de
vânzări, şi patru dintre ei sunt în prezent selectaţi.

Folosirea Slicerilor
La fel ca şi cu filtrele de raport, numai elementele selectate sunt folosite în Tabelul
Pivot. Când veţi selecta sau deselecta elemente, Tabelul Pivot va reflecta imediat
modificările. Încercaţi să selectaţi diferite articole pentru a vedea modul în care acestea
lucrează.
● Pentru a selecta un singur element, doar faceţi clic pe el.
● Pentru a selecta mai multe elemente, ţineţi apăsată tasta Control (Ctrl) de pe
tastatură, apoi faceţi clic pe fiecare element pe care doriţi.
● Puteţi selecta, de asemenea, mai multe elemente făcând clic şi trăgând mouse-ul.
Acest lucru este util în cazul în care produsele dorite sunt adiacente una de alta, sau
dacă doriţi să selectaţi toate elementele.
● Pentru a deselecta un element, ţineţi apăsată tasta Control (Ctrl) de pe tastatură, apoi
faceţi clic pe element.
 Funcții standard de prelucrare a listelor
(din categoria Database şi Lookup & Reference).
Funcții din categoria Database

Funcția DAVERAGE - returnează media intrărilor de bază de date selectate.

Funcția DCOUNT - contorizează celulele care conțin numere într-o bază de date.
Funcția DCOUNTA - contorizează celulele care nu sunt necompletate într-o bază de date.
Funcția DGET - extrage dintr-o bază de date o singură înregistrare care satisface criteriile
specificate.
Funcția DMAX - returnează valoarea maximă dintre intrările de bază de date selectate.
Funcția DMIN - returnează valoarea minimă dintre intrările de bază de date selectate.
Funcția DPRODUCT - înmulțește valorile dintr-un anumit câmp de înregistrări care
îndeplinesc criteriile într-o bază de date.
Funcția DSTDEV - estimează abaterea standard pe baza unui eșantion de intrări selectate
dintr-o bază de date
Funcția DSTDEVP - calculează abaterea standard pe baza întregii populații de intrări
selectate dintr-o bază de date
Funcția DSUM - adună numerele dintr-o coloană de câmpuri a înregistrărilor dintr-o bază de
date care satisfac criteriile specificate
Funcția DVAR - estimează varianța pe baza unui eșantion de intrări selectate dintr-o bază de
date
Funcția DVARP - calculează varianța pe baza întregii populații a intrărilor selectate dintr-o
bază de date

În exemplu de mai jos se calculează media pentru câmpul Salariu calculat de la

departamentul vânzări.
De exemplu, funcția DGET(bază de date, câmp, criterii)
Sintaxa funcției DGET are următoarele argumente:
● Baza_de_date Obligatoriu. Este zona de celule care formează lista sau baza de
date. O bază de date este o listă de date înrudite în care rândurile cu informațiile
înrudite sunt înregistrări, iar coloanele de date sunt câmpuri. Primul rând din listă
conține etichete pentru fiecare coloană.
● câmp Obligatoriu. Arată care coloană este utilizată în funcție. Introduceți o etichetă
de coloană cuprinsă între ghilimele, cum ar fi „Vârsta” sau „Venit” sau ca un număr
(fără ghilimele) care reprezintă poziția coloanei în cadrul listei: 1 pentru prima
coloană, 2 pentru a doua coloană și așa mai departe.
● Criterii Obligatoriu. Este zona de celule care conține condițiile specificate de dvs.
Aveți posibilitatea să utilizați orice zonă pentru argumentul criterii, atâta timp cât
aceasta include cel puțin o etichetă de coloană și cel puțin o celulă sub eticheta
coloanei în care specificați condiția pentru coloană.
Observații
● Dacă nicio înregistrare nu corespunde criteriilor, DGET returnează #VALUE! .
● Dacă mai multe înregistrări se potrivesc criteriilor, DGET returnează #NUM! .
● Se poate utiliza orice zonă pentru argumentul criterii, atâta timp cât aceasta include
cel puțin o etichetă de coloană și cel puțin o celulă sub eticheta coloanei, în care este
specificată o condiție pentru coloană.
De exemplu, dacă zona G1:G2 conține eticheta de coloană Venit în celula G1 și
suma 10.000 de lei în celula G2, aveți posibilitatea să definiți zona ca PotrivireVenit
și să utilizați acel nume ca argumentul criterii din funcțiile de baze de date.
● Deși zona de criterii poate fi localizată oriunde în foaia de calcul, nu o așezați sub
listă. Dacă adăugați informații listei, noile informații sunt adăugate în primul rând de
sub listă. Dacă rândul de sub listă nu este gol, Microsoft Excel nu poate adăuga noile
informații.
● Asigurați-vă că zona de criterii nu depășește mărimea listei.
● Pentru a efectua o operație asupra unei întregi coloane dintr-o bază de date,
introduceți un rând gol sub etichetele de coloane din zona criteriilor.
Exemplu
Copiați datele din exemplele din următorul tabel și lipiți-le în celula A1 a noii foi de
lucru Excel. Pentru ca formulele să afișeze rezultate, selectați-le, apăsați pe F2, apoi pe
Enter. Dacă trebuie, puteți ajusta lățimea coloanei pentru a vedea toate datele.
 Arbore Înălțime Vârstă Producție Profit Înălțime
="=Măr" >3 <5
="Păr" >12
Arbore Înălțime Vârstă Producție Profit

Măr 18 20 14 105 lei

Păr 12 12 10 96 lei
Cireș 13 14 9 105 lei
Măr 14 15 10 75 lei
Păr 9 8 8 77 lei
Măr 8 9 6 45 lei
Formulă Descriere Rezultat

=DGET(A5:E11 Returnează #NUM!

; "Producție"; valoarea de
A1:A3) eroare
#NUM!
deoarece mai
multe
înregistrări
îndeplinesc
criteriile
(orice măr
sau păr).
=DGET(A5:E11 Returnează 10
; "Producție"; 10 (producția
A1:F3) mărului din
rândul 9),
deoarece este
singura
înregistrare
care
îndeplinește
condițiile din
A1:F3.
Sintaxa celorlalte funcții din această categorie o puteți vedea pe site-ul
https://support.microsoft.com/ro-ro/office/func%C8%9Bii-excel-dup%C4%83-categorie-5f9
1f4e9-7b42-46d2-9bd1-63f26a86c0eb
Funcții din categoria Lookup & Reference
LOOKUP(valoare; referinţă căutare; referinţă rezultat) - caută o valoare în referinţă
căutare şi returnează valoarea corespunzătoare (de pe aceeaşi poziţie) din referinţă rezultat.
valoare – o valoare ce urmează a fi căutată într-o linie sau coloană a tabelului
referinţă căutare – o coloană sau o linie dintr-un tabel cu elementele aranjate în ordine
crescătoare
referinţă rezultat – o linie sau o coloană din tabel de aceeaşi dimensiune ca şi referinţă
căutare.
Notă: Dacă LOOKUP nu găseşte valoarea exactă, atunci va găsi cea mai mare valoare din
referinţă căutare ce nu depășeşte valoarea dată.
Problemă: Să se fixeze salariile și suplimentele angajaţilor în funcţie de categorie.
Rezolvare:
În celula D9 vom scrie formula: =LOOKUP(C9;$A$2:$A$5;$B$2:$B$5)
În celula E9 vom scrie formula: =LOOKUP(C9;$A$2:$A$5;$C$2:$C$5)

LOOKUP(valoare; matrice) - caută elementul valoare în prima coloană (linie) a matricei

şi returnează elementul corespunzător din ultima coloană (linie) a matricei.

valoare – o valoare, ce urmează a fi căutată în prima coloană (linie) a matricei

matrice – o matrice, unde elementele din prima coloană (linie) sunt ordonate în ordine
crescătoare
Notă. În caz, că valoarea elementului căutat este mai mică decât elementele din prima
coloană, în celulă se returnează valoarea de eroare N/A.
Problemă: Să se fixeze salariile și suplimentele angajaţilor în funcţie de categorie.

Rezolvare:
Salariile =LOOKUP(C9;$A$2:$B$5)

Suplimentele =LOOKUP(C9;$A$2:$C$5)

VLOOKUP(valoare; matrice; număr coloană; parametru specificaţie) - caută o valoare

în prima coloană a matricei şi returnează elementul corespunzător din coloana specificată de
argumentul al treilea.

Parametrul =TRUE caută în prima linie valoarea cea mai mare, ce nu depăşeşte valoarea
primului argument (elementele primei coloane din matrice vor fi aranjate în ordine
crescătoare).

Parametrul =FALSE caută în prima linie valoarea exactă a primului argument (elementele
nu e neapărat să fie aranjate în ordine crescătoare).
Problemă: Să se fixeze salariile și suplimentele angajaţilor în funcţie de categorie.
Rezolvare:
Salariile =VLOOKUP(C9;$A$2:$B$5;2;TRUE)
Suplimentele =VLOOKUP(C9;$A$2:$C$5;3;TRUE)

HLOOKUP(valoare; matrice; număr linie; parametru specificaţie) – caută valoarea în

prima linie a matricei şi returnează elementul corespunzător din linia specificată de
argumentul al treilea.

Lucrul cu Diagramele
O diagramă este un instrument folosit în Excel pentru a reprezenta datele grafic.
Graficele permit publicului să vadă sensul din spatele numerelor şi fac comparaţii, arată
tendinţe care pot fi înţelese mult mai uşor. În acest paragraf, veţi învăţa cum să lucraţi cu
diagramele, astfel încât acestea să reprezinte eficient informaţiile.
1. Diagrame
Registrele de lucru Excel pot conţine o mulţime de date, şi datele pot fi, de multe ori,
dificil de interpretat. De exemplu, în cazul în care sunt cele mai mari şi cele mai mici valori?
Sunt numerele în creştere sau în descreştere?
Răspunsurile la întrebări ca acestea pot deveni mult mai clare atunci când datele sunt
reprezentate ca o diagramă. Excel are mai multe tipuri de diagrame, astfel încât să puteţi
alege una care reprezintă cel mai eficient datele.
 2. Tipuri de diagrame
Mai jos, sunt prezentate exemple ale unora dintre tipurile de diagrame disponibile în
Excel.

Ms Excel are o varietate de tipuri de diagrame, fiecare cu propriile avantaje.

Diagrame coloană utilizează barele verticale pentru a reprezenta datele. Ele pot
lucra cu mai multe tipuri diferite de date, dar acestea sunt cel mai frecvent folosit pentru a
compara informaţii.
 Diagrame linie sunt ideale pentru afişarea tendinţelor. Punctele de date sunt
conectate cu linii, făcând uşor vizibilă dacă valorile sunt în creştere sau în descreştere în
timp.

Diagramele circulare (Plăcintă) se utilizează pentru a compara mai uşor

proporţiile. Fiecare valoare este afişată ca o felie din placintă, astfel încât este uşor vizibil
care valori alcătuiesc procentul de ansamblu.

Diagrame Bare au aceeaşi utilitate ca şi diagramele coloană, dar ele folosesc bare
orizontale în loc de bare verticale.

Diagrame domeniu/arie sunt similare cu diagramele de tip linie, excepţie fiind

colorarea zonelor de sub linie.
 Diagrama suprafaţă permite să afişaţi date sub forma unui peisaj 3D. Ea
funcţionează cel mai bine cu seturi mari de date, permiţându-vă să vedeţi o varietate de
informaţii în acelaşi timp.
3. Părţile componente ale unei diagrame
Diagrama include în sine: graficele propriu-zise, axe, etichete, date, legendă, titlu.
Fiecare componentă a diagramei poate fi formatată conform preferinţelor personale,
utilizând filele Design, Layout şi Format, care apar odată cu crearea diagramei sau la
efectuarea unui clic pe ea.
4. Crearea unei diagrame
1. Selectaţi celulele pe care doriţi să le prezentaţi în diagramă, inclusiv titlurile de
coloană şi etichetele de linie. Aceste celule vor fi datele sursă pentru diagramă.

2. Faceţi clic pe fila Insert.

3. În grupul Charts, selectaţi categoria cu diagrama dorită (coloană, de exemplu).
4. Selectaţi tipul dorit de diagramă din meniul contextual (coloana cluster, de exemplu).
 5. Diagrama va apărea în foaia de calcul.

5. Instrumentele unei diagrame

După ce inseraţi o diagramă, un set de instrumente Chart aranjate în trei file vor
apărea pe Panglică. Acestea sunt vizibile doar atunci când este selectată diagrama. Puteţi
folosi aceste trei file pentru a modifica diagrama.

5.1. Schimbarea tipului diagramei

1. Din fila Design, faceţi clic pe comanda Change Chart Type. Apare o casetă de
dialog.
 2. Selectaţi tipul de diagramă dorit, apoi faceţi clic pe OK.

5.2. Comutarea datelor de pe linie pe coloană

Uneori, atunci când creaţi o diagramă, datele nu pot fi grupate aşa cum doriţi să fie.
În diagrama coloană de mai jos sunt prezentate statisticile de vânzări carte sunt grupate de
către Fiction/Non-Fiction, cu o coloană pentru fiecare an. Cu toate acestea, aveţi
posibilitatea să comutaţi, de asemenea, datele de linie şi de coloană, astfel încât diagrama va
grupa statisticile în funcţie de an, cu coloane pentru Fiction şi Non-Fiction. În ambele
cazuri, diagrama conţine aceleaşi date, e doar organizat diferit.

1. Selectaţi diagrama.
2. Din fila Design, selectaţi comanda Switch Row/Column.
3. Diagrama va fi reajustată.

6. Modificarea aspectului diagramei

1. Selectaţi fila Design.
2. Faceţi clic pe săgeata derulantă More din grupul Chart Layouts pentru a vedea
toate aspectele disponibile.

3. Selectaţi aspectul dorit.

 4. Diagrama va fi actualizată pentru a reflecta noua dispunere.

Cum am menţionat mai sus, unele diagrame includ titluri de diagramă, axe, sau
etichete legendă. Pentru a le modifica, puneţi doar punctul de inserare în text şi începeţi să
tastaţi.
7. Schimbarea stilului diagramei
1. Selectaţi fila Design.
2. Faceţi clic pe săgeata derulantă More din grupul Chart Styles pentru a vedea toate
stilurile disponibile.

3. Selectaţi stilul dorit.

4. Diagrama va fi actualizată pentru a reflecta noul stil.

8. Mutarea diagramei pe o foaie de calcul diferită

1. Selectaţi fila Design.
2. Faceţi clic pe comanda Move Chart. Apare o casetă de dialog. Locaţia curentă a
diagramei este selectată.

3. Selectaţi locaţia dorită pentru diagramă (de exemplu, alege o foaie de calcul
existentă, sau selectaţi New Sheet şi numele acesteia).

4. Faceţi clic pe OK. Diagrama va apărea în noua locaţie.

 Lucrul cu Sparklines/Linii scânteie
Sparklines sunt diagrame în miniatură care se potrivesc într-o singură celulă. Pentru
că sunt atât de compacte, puteţi plasa un număr mare de diagrame în foile de calcul. De
exemplu, ați putea pune o sparkline pe fiecare linie pentru a arăta tendinţele în acea linie. În
acest paragraf, veţi învăţa cum să introduceţi Sparklines şi schimbarea tipul şi aspectul lor.
1. Crearea Sparklines
Sparklines au fost introduse în Ms Excel 2010, pentru a fi o alternativă convenabilă
pentru diagrame. Spre deosebire de o diagramă tradiţională, o diagramă sparkline este
plasată într-o celulă, permiţându-vă să creaţi cu uşurinţă un număr mare de Sparklines (de
exemplu, una pe fiecare linie).
2. Tipuri de Sparklines
Există trei tipuri diferite de Sparklines: Line, Column şi Win/Loss. Line şi Column
lucrează la fel ca diagramele linie şi coloană. Win/Loss este similar cu coloana, cu excepţia
faptului că apare doar dacă fiecare valoare este pozitivă sau negativă, în dependenţă de cât
de mari sau mici sunt valorile. Toate cele trei tipuri pot afişa markeri în puncte importante,
cum ar fi cele mai mari şi cele mai mici puncte, pentru a le face mai uşor de citit.

3. De ce să folosiţi Sparklines?
Sparklines sunt practic diagrame, aşa că de ce să utilizaţi Sparklines în loc de
diagrame? Sparklines au anumite avantaje care le fac mult mai convenabile în multe cazuri.
Imaginaţi-vă că aveţi 1000 rânduri de date. Dacă puneţi o diagramă sparkline pe fiecare
rând, acesta va fi chiar lângă datele sale sursă, făcând uşor vizibile relațiile dintre numere şi
Sparkline. Dacă aţi utilizat o diagramă tradiţională, aceasta ar trebui să aibă 1000 de serii de
date, în scopul de a reprezenta toate rândurile şi probabil va trebui să faceţi o mulţime de
defilare pentru a găsi datele relevante din foaia de calcul.
Sparklines sunt ideale pentru situaţiile în care doriţi doar să faceţi datele mai clare şi
vizibile, sau în cazul în care nu aveţi nevoie de toate caracteristicile unei diagrame complete.
Pe de altă parte, diagramele sunt ideale pentru situaţiile în care doriţi să reprezinte datele în
detaliu, şi ele sunt de multe ori mai bune pentru compararea seriilor de date diferite.
4. Crearea Sparklines
În general, veţi avea o diagramă Sparkline pentru fiecare linie, dar puteţi crea mai
multe, după cum doriţi, în orice locație doriți. La fel ca şi cu formulele, de obicei, cel mai
uşor de a crea o singură Sparkline şi apoi folosiţi butonul de umplere pentru a crea automat
Sparklines pentru liniile rămase.
1. Selectaţi celulele pentru care vreţi să creaţi prima Sparkline. În acest exemplu, vom
crea o Sparkline pentru Kathy Albertson, aşa că vom selecta datele sale de vânzări.
2. Faceţi clic pe fila Insert.
3. În grupul Sparklines, selectaţi Line. Va apărea o casetă de dialog.

4. Asiguraţi-vă că punctul de inserare se află lângă Location Range.

5. Faceţi clic pe celula în care doriţi să fie Sparkline. În acest exemplu, vom selecta
celula din dreapta celulelor selectate.

6. Faceţi clic pe OK., Sparkline va apărea în document.

7. Faceţi clic şi trageţi de butonul de umplere în jos.
 8. Sparklines vor fi create pentru liniile rămase.

5. Modificarea aspectului unei diagrame Sparklines

5.1. Afişarea punctelor pe diagrama Sparkline
Anumite puncte de pe Sparkline pot fi subliniate cu markere, sau puncte, ceea ce
face Sparkline mai uşor de citit. De exemplu, într-o linie cu o mulţime de urcuşuri şi
coborâşuri, poate fi dificil de spus care dintre ele sunt cele mai mari şi cele mai mici puncte,
dar dacă aţi arăta High Point şi Low Point va fi uşor să le identificaţi.
1. Selectaţi diagrama Sparklines pe care doriţi să o modificaţi. În cazul în care sunt
grupate, aveţi nevoie doar de a selecta una dintre ele.
2. Localizaţivă în grupul Show din fila Design.
3. Deplasaţi cursorul peste diferite casete de selectare pentru a vedea o descriere a
fiecăreia.

4. Verificaţi fiecare opţiune pe care doriţi să o arate. Sparklines se va actualiza pentru

a arăta opţiunile selectate.
 5.2. Modificarea stilului
1. Selectaţi diagrama Sparklines pe care doriţi să o modificaţi.
2. Localizați-vă în grupul Style din fila Design.
3. Faceţi clic pe săgeata derulantă More pentru a arăta toate stilurile disponibile.

4. Selectaţi stilul dorit.

5. Sparklines se va actualiza pentru a arăta stilul selectat.

5.3. Schimbarea tipului diagramei Sparkline

1. Selectaţi diagrama Sparklines pe care doriţi să o modificaţi.
2. Localizaţi-vă în grupul Type din fila Design.
3. Selectaţi tipul dorit (coloana, de exemplu).
 4. Sparkline se va actualiza pentru a reflecta noul tip.

Unele tipuri de diagrame Sparkline vor fi mai relevante sau mai puţin relevante
pentru anumite tipuri de date. De exemplu, Win/Loss este cea mai potrivită pentru datele în
care ar putea exista valori pozitive şi negative (cum ar fi veniturile nete).
6. Schimbarea intervalului de afişare
În mod implicit, fiecare diagramă sparkline este scalată pentru a se potrivi cu valorile
maxime şi minime ale propriilor date. Acest lucru îi permite să umple întreaga celulă,
indiferent de cât de mari sau mici sunt valorile. Cu toate acestea, ea are un dezavantaj. Dacă
veţi încerca să comparaţi mai multe diagrame Sparklines, nu va fi în măsură să spuneţi
dintr-o privire care dintre ele au valori mai mari sau mai mici. Soluţia este de a face
intervalul de afişare la fel pentru toate diagramele Sparklines.
1. Selectaţi diagrama Sparklines pe care doriţi să o modificaţi.
2. În fila Design, faceţi clic pe comanda Axis. Va apărea un meniu contextual.
3. În conformitate cu Vertical Axis Minimum Value Options şi Vertical Axis
Maximum Value Options, selectaţi Same for All Sparklines.
 4. Sparklines se va actualiza pentru a reflecta intervalul nou.

Imprimarea în Excel

Există mai multe opțiuni care le puteţi face atunci când imprimați un registru de
lucru Excel. Puteți alege ce părți ale unui registru de lucru să imprimaţi și modul în care
datele se încadrează în pagină.
În acest paragraf, veți învăța cum să imprimați foi de calcul, registre de lucru,
precum și domenii de celule. Veți învăța, de asemenea, cum să pregătiţi pentru imprimare
prin modificarea orientării paginii, scara, marginile, titluri de imprimare, și întreruperi de
pagină.
1. Imprimarea
În versiunile anterioare de Excel, exista o opţiune Print Preview care vă permite să
examinați și să modificați registrul de lucru înainte de imprimare. Poate că ați observat că
această caracteristică pare să fie omisă în Excel 2010. De fapt, nu a dispărut; ea tocmai a
fost combinată cu fereastra Print pentru a crea panoul de imprimare, care se află în
vizualizarea Backstage.
2. Vizualizarea panoului Print
Clic pe fila File. Acest lucru duce la vizualizarea Backstage.
Selectaţi Print. Apare panoul Print, cu setările de imprimare pe stânga și Print
Preview pe dreapta.
Mai jos se va descrie mai multe despre panoul de imprimare.
 3. Imprimarea foii de calcul active

Dacă aveți mai multe foi de calcul în registrul de lucru, va trebui să decideţi dacă
doriți să imprimați întreg registru sau anumite foi de calcul. Excel vă oferă opțiunea Print
Active Sheets. O foaie de calcul este considerat activă dacă este selectată.
1. Selectați foile de calcul pe care doriți să le imprimați. Pentru a imprima mai multe
foi de calcul, faceți clic pe prima foaie de calcul, țineți apăsată tasta Ctrl, apoi faceți
clic pe alte foi de calcul pe care doriți să le selectați.

2. Clic pe fila File.

3. Selectaţi Print pentru a acces la panoul Print.
4. Selectaţi Print Active Sheets din meniul contextual al seriei imprimare.
5. Clic pe butonul Print.
4. Imprimarea întregului registru de lucru
1. Clic pe fila File.
2. Selectaţi Print pentru acces la panoul Print.
3. Selectaţi Print Entire Workbook din meniul contextual al seriei de imprimare.

4. Clic pe butonul Print.

 5. Imprimarea unei selecţii sau mulţimi de suprafeţe
Imprimarea unei selecții (uneori numită setarea zonei de imprimare) vă permite să
alegeți care celulele să le imprimaţi, spre deosebire de întreaga foaie de calcul.
1. Selectaţi celulele pe care doriţi să le imprimaţi.

2. Clic pe fila File.

3. Selectaţi Print pentru acces la panoul Print.
4. Selectaţi Print Selection din meniul contextual al seriei de imprimare.

5. Puteți vedea cum arată selecția pe pagină în Print Preview.

6.Clic pe butonul Print.

 Nu trebuie să așteptați până când sunteți gata să imprimați pentru a seta zona de
imprimare. De asemenea, puteți efectua setările utilizând anticipat fila Page Layout Aceasta
va plasa o linie punctată în jurul selecției, astfel încât să puteți vedea, în timp ce lucrați, ce
celulele se vor imprima. Pentru a face acest lucru, trebuie doar să selectați celulele pe care
doriți să le imprimați, mergeți la fila Page Layout și selectați Print Area.
6. Modificarea orientării paginii:
Modificați orientarea paginilor: Portrait pentru a orienta pagina vertical sau
Landscape pentru a orienta pagina orizontal. Portrait este util pentru foi de calcul care au
nevoie să încadreze mai multe rânduri pe o pagină, în timp ce Landscape este util pentru foi
de calcul care au nevoie de a încadra mai multe coloane pe o singură pagină.
1. Clic pe fila File.
2. Selectaţi Print pentru acces la panoul Print.
3. Selectaţi fie Portrait Orientation sau Landscape Orientation din meniul
contextual al orientării.

4. Orientarea paginii este modificată.

  
7. Ajustarea unei foi de calcul pe o pagină
1. Clic pe fila File.
2. Selectaţi Print pentru acces la panoul Print.
3. Selectaţi Fit Sheet on One Page din meniul contextual de scalarizare.

4. Foaia de calcul este redusă în mărime până se potrivește pe o singură pagină.

Amintiți-vă că în cazul în care este scalată prea mic, ar putea fi dificil de citit.
8. Modificarea marginilor în regimul Print Preview
Marginile foii de calcul posibil să fie necesar de a le ajusta pentru a face datele
potrivit e, mai confortabil pe pagina imprimată. Puteți ajusta marginile în Print Preview.
1. Clic pe fila File.
2. Selectaţi Print pentru a accesa panoul Print.
3. Clic pe butonul Show Margins. Vor apărea marginile.
4. Deplasați mouse-ul peste unul dintre markerii marginii până apare săgeata dublă
.
5. Clic şi trageţi marginea la locaţia dorită.
6. Eliberaţi mouse-ul. Marginea este modificată.
 9. Utilizarea Print Titles

Imaginați-vă cât de greu ar fi să citească o foaie de calcul dacă rubricele coloanei și

liniei au apărut doar pe prima pagină. Comanda Print Titles vă permite să selectați anumite
linii și coloane ca să apară pe fiecare pagină.
1. Clic pe fila Page Layout.
2. Selectaţi comanda Print Titles.

3. Apare caseta de dialog Page Setup. Clic pe pictograma de la sfârșitul câmpului

Rows to repeat at top.
4. Mouse-ul devine săgeată mică de selecţie . Faceți clic pe liniile care doriți să apară
pe fiecare pagină imprimată. Caseta de dialog Rows to repeat at top va realiza
selecţia.

5. Clic pe pictograma de la sfârşitul câmpului Rows to repeat at top.

6. Repetaţi pentru Columns to repeat at left, dacă este necesar.

7. Clic pe OK. Puteţi merge la Print Preview pentru a vedea cum arată fiecare pagină
când va fi imprimată.
10. Inserarea unei întreruperi
1. Clic pe fila Page Layout.
2. Stabiliți plasarea întreruperii, făcând clic pe linia de jos, celula de mai jos, sau
coloana din dreapta locului unde doriți să apară întreruperea. De exemplu, selectați
coloana C, si o întrerupere va apărea după coloana B.
 3. Selectaţi comanda Insert Page Break din meniul contextual Breaks.

4. Întreruperea este inserată. Puteţi merge la Print Preview pentru a confirma că

aceasta apare în locul corect pe pagină.
● Creați o întrerupere de pagină, astfel încât numai coloanele A și B să apară pe o
singură pagină
Solver-ul în Excel

Excel include un instrument numit Solver, care utilizează tehnici de cercetare

operațiuni de a găsi soluții optime pentru toate tipurile de probleme de decizie.

Încărcați Solver Add-in

Pentru a încărca Solver add-in, executați următorii pași.

1. În fila File, faceți clic pe Options.

2. Sub Add-in-uri, selectați Solver Add-in și faceți clic pe butonul Go.

3. Verificați Solver Add-in și faceți clic pe OK.

4. Puteți găsi Solver în fila Data.

Formularea Modelului
Vom rezolva modelul în Excel după cum urmează.

Aflaţi ce salariu brut ar trebui să aibă fiecare economist dacă suma alocată pentru
remunerarea lor este 20000 lei
Introducem funcţia SUMIF în celula l15, pentru a cacula suma salariilor brute pentru funcţia
de economist:

Plasăm cursorul în L15.

1. În fila Data, faceți clic pe Solver.

Introduceți parametrii Solver-ului (citește mai departe). Rezultatul ar trebui să fie în

concordanță cu imaginea de mai jos.
Aveți posibilitatea de a alege de la tastatură domeniul sau faceţi clic pe celulele din foaia de
calcul.
2. Introduceți L15 pentru Set Objective.
3. Faceți clic pe Value of, şi specificaţi valoarea de 20000.
4. Introduceți L3:L13 pentru Schimbarea celulelor variabile/By Changing Variable Cells.
5. Faceți clic pe Add pentru a intra în următoarea precizare.

6. Verificați dacă este activate Make Unconstrained Variables Non-Negative/"Faceţi

Variabile fără restricții non-negative" și selectați "GRG Nonlinear".
7. În cele din urmă, faceți clic pe Solve.
Rezultat:

Soluția optimă: